Chișinău, 26 august. Prima jumătate a anului 2024 a fost marcată de creșterea bazei de clienți și extinderea portofoliului de credite pentru Iute Group, compania de tehnologie financiară care a continuat să se dezvolte în ciuda provocărilor economice globale.
Recent, Iute Group și-a publicat rezultatele financiare pentru prima jumătate a anului, care reflectă o creștere semnificativă. Veniturile companiei au atins 53,6 milioane EUR, iar profitul net a ajuns la 4,1 milioane EUR. Tarmo Sild, directorul general al Iute Group, și-a exprimat satisfacția față de rezultatele operaționale, subliniind creșterea bazei de clienți și intensificarea activității de tranzacționare. La sfârșitul celui de-al doilea trimestru, Iute Group număra 1,1 milioane de clienți, cu 229.310 consumatori activi ai serviciilor de credit și plată.
Portofoliul de credite al grupului a crescut la 265 de milioane EUR până la sfârșitul primei jumătăți a anului, în concordanță cu obiectivul de a atinge 300 de milioane EUR până la sfârșitul anului. „Energbank și-a majorat portofoliul de credite cu peste 14 milioane EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 21% față de finele anului trecut. Portofoliul de credite al Iute a crescut cu 18 milioane EUR, adică 10%,” a precizat Sild.
În context, Sergiu Sobuleac, CEO iute Moldova a subliniat: „Ne-am concentrat eforturile pe asigurarea unei experiențe superioare pentru clienți, în special prin digitalizarea serviciilor noastre. Rezultatele obținute în prima jumătate a anului reflectă atât încrederea clienților, cât și capacitatea echipei noastre de a răspunde provocărilor pieței.”
Veniturile totale ale Iute Group au crescut cu 3,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, atingând 53,6 milioane EUR. În timp ce veniturile Energbank erau în scădere, cele ale Iute au crescut, în special în sectoarele creditelor, serviciilor de plată și intermedierii asigurărilor. „Comparativ cu primul trimestru al acestui an, veniturile din serviciile de plată au crescut cu 23%, iar cele din intermedierea asigurărilor s-au dublat. Aceste domenii au reprezentat mai mult de 7,5% din veniturile totale ale grupului, înregistrând o tendință constantă de creștere,” a declarat Tarmo Sild, CEO al Iute Group.
Bilanțul companiei a crescut cu 5,5%, ajungând la 396,5 milioane EUR, iar capitalul acționarilor s-a majorat cu 8,8%, atingând 69,4 milioane EUR. În pofida reducerilor costului împrumuturilor, Iute Group a reușit să mențină profitabilitatea. „Rata procentuală anuală (APR) a creditelor Iute este de aproape 37%, în timp ce randamentul creditelor bancare este de numai 11%,” a explicat Sild, subliniind necesitatea unei gestionări stricte a riscului de credit și a cheltuielilor operaționale.
În trimestrul curent, Iute Group a anunțat colaborarea cu agenția internațională de rating Fitch Ratings, care a acordat obligațiunilor Iute calificativul B-. Tarmo Sild a evidențiat importanța obținerii acestui rating pentru consolidarea poziției Iute pe piețele internaționale de obligațiuni.
Pentru a doua jumătate a anului, Iute Group își propune să îmbunătățească profitabilitatea băncii și să continue restructurarea operațională. „Vom continua să dezvoltăm sinergiile dintre Iute și Energbank, iar în 2024 sperăm să vedem primele rezultate ale implementării tehnologiei și schimbului de date, care ar trebui să crească veniturile băncii și baza sa de clienți,” a concluzionat Tarmo Sild, CEO al Iute Group.
Despre Iute Group: Înființată în 2008, Iute Group este o companie estoniană de tehnologie financiară. Prin filialele sale, grupul oferă o gamă variată de servicii financiare, inclusiv plăți în rate, servicii de plată, oportunități de investiții, precum și produse bancare și de asigurare. Iute deservește clienți din Moldova, Albania, Macedonia de Nord și Bulgaria. Grupul își finanțează portofoliile de credite prin capital propriu, depozite și obligațiuni garantate înscrise pe lista principală a Bursei de Valori din Frankfurt și Nasdaq Baltic. Începând cu 2023, Iute este sponsorul principal al Orchestrei Simfonice Naționale Estoniene.
Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAE) anunță că, potrivit informațiilor disponibile la moment, printre victimele accidentului produs la celebrul funicular „Glória” din Lisabona nu s-ar afla cetățeni ai Republicii Moldova. Nu au fost recepționate, deocamdată, nici solicitări de asistență consulară din partea cetățenilor moldoveni aflați în Portugalia.
MAE precizează că Ambasada Republicii Moldova la Lisabona se află în contact direct cu celula de urgență instituită de autoritățile locale și monitorizează constant situația, fiind pregătită să intervină în caz de necesitate.
Tragedia a avut loc în centrul capitalei portugheze. 15 persoane și-au pierdut viața, iar 23 au fost rănite, după ce funicularul „Gloria”, popular printre turiști, a deraiat. Autoritățile portugheze au deschis o anchetă pentru a stabili circumstanțele producerii incidentului. Identitatea victimelor nu a fost încă făcută publică, deocamdată, a mai precizat MAE.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Imediat după alegerile parlamentare din 28 septembrie, Uniunea Europeană va avea condițiile necesare pentru a demara procedurile de preaderare a Republicii Moldova. Declarația a fost făcută de președintele Consiliului European, António Costa, aflat pe 3 septembrie la București, în timpul unei conferințe de presă alături de președintele României, Nicușor Dan.
Nicușor Dan a declarat că a discutat cu António Costa inclusiv despre „procesul de extindere al Uniunii Europene, pe care România îl susține, în special pentru Republica Moldova”.
La rândul său, António Costa a confirmat cele spuse de președintele român și a vorbit în continuare inclusiv despre procesul de aderare al Republicii Moldova la Uniunea Europeană. De asemenea, el a anunțat că după alegerile parlamentare vor fi condițiile necesare pentru a demara procedurile de preaderare.
„Am avut posibilitatea să discutăm despre viitorul Uniunii noastre, cel mai important lucru – extinderea. Pentru Uniunea Europeană, aceasta este cea mai importantă investiție geopolitică în viitorul securității noastre. (…) Moldova însă este o ocazie cheie pentru noi. Guvernul Moldovei face lucrurile foarte bine în ceea ce privește reformele necesare și, în unanimitate, ultimul Consiliu European a susținut propunerea de a deschide procedura de aderare a Republicii Moldova. Cu siguranță, imediat după următoarele alegeri din 28 septembrie, vom avea condițiile necesare pentru a demara procedurile de preaderare cu Republica Moldova – un lucru foarte important pentru a putea să asigurăm o întărire a Uniunii noastre”, a declarat președintele Consiliului European.
***
Republica Moldova a obținut statutul de țară-candidată la aderarea la UE, împreună cu Ucraina, în iunie 2022, iar Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024.
În mai 2025, Guvernul de la Chișinău a aprobat Programul Național de Aderare la UE pentru perioada 2025–2029, care pregătește Republica Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană. Documentul vizează 33 de capitole de negociere, grupate în șase clustere tematice, și prevede transpunerea a peste 3 000 de acte ale UE prin aproape 1 800 de măsuri legislative, precum și implementarea a peste 1 000 de acțiuni.
Pe 4 iunie 2025, premierul Dorin Recean și membri ai Guvernului au participat la Bruxelles la cea de-a noua reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova – UE, eveniment care a vizat evaluarea progreselor înregistrate de Moldova în parcursul său european. Atunci, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a anunțat că Republica Moldova a îndeplinit toate condițiile necesare pentru deschiderea primelor clustere de negociere cu UE.
Ulterior, tot în luna iunie, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au invitat Consiliul Uniunii Europene să treacă la următoarele etape în procesul de aderare al Republicii Moldova, prin deschiderea grupurilor tematice, „atunci când sunt îndeplinite condițiile”. Această concluzie a fost adoptată la Summitul Consiliului European.
***
Procedura de aderare la Uniunea Europeană presupune, inițial, ca țara să depună o cerere de aderare la Consiliul UE, care solicită Comisiei Europene să evalueze capacitatea acesteia de a îndeplini criteriile de aderare. Pe baza recomandărilor Comisiei, Consiliul decide dacă acordă statutul de țară candidată și dacă pot începe negocierile, cu unanimitatea statelor membre.
În etapa negocierilor de aderare, țara candidată se pregătește să pună în aplicare legislația și standardele UE, cunoscute și sub denumirea de acquis. Comisia monitorizează progresul și informează Consiliul și Parlamentul European prin rapoarte și comunicări periodice.
La finalul negocierilor, Comisia evaluează cât de pregătită este țara candidată să devină stat membru. Dacă recomandarea este pozitivă, se redactează tratatul de aderare, care stabilește termenii și condițiile aderării. Tratatul trebuie aprobat de Comisia Europeană, Consiliul European și Parlamentul European, apoi semnat și ratificat de toate statele membre și de țara candidată. Țara devine oficial membră UE la data prevăzută în tratat.
Spațiile publice sunt partea indispensabilă a unei vieți urbane sănătoase: aici se leagă comunități, se formează obiceiuri și se fixează standarde de bunăstare. Pentru dezvoltatorul proiectului Duomo, responsabilitatea față de comunitate definește modul în care compania privește orașul și locuitorii acestuia. În conformitate cu acest angajament, dezvoltatorul, în colaborare cu administrația publică locală din mun. Chișinău, și-a asumat reabilitarea, a scuarului Maria Drăgan.
La etapa actuală, DUOMO a finalizat consolidarea terenului și a reabilitat zona panoramică a scuarului, astfel încât localnicii să se poată bucura de această zona a scuarului pentru plimbări și pentru a admira apusul și panorama orașului. Intervențiile efectuate au implicat lucrări complexe cu utilizarea tehnologiilor moderne, pentru a garanta stabilitatea pe termen lung a viitorului parc.
Conform declarațiilor dezvoltatorului DUOMO, finalizarea acestei etape reprezintă mai mult decât o simplă fază de construcție; este un angajament față de calitate și sustenabilitate, asigurând viabilitatea investiției pe generații. Concomitent cu lucrările de consolidare, dezvoltatorul a efectuat reabilitarea zonei panoramice a scuarului Maria Drăgan (singurul scuar panoramic din municipiul Chișinău), oferind localnicilor acces la un spațiu revitalizat, dovadă a unui progres tangibil înainte de finalizarea completă a proiectului.
Un nou ecosistem urban
Următoarele etape ale proiectului vor transforma scuarul într-un spațiu modern și complet funcțional. Vor fi plantați arbori și arbuști, selectați în baza unui proiect dendrologic specializat ce garantează crearea unui ecosistem echilibrat și sustenabil. Totodată, proiectul prevede crearea de alei pietonale ergonomice și căi de acces care să faciliteze deplasarea pentru toți vizitatorii, inclusiv pentru persoanele cu mobilitate redusă. Aceste elemente, completate cu mobilier urban modern, vor contura un design funcțional și vor transforma scuarul într-un punct de atracție sigur și confortabil.
Viziunea strategică demonstrată prin fapte
Reabilitarea scuarului nu reprezintă un gest izolat, ci se încadrează într-o strategie mai amplă a dezvoltatorului DUOMO. Responsabilitatea civică a Duomo se extinde mult dincolo de perimetrul proiectului său, materializându-se în investiții în infrastructura publică ce aduc beneficii întregii comunități. Prin integrarea spațiilor verzi extinse și a facilităților esențiale, Duomo devine un pol strategic de urmat in municipiu, revolutionind prin schimbarea viziunii locuintei urbane.
Prin acțiuni concrete precum reabilitarea scuarului Maria Drăgan, dezvoltatorul se poziționează ca un partener cheie în modernizarea orașului. În cele din urmă, Duomo este despre oameni, iar investițiile efectuate produc valoare nu doar pentru viitorii rezidenți, ci pentru întreaga comunitate. Dincolo de cifre și specificații tehnice, rămâne grija față de oameni, exprimată în crezul fundamental: DUOMO – locul unde ești tu însuți.
La alegerile parlamentare din această toamnă nu se vor confrunta doar partidele și blocurile electorale, ci și patru candidați independenți. Deși până acum niciun independent nu a reușit să treacă pragul de 2% necesar pentru a accede în Parlament, într-un sistem proporțional dominat de partide, Andrei Năstase, Olesea Stamate, Tatiana Crețu și Victoria Sanduța mizează pe sprijinul alegătorilor pentru a rescrie istoria – ei își propun să devină primii deputați independenți aleși în Parlament. NM a analizat declarațiile lor de avere: ce salarii, bunuri și economii au acumulat și cu ce resurse au intrat în cursa electorală.
Năstase: salariu din Germania și credite de aproape 1 milion €
Facebook/Andrei Nastase
În 2019, Andrei Năstase a fost ales deputat pe listele Blocului ACUM – format din Platforma DA, pe care o conducea la acea vreme, și Partidul Acțiune și Solidaritate, condus atunci de Maia Sandu. La scurt timp, însă, a renunțat la mandatul de parlamentar pentru a prelua portofoliul de ministru al Afacerilor Interne în guvernul condus de Maia Sandu, format în alianță cu PSRM, după căderea regimului Plahotniuc. La șase ani distanță, Năstase – de profesie jurist – candidează din nou, de această dată independent. El speră să ajungă în viitorul Parlament pentru a implementa „proiectul de țară” pe care îl promovează: un procuror general ales și, la nevoie, demis direct de către popor.
Conform declarației de avere depuse la CEC, Năstase raportează pentru 2024 venituri consistente, în principal în euro. El a încasat un salariu de 45.600 de euro de la o companie germană, aceeași sumă, tot de la o companie din Germania, fiind raportată și de soția sa. Veniturile familiei au fost completate cu peste 191 de mii de lei pentru servicii de asistență juridică oferite prin Cabinetul de avocatură „Andrei Năstase” și cu 1.850 de lei românești pentru activități la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Și portofoliul imobiliar al lui Năstase este variat. În 2009 a intrat în posesia primului apartament – de 32 m², evaluat la aproximativ 169 de mii de lei. Un an mai târziu a obținut, prin donație, o casă de locuit și alte patru bunuri imobile, fără a specifica natura acestora. În 2014 a devenit proprietar al unei case de locuit de 156 m², evaluată la peste 2,2 milioane de lei. În 2023, Năstase a dobândit, în cotă parte de 0,5, un apartament de 123 m², estimat la 670 de mii de euro, precum și două garaje cumpărate în același an – fiecare evaluat la 20 de mii de euro.
Politicianul declară, totodată, șase terenuri extravilane, dobândite prin cumpărare sau donație, în perioada 2010–2017.
La capitolul bunuri mobile, Năstase declară un automobil Volvo XC90, fabricat în 2018, a cărui valoare declarată depășește 41 de mii de euro. Mașina se află în posesia politicianului din 2019.
Totodată, candidatul își declară și datoriile, în valoare totală de 916 mii de euro. Ambele credite au fost contractate în 2022: unul de 566 de mii de euro de la o bancă din Germania și altul, de 350 de mii de euro, de la o persoană fizică.
Stamate: compensații și indemnizații mai mari decât salariul, Porsche Macan – în garaj
Olesea Stamate
Pe lista candidaților independenți se regăsește și Olesea Stamate – deputată la primul mandat, fostă membră a fracțiunii PAS și ex-ministră a Justiției în Guvernul condus de Maia Sandu. Între iunie 2020 și aprilie 2025 a ocupat funcția de vicepreședintă a PAS, dar a fost exclusă din partid pe fondul scandalului legat de modificările la Legea amnistiei, care au permis eliberarea mai multor deținuți condamnați pe viață. Ulterior, s-a retras și din fracțiunea parlamentară, însă și-a continuat mandatul în calitate de deputată neafiliată. Acum, Olesea Stamate candidează pentru un nou mandat independent, sub sloganul CRED. Ea promite să combată sărăcia, din fotoliul de deputat, să reformeze educația și să asigure o „justiție liberă”.
Înainte de promisiuni, însă, Olesea Stamate și-a declarat veniturile la CEC, ca și restul candidaților. Pentru 2024, ea declară un salariu de peste 230 de mii de lei de lei din activitatea parlamentară, adică puțin peste 19 mii de lei lunar. La acesta se adaugă aproape 282 de mii de lei sub formă de indemnizații și compensații și peste 23 de mii de lei din diurne. Veniturile familiei au fost suplimentate de soțul său, care a obținut peste 69 de mii de lei de la compania „Iris Arhpeisaj” SRL.
La capitolul proprietăți, familia deține trei terenuri agricole – cel mai recent fiind achiziționat în 2024, pentru suma de 45 de mii de lei. În 2003 a intrat în posesia unei case de locuit de 329 m², evaluată la aproape 1,8 milioane de lei, iar în 2016 – a cumpărat un apartament de 70 m², estimat la peste 437 de mii de lei.
Stamate declară și un automobil de lux – un Porsche Macan fabricat și cumpărat în 2019, cu o valoare declarată de peste un milion de lei.
În ceea ce privește cheltuielile, parlamentara menționează 6.500 de euro pentru vacanțe și peste 10.000 de euro pentru studiile a doi copii la un liceu privat din Chișinău.
Pe lângă Năstase și Stamate, la alegerile parlamentare din toamnă candidează independent și Tatiana Crețu – fostă membră a comunității moldovenilor din Spania. Ea a studiat și a lucrat la Universitatea Cantabria din Santander, iar după 15 ani petrecuți peste hotare a decis să revină acasă. Crețu afirmă că își dorește o politică responsabilă, în care cetățenii cer socoteală aleșilor, iar aceștia au maturitatea să recunoască atunci când greșesc – „așa cum funcționează democrațiile europene spre care aspirăm”.
Potrivit declarației de avere depuse la CEC, în 2024 Tatiana Crețu nu a obținut venituri din salariu. Ea a declarat însă o donație de 10.000 de euro și 3.000 de euro din vânzarea unui automobil. Totodată, a raportat venituri de 28.550 de euro sub formă de indemnizație de maternitate și șomaj, achitate în Spania.
În 2023, candidata a devenit proprietara unui apartament de 69 m², evaluat la puțin peste 87.000 de euro.
Sanduța: chirii în euro și dolari, parc auto – diversificat
Își dorește să ajungă în Parlament ca deputată independentă și Victoria Sanduța – fosta judecătoare cunoscută pentru pozițiile sale critice la adresa sistemului judecătoresc. Ea a activat anterior la Judecătoria Chișinău, dar a părăsit sistemul după ce președinta Maia Sandu a refuzat să o numească în funcție, alături de alți 12 magistrați, până la atingerea plafonului de vârstă. În 2024, Sanduța a intrat pentru scurt timp în politică, alăturându-se Partidului Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB). La doar o lună, însă, și-a anunțat retragerea, invocând „divergențe de viziuni” cu privire la direcția viitoare a formațiunii. Acum, ea candidează independent și promite triplarea bugetului pentru educație – cu accent pe educația juridică, civică și financiară încă din clasa întâi – și o justiție „cu adevărat independentă”, „fără politizare și fără comenzi”.
Pentru anul 2024, Victoria Sanduța declară venituri de peste 390 de mii de lei, obținute din salariile primite de la Judecătoria Chișinău și de la SRL „Success Games”. Alte 2.400 de lei au provenit din activitatea didactică la Institutul Național al Justiției. Veniturile familiei au fost completate de soțul său, angajat al Spitalului Municipal „Sfânta Treime” din Chișinău, care a ridicat un salariu de peste 412 mii de lei.
La acestea se adaugă sumele provenite din chirii: 3.000 de euro și 6.800 de dolari din darea în locațiune a două apartamente, precum și 2.700 de euro pentru închirierea unui spațiu comercial deținut de SRL „Homutova Com”. Candidata mai declară și 30 de mii de lei obținuți din vânzarea unui cuadraciclu, 23 de mii de lei din drepturi de autor și 5.900 de lei românești, alocație pentru cei doi copii din România.
La capitolul proprietăți, Sanduța menționează două terenuri: unul achiziționat în 2009, evaluat la aproximativ 1.700 de lei, și altul obținut prin donație în 2012, cu o valoare de peste 216 mii de lei. Familia mai deține un apartament de 121 m², cumpărat în 2007 și evaluat la circa 74 de mii de euro, precum și un spațiu comercial de 46 m², intrat în posesie în 2008, evaluat la peste 15 mii de euro. În 2012, familia și-a extins patrimoniul imobiliar cu patru bunuri suplimentare, inclusiv o casă și un garaj, toate evaluate la aproximativ 825 de mii de lei.
Parcul auto al familiei cuprinde o motocicletă Honda NSS125AD, fabricată în 2021 și achiziționată în 2024 pentru 60 de mii de lei, un automobil Honda CR-V din 2020, cumpărat în același an pentru 410 mii de lei, și un Mercedes E200 fabricat în 2015, aflat în folosință gratuită din 2019.
Victoria Sanduța declară și datorii: un credit de 100 de mii de lei contractat în 2023, cu scadența în 2028.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Memorandumul de înțelegere dintre Republica Moldova și Emiratele Arabe Unite privind abolirea reciprocă a regimului de vize intră în vigoare de astăzi, 4 septembrie. Documentul a fost semnat luna trecută, la Abu Dhabi, de către ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, și omologul său emirian, șeicul Abdullah bin Zayed al Nahyan.
În baza Memorandumului, cetățenii Republicii Moldova vor putea călători în Emiratele Arabe Unite fără viză pentru o perioadă de până la 90 de zile calendaristice în decursul a 180 de zile calendaristice. „Această măsură facilitează libera circulație, contribuie la dezvoltarea contactelor interumane și deschide noi oportunități pentru mediul de afaceri, turism și cooperare culturală”, a transmis Ministerul de Externe de la Chișinău.
Potrivit instituției, această realizare este „un pas important” în consolidarea relațiilor bilaterale cu Emiratele Arabe Unite și reflectă deschiderea reciprocă pentru extinderea cooperării în domenii de interes comun.
