Iute Group, performanțe financiare remarcabile în prima jumătate a anului 2024

Chișinău, 26 august. Prima jumătate a anului 2024 a fost marcată de creșterea bazei de clienți și extinderea portofoliului de credite pentru Iute Group, compania de tehnologie financiară care a continuat să se dezvolte în ciuda provocărilor economice globale.

Recent, Iute Group și-a publicat rezultatele financiare pentru prima jumătate a anului, care reflectă o creștere semnificativă. Veniturile companiei au atins 53,6 milioane EUR, iar profitul net a ajuns la 4,1 milioane EUR. Tarmo Sild, directorul general al Iute Group, și-a exprimat satisfacția față de rezultatele operaționale, subliniind creșterea bazei de clienți și intensificarea activității de tranzacționare. La sfârșitul celui de-al doilea trimestru, Iute Group număra 1,1 milioane de clienți, cu 229.310 consumatori activi ai serviciilor de credit și plată.

Portofoliul de credite al grupului a crescut la 265 de milioane EUR până la sfârșitul primei jumătăți a anului, în concordanță cu obiectivul de a atinge 300 de milioane EUR până la sfârșitul anului. „Energbank și-a majorat portofoliul de credite cu peste 14 milioane EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 21% față de finele anului trecut. Portofoliul de credite al Iute a crescut cu 18 milioane EUR, adică 10%,” a precizat Sild.

În context, Sergiu Sobuleac, CEO iute Moldova a subliniat: „Ne-am concentrat eforturile pe asigurarea unei experiențe superioare pentru clienți, în special prin digitalizarea serviciilor noastre. Rezultatele obținute în prima jumătate a anului reflectă atât încrederea clienților, cât și capacitatea echipei noastre de a răspunde provocărilor pieței.”

Veniturile totale ale Iute Group au crescut cu 3,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, atingând 53,6 milioane EUR. În timp ce veniturile Energbank erau în scădere, cele ale Iute au crescut, în special în sectoarele creditelor, serviciilor de plată și intermedierii asigurărilor. „Comparativ cu primul trimestru al acestui an, veniturile din serviciile de plată au crescut cu 23%, iar cele din intermedierea asigurărilor s-au dublat. Aceste domenii au reprezentat mai mult de 7,5% din veniturile totale ale grupului, înregistrând o tendință constantă de creștere,” a declarat Tarmo Sild, CEO al Iute Group.

Bilanțul companiei a crescut cu 5,5%, ajungând la 396,5 milioane EUR, iar capitalul acționarilor s-a majorat cu 8,8%, atingând 69,4 milioane EUR. În pofida reducerilor costului împrumuturilor, Iute Group a reușit să mențină profitabilitatea. „Rata procentuală anuală (APR) a creditelor Iute este de aproape 37%, în timp ce randamentul creditelor bancare este de numai 11%,” a explicat Sild, subliniind necesitatea unei gestionări stricte a riscului de credit și a cheltuielilor operaționale.

În trimestrul curent, Iute Group a anunțat colaborarea cu agenția internațională de rating Fitch Ratings, care a acordat obligațiunilor Iute calificativul B-. Tarmo Sild a evidențiat importanța obținerii acestui rating pentru consolidarea poziției Iute pe piețele internaționale de obligațiuni.

Pentru a doua jumătate a anului, Iute Group își propune să îmbunătățească profitabilitatea băncii și să continue restructurarea operațională. „Vom continua să dezvoltăm sinergiile dintre Iute și Energbank, iar în 2024 sperăm să vedem primele rezultate ale implementării tehnologiei și schimbului de date, care ar trebui să crească veniturile băncii și baza sa de clienți,” a concluzionat Tarmo Sild, CEO al Iute Group.

Despre Iute Group: Înființată în 2008, Iute Group este o companie estoniană de tehnologie financiară. Prin filialele sale, grupul oferă o gamă variată de servicii financiare, inclusiv plăți în rate, servicii de plată, oportunități de investiții, precum și produse bancare și de asigurare. Iute deservește clienți din Moldova, Albania, Macedonia de Nord și Bulgaria. Grupul își finanțează portofoliile de credite prin capital propriu, depozite și obligațiuni garantate înscrise pe lista principală a Bursei de Valori din Frankfurt și Nasdaq Baltic. Începând cu 2023, Iute este sponsorul principal al Orchestrei Simfonice Naționale Estoniene.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Comisia Electorală Centrală

CEC sesizează Ministerul Justiției: patru partide riscă limitarea activității sau dizolvarea

Comisia Electorală Centrală (CEC) a constatat, în cadrul ședinței din 19 iulie, că 58 de formațiuni politice din totalul de 66 au prezentat în termen rapoartele privind gestiunea financiară pentru primul semestru al anului 2025. Totodată, CEC a decis să sesizeze Ministerul Justiției despre încălcările repetate privind finanțarea activității partidelor politice comise de către Partidul Socialist din Moldova, Partidul Politic Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei, Partidul Conservator și Partidul Politic „Şansă”.

Potrivit CEC, Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa „PACE” a depus raportul cu depășirea termenului. Alte șapte formațiuni politice nu au prezentat raportul privind gestiunea financiară pentru primul semestru al anului 2025:

  • Partidul Socialist din Moldova
  • Partidul Conservator
  • Partidul Politic „Șansă”
  • Partidul Politic Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei
  • Partidul Politic „FENIX MOLDOVA”
  • Partidul Regiunilor din Moldova (dizolvat)
  • Partidul „Moldova Unită – Единая Молдова” (dizolvat)

CEC menționează că Partidul Socialist din Moldova a transmis raportul pe suport de hârtie, semnat de o persoană neconfirmată oficial ca trezorier, iar Partidul Politic „Șansă” a trimis documentul cu întârziere, tot în format fizic, fiind semnat electronic doar de președintele partidului – ceea ce contravine prevederilor legale.

În acest context, CEC a decis să sesizeze suplimentar Ministerul Justiției cu privire la încălcările repetate comise de patru formațiuni, pentru anexarea la probatoriul existent în cadrul litigiilor aflate pe rolul instanțelor de judecată a constatărilor făcute de CEC:

  • Partidul Socialist din Moldova și Partidul Politic Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei – în vederea limitării activității acestora;
  • Partidul Conservator și Partidul Politic „Șansă” – în vederea dizolvării.

Marina Tauber/Telegram

Fără „Victorie” la alegerile parlamentare? CEC a refuzat înregistrarea blocului politic afiliat lui Ilan Șor

Comisia Electorală Centrală (CEC) a respins cererea de înregistrare a blocului politic „Victorie” pentru participarea la alegerile parlamentare. Decizia a fost luată în cadrul ședinței din 19 iulie.

Unul dintre argumentele prezentate de raportorul proiectului de hotărâre, Pavel Postica, a fost afilierea membrilor blocului „Victorie” cu oligarhul fugar, condamnat penal, Ilan Șor, precum și implicarea acestuia în formarea blocului politic. Totodată, Postica a subliniat că evenimentul de lansare a blocului a avut loc la Moscova, aspect care, potrivit lui, indică suspiciuni privind finanțarea ilegală.

„Organizarea evenimentului pe teritoriul unui stat străin, în lipsa unei supravegheri din partea autorității electorale și cu implicarea și sprijinul logistic al entităților străine indică suspiciuni rezonabile de finanțare ilegală, contrar legislației naționale”, vicepreședintele CEC, Pavel Postica.

Totodată, raportorul a precizat că legea interzice crearea unei forțe politice succesoare a unei formațiuni declarate anterior neconstituționale. În context, Postica a amintit că partidele membre sunt implicate în litigii aflate pe rol în instanțele de judecată, privind fie limitarea activității, fie dizolvarea acestora.

Alte nereguli depistate de CEC țin de faptul că denumirea blocului și simbolul acestuia sunt identice cu cele ale unuia dintre partidele componente.

Prezenți la ședința CEC, liderii blocului „Victorie” au catalogat decizia comisiei drept „abuz”.

„Este a doua oară când nu doriți să înregistrați blocul electoral. Acest proiect de hotărâre este floare la ureche, deoarece adevărul este unul simplu: sau respectați dreptul cetățenilor, inclusiv al nostru, de a vota și de a fi votați, sau nu respectați. Dumneavoastră niciodată nu ați respectat acest principiu”, a declarat în cadrul ședinței CEC Vasile Bolea, membru al partidului „Renaștere”.

În cadrul ședinței, Poliția l-a scos din sală pe liderul Partidului Șansă, Alexei Lungu, la solicitarea membrilor CEC.

Mai devreme, Blocul „Victorie” și-a adunat susținătorii în fața sediului pentru a susține înregistrarea blocului electoral.

Menționăm că din componența blocului fac parte partidele „Renaștere”, „Șansă”, „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei” și „Victorie” – formațiuni afiliate oligarhului fugar Ilan Șor.

***

Amintim că Blocul politic „Victoria” a fost creat în aprilie 2024. Despre formarea acestuia a anunțat de la Moscova politicianul fugar Ilan Șor. Cel din urmă declara că blocul va participa la alegerile prezidențiale și referendumul din toamna acestui an. Blocul „Victoria” pledează pentru „parteneriat strategic” cu Rusia, consolidarea statutului de neutralitate al Republicii Moldova și este împotriva eurointegrării țării noastre.

Un congres al Blocului „Victorie”, controlat de oligarhul fugar Ilan Șor, a fost organizat pe 6 iulie, la Moscova. Prezent la reuniune, Șor a declarat că, în opinia sa, „singura salvare” a Republicii Moldova ar fi „uniunea” cu Federația Rusă. Tot atunci, Șor a anunțat că blocul – care nici la un an de la lansare nu a fost înregistrat oficial de autoritățile electorale – va participa la parlamentare. Mai mult, oligarhul fugar a anunțat că prima pe lista „Victoriei” se va regăsi bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul – care riscă 9 ani de închisoare și ar urma să își afle sentința, în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului partid „Șor” în care este vizată, pe 5 august.

La evenimentul de la Moscova au participat mai mulți politicieni moldoveni afiliați blocului „Victorie”, inclusiv deputații Marina Tauber, Vasile Bolea și primarii din Orhei și Taraclia, precum și oficiali ruși de rang înalt, printre care Leonid Sluțki și Konstantin Kosacev.

Precizăm că partidele care fac parte din blocul „Victorie” sunt implicate în litigii aflate pe rol în instanțele de judecată, privind fie limitarea activității, fie dizolvarea acestora.

Aanterior, Comisia Electorală Centrală a solicitat Ministerului Justiției ca partidul politic „Șansă” să fie dizolvat. Mai exact, ca Ministerul să se adreseze în instanța de judecată în vederea adoptării unei astfel de hotărâri. Un demers în acest sens a fost semnat pe 6 februarie 2025 de către președinta CEC Angelica Caraman. Comisia a atestat „un comportament continuu vicios al entității politice în cauză de sfidare a obligațiunilor sale, manifestată atât prin inacțiune continuă de neprezentare a declarațiilor donatorilor în original, precum și neprezentarea listei membrilor de partid, blocând astfel procedura administrativă de efectuare a controalelor financiare aferente”. „Echipa partidului „Șansă” din 2023 este supusă represiunilor politice”, a reacționat liderul „Șansă” Alexei Lungu.

De asemenea, CEC a sesizat Ministerul Justiției pentru a limita activitatea „Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei” și Partidului Socialist din Moldova timp de șase luni, pentru aceiași abatere. 

timpul.md

Pericol de inundații în nordul țării: Nivelul Prutului ar putea crește cu până la 3 metri

Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS) a emis un cod galben de creștere a nivelului apei pe râul Prut, valabil în perioada 19–22 iulie. Potrivit SHS, în zonele joase este posibilă ieșirea apei în luncă și inundarea terenurilor agricole din raioanele Briceni și Edineț.

„Având în vedere situația hidrometeorologică din cursul superior al râului Prut (Ucraina), unde s-au înregistrat ploi abundente, în perioada 19–22 iulie, pe sectorul s. Criva – or. Costești va continua creșterea nivelului apei. Creșterea totală este estimată între 1,60 și 3,00 metri față de nivelul înregistrat la data de 18 iulie, ora 08:00”, se arată în avertizarea hidrologică emisă de SHS.

Instituția atenționează populația să manifeste prudență.

Dragoș Galbur

Sesizare la CEC. PNM acuză PAS și Platforma DA că ar fi format un bloc electoral camuflat: „șiretlicuri”

Partidul Național Moldovenesc (PNM) a anunțat, pe 19 iulie, că a depus o sesizare oficială la Comisia Electorală Centrală (CEC), solicitând constatarea existenței unui presupus „bloc electoral camuflat” format de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și Platforma Demnitate și Adevăr (DA), „contrar reglementărilor în vigoare”.

Sesizarea vine la o zi după ce Platforma DA a declarat că nu va participa cu listă proprie la alegerile parlamentare din 28 septembrie și că a acceptat propunerea de parteneriat politic înaintată de PAS.

Legea electorală, modificată recent la inițiativa guvernării PAS, a introdus în mod corect și necesar noțiunea de „bloc electoral camuflat” – o practică prin care mai multe partide se asociază în campanie fără a se înregistra oficial ca bloc electoral. Este o prevedere clară și benefică, menită să aducă transparență și echitate în procesul electoral. Tocmai de aceea, legea trebuie respectată de toți – inclusiv de autorii ei. În acest sens, Partidul Național Moldovenesc a transmis o sesizare oficială către Comisia Electorală Centrală, solicitând constatarea existenței unui bloc electoral camuflat format de PAS și Platforma DA, contrar reglementărilor în vigoare”, se menționează în comunicatul formațiunii.

PNM a catalogat colaborarea dintre cele două partide politice drept „șiretlicuri” și „aranjamente ascunse”.

„Nu putem permite ca partidul care își asumă drumul Republicii Moldova spre Uniunea Europeană să recurgă la strategiile grupării criminale Șor, deghizând alianțele politice în aranjamente ascunse. Astfel de șiretlicuri subminează încrederea în democrație, încurajează ipocrizia politică și pun sub semnul întrebării onestitatea angajamentelor pro-europene“, susține formațiunea.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la serviciul de presă al PAS, referitor la acuzațiile PNM.

Sunt aberații. Îndemnăm toate partidele cu adevărat pro-europene să susțină și să promoveze parcursul european al țării noastre. Este nevoie de efortul tuturor forțelor politice care, cu adevărat, își doresc dezvoltarea țării noastre”, a declarat pentru NewsMaker purtătoarea de cuvânt a PAS, Adriana Vlas.

Amintim că Platforma DA a anunțat, pe 18 iulie, că nu va participa cu listă proprie la alegerile parlamentare din 28 septembrie și că a acceptat propunerea de parteneriat politic înaintată de PAS. În acest context, Dinu Plîngău a precizat că Liviu Vovc va prelua interimatul funcției de președinte al formațiunii.

Liderul Partidului Schimbării, Ștefan Gligor, a declarat pentru NewsMaker că pe listele PAS ar urma să figureze Dinu Plîngău și Stela Macari. Potrivit acestuia, cei doi și-au dat demisia atât din funcțiile deținute în cadrul Platformei DA, cât și din calitatea de membri ai partidului, pentru a putea candida din partea PAS.

Ulterior, Platforma DA a fost exclusă din Blocul „Împreună”. Decizia a fost adoptată în unanimitate de Consiliul Blocului, care acuză PAS de „decapitarea” forțelor pro-europene înainte de scrutin.

În context, PAS face apel la unitate și îndemnână partidele „cu adevărat pro-europene” să  „susțină și să promoveze parcursul european al Republicii Moldova.

„Este nevoie de efortul tuturor forțelor politice care cu adevărat îți doresc dezvoltarea țării noastre”, a precizat purtătoarea de cuvânt a partidului de guvernare, Adriana Vlas, pentru NewsMaker.

Fostul șef SIS Vitalie Pîrlog, suspectat de participare la ştergerea unor notificări roşii ale Interpol, extrădat în Franţa: Presa

Fostul ministru al Justiției și ex-director al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Vitalie Pîrlog, arestat în Emiratele Arabe Unite la mijlocul lunii iunie, ar fi fost extrădat și inculpat vineri în Franța, potrivit publicației franceze Le Monde.

Pîrlog ar fi fost extrădat vineri, 18 iulie, la Paris, a declarat o sursă judiciară pentru presa franceză. Potrivit acesteia, fostul ministru ar fi fost pus sub acuzare pentru înşelăciune în bandă organizată, folosirea unui document administrativ fals pentru a procura impunitatea autorului unei infracţiuni, trafic de influenţă pasiv al unui funcţionar public străin, corupere activă în bandă organizată a unui funcţionar public străin şi sustragerea de la arestarea sau cercetarea unui infractor.

Suspectul ar fi solicitat o amânare a prezentării sale în faţa unui judecător de libertate şi custodie, care va trebui să decidă în scurt timp dacă îl va încarcera sau îl va lăsa în libertate. În aşteptarea acestei dezbateri, Pîrlog ar fi fost încarcerat, potrivit sursei judiciare.

Solicitat de NewsMaker, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne al R. Moldova, Cătălin Gorea, a precizat că la momentul de față a fost făcută o solicitare oficială către autoritățile din Franța pentru a verifica informația.

Amintim că, potrivit unei investigații publicate în decembrie 2024 de Bloomberg, Vitalie Pîrlog ar fi fost implicat într-o schemă de corupție prin care erau șterse din baza de date a Interpolului „notificările roșii” pentru persoane aflate în căutare internațională. Anchetatorii susțin că, profitând de influența sa în cadrul Comisiei de control al fișierelor Interpol, Pîrlog și complicii săi ar fi facilitat blocarea alertelor pentru zeci de persoane căutate pentru infracțiuni grave, inclusiv fraudă financiară și trafic de droguri. În schimbul acestor servicii, gruparea ar fi obținut milioane de dolari. Schema ar fi funcționat din 2022 până la începutul lui 2023, când Interpolul a demarat o anchetă oficială.

În iunie 2024, procurorii anticorupție din Moldova, în colaborare cu autoritățile franceze și FBI, au efectuat peste 30 de percheziții în acest dosar și au reținut mai mulți suspecți, inclusiv la șeful Biroului Interpol din Moldova în acea perioadă, Viorel Țentiu.

Pe 19 iunie, Vitalie Pîrlog a fost reținut în Dubai, la solicitarea Franței.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: