Bloomberg

Japonia a anunțat că ia în calcul interdicția de import a petrolului din Rusia

Guvernul Japoniei va colabora cu comunitatea internațională, inclusiv cu țările din grupul G7, pentru posibila interdicție a importului de petrol și produse petroliere din Rusia. Declarația a fost făcută de către secretarul general al Guvernului japonez, Hirokazu Matsuno, citat de RBC.

Anul trecut, Japoniei i-a revenit 4,1% din volumul total de export de petrol al Rusiei și 7,2% din volumul total de export al gazului.

Amintim că președintele SUA Joe Biden a anunțat pe 8 martie că Washingtonul interzice toate importurile de petrol, gaze naturale și cărbune din Rusia. Marea Britanie va impune o măsură similară până la finele anului, în timp ce UE lucrează la un plan de reducere a dependenței de gazele din Rusia.

Decizia administrației americane va afecta doar importurile de petrol ale SUA din Rusia, care reprezintă 8% din totalul importurilor, pentru că SUA nu importă și gaze naturale din Rusia, explică Reuters.

Pe 7 martie, prețul petrolului a atins cel mai ridicat nivel din 2008 încoace, pe fondul temerilor legate de aprovizionarea pieței. În primele minute de tranzacționare, petrolul Brent a ajuns la 139,13 dolari pe baril, iar petrolul american West Texas Intermediate a atins 130,5 dolari.

Între timp, prețul la benzină în SUA a ajuns la un nivel record – $4,17 pentru un galon  (un galon este echivalent cu 3,785 litri). Costul este cu 18% mai mare față de perioada anterioară declanșării războiului în Ucraina, adică 24 februarie 2022.

Germania și Ungaria nu susțin sancțiunile asupra energiei rusești

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat luni că Europa nu-și poate asigura aprovizionarea cu energie fără importuri din Rusia.

Energia a fost exclusă în mod deliberat din rundele anterioare de sancțiuni, a spus Scholz într-un comunicat dat luni de guvernul german, adăugând că energia Rusiei este de „o importanță esențială” pentru viața generală, de zi cu zi a cetățenilor săi.

Între timp, ministrul de Finanțe al Ungariei, Mihaly Varga, a declarat că guvernul său nu va sprijini nicio sancțiune asupra energiei ruse. Și premierul britanic, Boris Johnson, a spus luni că Europa nu poate pur și simplu opri utilizarea petrolului și gazelor rusești „peste noapte.”

Planul UE de reducere a importurilor de gaze din Rusia

Uniunea Europeană a prezentat marți un plan de reducere, cu două treimi, a importurilor de gaze rusești în acest an, reducând brusc legăturile energetice cu Moscova, dar fără să le întrerupă, transmite Washington Post.

Propunerea, care va fi discutată de liderii țărilor UE la summitul de la Paris, de la sfârşitul acestei săptămâni, reprezintă o schimbare dramatică pentru blocul comunitar, dependent de energia rusă relativ ieftină dar nu va duce la boicotarea pieței de energie, așa cum a fost ea cerută de Ucraina.

De la invadarea Ucrainei, pe 24 februarie, Statele Unite, UE și aliații au luat măsuri pentru a scoate Rusia din economia globală, înghețând accesul guvernului și ale unor bănci pe piețele financiare, restricționând exporturile și înghețând activele oligarhilor și ale parlamentarilor.

Dar au întârziat să abordeze cu adevărat problema energiei, esențială pentru economia Rusiei.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut boicotarea totală a mărfurilor rusești, inclusiv a energiei.

Când gigantul petrolier a anunțat săptămâna trecută că a cumpărat un transport de petrol rusesc la prețuri scăzute, ministrul ucrainean Dmitro Kuleba a întrebat compania dacă petrolul nu mirosea „a sânge ucrainean”.

Luni, Shell a declarat că îi pare rău: „Suntem foarte conștienți de faptul că decizia noastră de săptămâna trecută de a achiziționa țiței rusesc care să fie rafinat în produse precum benzina și motorina, în ciuda faptului că a fost luată pentru siguranța aprovizionării, nu a fost cea corectă și ne cerem scuze”.

Compania a spus că va opri imediat toate achizițiile de țiței rusesc, că își va închide stațiile din Rusia și că retragerea sa din Rusia se va face „în mod treptat, aliniat cu noile îndrumări guvernamentale”, notează Radio Europa Liberă.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu va participa la o nouă reuniune a Coaliției de Voință pentru Ucraina

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va participa, pe 19 noiembrie, la reuniunea șefilor de stat și de guvern din Coaliția de Voință pentru Ucraina. Reuniunea va avea loc la Berlin. Anunțul a fost făcut de instituția prezidențială de la Chișinău.

Reuniunea este găzduită de cancelarul federal al Germaniei, Friedrich Merz, și co-prezidată de acesta împreună cu președintele Franței, Emmanuel Macron, și prim-ministrul Regatului Unit, Andy Burnham.

Conform Președinției, discuțiile se vor axa pe modalitățile de a restabili pacea și de a continua sprijinul multilateral pentru Ucraina.

„Coaliția de Voință este un format de coordonare politică și diplomatică care reunește peste 30 de state. Scopul Coaliției este sprijinirea Ucrainei în efortul de a obține un armistițiu și, ulterior, o pace justă și durabilă, precum și garanții de securitate solide, care să prevină o nouă agresiune”, a comunicat instituția prezidențială. Conform Președinției, Republica Moldova s-a alăturat Coaliției în iulie 2026, la reuniunea de la Paris: „Participarea este o continuare firească a sprijinului oferit Ucrainei de la începutul agresiunii ruse și este pe deplin compatibilă cu statutul de neutralitate, consfințit în Constituție. Securitatea Ucrainei și securitatea Republicii Moldova sunt strâns legate: o pace justă și durabilă în Ucraina înseamnă stabilitate pentru țara noastră”.

Potrivit Radio Svoboda, la reuniunea de la Berlin vor veni și reprezentanții speciali ai SUA, Steve Witkoff și Jared Kushner. Un reprezentant al administrației SUA a confirmat pentru presă că printre subiectele discuțiilor se numără și pregătirile pentru o nouă rundă de negocieri, la care vor participa Rusia, Ucraina, SUA și, posibil, reprezentanți ai Europei. Evenimentul are loc în aceeași zi cu negocierile trilaterale dintre liderii SUA, Rusiei și Chinei, în orașul chinez Shenzhen. Potrivit reprezentantului administrației americane, ambele întâlniri fac parte dintr-un „efort diplomatic coordonat”.

***

Amintim că, în martie 2026, președinta Maia Sandu a confirmat că Republica Moldova și-a exprimat disponibilitatea de a fi în Coaliția de Voință. Totodată, ea a adăugat că „solicitarea noastră va fi discutată de ceilalți membri”. Precizările au fost făcute după ce a fost solicitată să comenteze declarațiile președintelui francez, care a salutat decizia țării noastre de a se alătura coaliției. Detalii AICI. Ulterior, ministrul de Externe, Mihai Popșoi, a explicat că anunțul oficial privind alăturarea Republicii Moldova la Coaliție urma să fie făcut după participarea președintei la Summitul Comunității Politice Europene de la Tirana, din 16 mai. Potrivit lui Popșoi, Emmanuel Macron, de la care s-a aflat despre intenția Chișinăului, a decis „să bucure” comunitatea mai devreme. Detalii AICI.

În iulie, șefa statului a participat la reuniunea de la Paris a Coaliției de Voință, la invitația președintelui Franței, Emmanuel Macron. Atunci, Sandu a cerut mai mult sprijin militar pentru Ucraina și intensificarea presiunii economice asupra Rusiei. Detalii AICI. Liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, critica prezența președintei Maia Sandu la reuniunea Coaliției de Voință de la Paris, susținând că aceasta ar atrage Republica Moldova în „jocuri geopolitice periculoase”. NewsMaker a solicitat atunci o reacție din partea reprezentanților Președinției la acuzațiile socialistului, însă aceștia nu au răspuns. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: