Bloomberg

Japonia a anunțat că ia în calcul interdicția de import a petrolului din Rusia

Guvernul Japoniei va colabora cu comunitatea internațională, inclusiv cu țările din grupul G7, pentru posibila interdicție a importului de petrol și produse petroliere din Rusia. Declarația a fost făcută de către secretarul general al Guvernului japonez, Hirokazu Matsuno, citat de RBC.

Anul trecut, Japoniei i-a revenit 4,1% din volumul total de export de petrol al Rusiei și 7,2% din volumul total de export al gazului.

Amintim că președintele SUA Joe Biden a anunțat pe 8 martie că Washingtonul interzice toate importurile de petrol, gaze naturale și cărbune din Rusia. Marea Britanie va impune o măsură similară până la finele anului, în timp ce UE lucrează la un plan de reducere a dependenței de gazele din Rusia.

Decizia administrației americane va afecta doar importurile de petrol ale SUA din Rusia, care reprezintă 8% din totalul importurilor, pentru că SUA nu importă și gaze naturale din Rusia, explică Reuters.

Pe 7 martie, prețul petrolului a atins cel mai ridicat nivel din 2008 încoace, pe fondul temerilor legate de aprovizionarea pieței. În primele minute de tranzacționare, petrolul Brent a ajuns la 139,13 dolari pe baril, iar petrolul american West Texas Intermediate a atins 130,5 dolari.

Între timp, prețul la benzină în SUA a ajuns la un nivel record – $4,17 pentru un galon  (un galon este echivalent cu 3,785 litri). Costul este cu 18% mai mare față de perioada anterioară declanșării războiului în Ucraina, adică 24 februarie 2022.

Germania și Ungaria nu susțin sancțiunile asupra energiei rusești

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat luni că Europa nu-și poate asigura aprovizionarea cu energie fără importuri din Rusia.

Energia a fost exclusă în mod deliberat din rundele anterioare de sancțiuni, a spus Scholz într-un comunicat dat luni de guvernul german, adăugând că energia Rusiei este de „o importanță esențială” pentru viața generală, de zi cu zi a cetățenilor săi.

Între timp, ministrul de Finanțe al Ungariei, Mihaly Varga, a declarat că guvernul său nu va sprijini nicio sancțiune asupra energiei ruse. Și premierul britanic, Boris Johnson, a spus luni că Europa nu poate pur și simplu opri utilizarea petrolului și gazelor rusești „peste noapte.”

Planul UE de reducere a importurilor de gaze din Rusia

Uniunea Europeană a prezentat marți un plan de reducere, cu două treimi, a importurilor de gaze rusești în acest an, reducând brusc legăturile energetice cu Moscova, dar fără să le întrerupă, transmite Washington Post.

Propunerea, care va fi discutată de liderii țărilor UE la summitul de la Paris, de la sfârşitul acestei săptămâni, reprezintă o schimbare dramatică pentru blocul comunitar, dependent de energia rusă relativ ieftină dar nu va duce la boicotarea pieței de energie, așa cum a fost ea cerută de Ucraina.

De la invadarea Ucrainei, pe 24 februarie, Statele Unite, UE și aliații au luat măsuri pentru a scoate Rusia din economia globală, înghețând accesul guvernului și ale unor bănci pe piețele financiare, restricționând exporturile și înghețând activele oligarhilor și ale parlamentarilor.

Dar au întârziat să abordeze cu adevărat problema energiei, esențială pentru economia Rusiei.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut boicotarea totală a mărfurilor rusești, inclusiv a energiei.

Când gigantul petrolier a anunțat săptămâna trecută că a cumpărat un transport de petrol rusesc la prețuri scăzute, ministrul ucrainean Dmitro Kuleba a întrebat compania dacă petrolul nu mirosea „a sânge ucrainean”.

Luni, Shell a declarat că îi pare rău: „Suntem foarte conștienți de faptul că decizia noastră de săptămâna trecută de a achiziționa țiței rusesc care să fie rafinat în produse precum benzina și motorina, în ciuda faptului că a fost luată pentru siguranța aprovizionării, nu a fost cea corectă și ne cerem scuze”.

Compania a spus că va opri imediat toate achizițiile de țiței rusesc, că își va închide stațiile din Rusia și că retragerea sa din Rusia se va face „în mod treptat, aliniat cu noile îndrumări guvernamentale”, notează Radio Europa Liberă.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

BNM
Игорь Чекан, NewsMaker

BNM răspunde criticilor privind salariile și achizițiile: „O campanie de discreditare”

Banca Națională a Moldovei (BNM) a venit marți, 28 iulie, cu o reacție la dezbaterile și criticile apărute în spațiul public cu privire la nivelul salariilor angajaților și unele cheltuieli administrative ale instituției. BNM susține că informațiile difuzate în ultima perioadă sunt prezentate „selectiv” și „în afara contextului”, iar unele materiale ar face parte dintr-o campanie de discreditare a băncii centrale.

Banca Națională a Moldovei înțelege preocupările societății în contextul dezbaterilor din spațiul public privind nivelul remunerațiilor în instituțiile publice. Întrebările despre modul în care o instituție își gestionează resursele sunt legitime și necesită răspunsuri clare prezentate în contextul lor complet. În același timp, BNM constată că, în ultima perioadă, aceste preocupări legitime sunt exploatate printr-o succesiune de materiale în care activitatea instituției este prezentată selectiv, tendențios și în afara contextului. Prin caracterul repetitiv și modul similar de promovare, aceste apariții depășesc cadrul unei dezbateri firești și capătă forma unei campanii de discreditare și de subminare a încrederii publice în Banca Națională”, a transmis BNM într-un comunicat.

BNM precizează că banca centrală are un statut autonom și independent, iar salariile angajaților trebuie să fie competitive pentru a atrage specialiști în domenii precum supravegherea bancară, stabilitatea financiară, securitatea cibernetică, combaterea spălării banilor sau administrarea riscurilor.

Potrivit instituției, actualul sistem de salarizare a fost introdus în anul 2018, după o analiză realizată cu sprijinul companiei internaționale de resurse umane Korn Ferry, contractată în urma unei licitații publice. Sistemul a fost aprobat atunci de Consiliul de supraveghere al BNM.

În mod similar, în ultima perioadă, sunt răspândite și informații false cu privire la unele achiziții administrative ale instituției. Acestea sunt prezentate izolat de destinația și necesitatea lor instituțională, în mod special fiind exagerate cantitatea de bunuri și prețurile acestora, cu scopul de a dezinforma și de a instiga publicul împotriva instituțiilor statului”, a adăugat BNM.

Instituția afirmă că bunurile cumpărate au o destinație exclusiv instituțională și că informațiile despre procedurile de achiziție — inclusiv planurile, valorile estimate și rezultatele licitațiilor — sunt publice. „Tocmai faptul că aceste informații sunt preluate de pe platformele publice arată că toate procedurile se desfășoară transparent”, a subliniat BNM.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: