Максим Андреев, NewsMaker

Jizdan a contestat în instanță actul emis de ANI, cu privire la confiscarea unei părți din averea sa

Deputatul Partidului Democrat (PDM) Alexandru Jizdan a contestat în instanță actul emis de Autoritatea Națională de Integritate (ANI), cu privire la confiscarea unei părți din averea sa, în sumă de 770 de mii de lei.

„Astăzi am atacat actul de constatare emis în privința mea de ANI, la data de 22 aprilie curent. Este suspicioasă constatarea acestei instituții care a efectuat verificări timp de aproape doi ani și care mi-a atribuit ca proprietăți nedeclarate 3 apartamente închiriate de feciorul meu care este student. La fel de stranii sunt și celelalte constatări”, a scris Jizdan pe pagina sa de Facebook.

Controlul averii lui Alexandru Jizdan a fost inițiat la sfârșitul anului 2019, în baza unei sesizări din oficiu privind depunerea tardivă a declarației anuale de avere și interese personale. Acesta a fost încheiat pe 22 aprilie. Inspectorul ANI a constatat mai multe încălcări. Drept urmare, a dispus confiscarea averii nejustificate în sumă de 770 de mii de lei și a sesizat Procuratura Generală pe aspectul falsului în declarații. 

Ulterior, Jizdan a venit cu o reacție la acest subiect. Deputatul a explicat că suma de 770 mii de lei, despre care ANI a menționat că nu are dovada provenienței, ar fi obținut-o de la părinții săi, care au vândut un teren agricol. Mai mult, banii ar fi fost transferați timp de patru ani, perioadă în care fiul său învăța în afara țării.

De asemenea, parlamentarul democrat susține că pretinsele imobile deținute în afara Republicii Moldova ar fi, de fapt, 3 apartamente luate în chirie în perioada în care copilul său învăța acolo.

Dacă actul ANI va rămâne definitiv în instanța de judecată, deputatul riscă interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică timp de trei ani, urmând să fie înscris și în Registrul Interdicțiilor.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: