Judecată și demolare. Cum a devenit „Gaudeamus” un punct fierbinte pe harta Chișinăului

Scandalul despre cinematograful „Gaudeamus” din Chișinău, pe care compania „Cristivlad”, proprietara edificiului, încearcă deja de doi ani să-l demoleze, a izbucnit din nou. Pe locul cinematografului urmează să fie construit un complex locativ cu 15 etaje. Lucrările de demolare au fost reluate după decizia Curții Supreme de Justiție, care le-a declarat legale. Cei de la primărie însă afirmă că demolarea este ilegală. NM a analizat, de ce astfel de situații au devenit un lucru obișnuit pentru Chișinău, cum a reușit primăria să stopeze din nou demolarea și ce legătură are în acest sens planul zonal.

Cum a ajuns cinematograful în mâini private

În perioada sovietică, cinematograful se numea «40 лет ВЛКСМ» („40 de ani ai Comsomolului”). Chișinăuienii au atribuit această denumire și teritoriului din zona cinematografului. Acesta a fost construit la mijlocul anilor 1950, conform unui proiect întocmit de cunoscutul arhitect din Moldova, Valentin Voițehovschi.

În anul 2004, Ministerul Culturii a vândut edificiul cinematografului, redenumit în vremurile noi în „Gaudeamus”, societății pe acțiuni „Cristivlad”. Zece ani mai târziu, în 2014, autoritățile municipale au vândut aceleiași companii un teren adiacent.

Potrivit informațiilor din surse deschise, director al SA „Cristivlad” este Lidia Troianovscaia. În perioada în care cinematograful funcționa, Troianovscaia era director general al centrului cultural „Gaudeamus”. De asemenea, ea a fost manager al cinematografului „Odeon” din Chișinău. Alte informații despre „Cristivlad” în surse deschise nu am reușit să găsim.

Cine a autorizat demolarea „Gaudeamus”

În luna septembrie 2016, Nistor Grozavu, viceprimarul de atunci al municipiului Chișinău, Ion Carpov, arhitectul-șef interimar și Valeriu Didencu, secretarul consiliului municipal, au semnat documentele pentru demolarea „Gaudeamus” și construcția pe locul acestuia a unui complex locativ cu 15 etaje. Primarul de atunci, Dorin Chirtoacă a menționat că demolarea cinematografului a fost autorizată la solicitarea proprietarului edificiului, companiei „Cristivlad”. Totodată, Chirtoacă a subliniat faptul că cinematograful nu este un monument de arhitectură, de aceea el poate fi demolat.

În luna martie 2018, compania a obținut autorizația primăriei pentru demolarea cinematografului. Lucrările de demolare au început la 7 iunie 2018, provocând nemulțumirea chișinăuienilor.

Câteva zile mai târziu, primăria a anunțat despre sistarea demolării clădirii „Gaudeamus”, la solicitarea primarului ales atunci, Andrei Năstase, care încă nu reușise să fie învestit în funcție. Dispoziția de a stopa lucrările a fost semnată de viceprimarul Grozavu.

În luna iulie 2018, „Cristivlad” a depus cerere de chemare în judecată împotriva primăriei. În luna ianuarie 2019, Judecătoria sectorului Centru a anulat dispoziția lui Grozavu care prevedea stoparea demolării și a declarat-o legală. Autoritățile municipiului Chișinău au contestat această decizie la Curtea de Apel. Dar în luna septembrie 2019, Curtea de Apel a lăsat în vigoare decizia instanței primare. Primăria s-a adresat către Curtea Supremă de Justiție. Iar la 30 iulie 2020, CSJ a lăsat în vigoare decizia instanței primare și a Curții de Apel, autorizând demolarea.

În seara de 23 august, lângă cinematograful „Gaudeamus” au apărut autospecialele pentru a demola clădirea. Cei de la primărie au numit acest lucru „banditism” și au declarat că nu vor permite demolarea clădirii.

«Это бандитизм». Мэрия Кишинева считает незаконным снос здания «Гаудеамуса»

Totuși demolarea clădirii a început: lucrările s-au efectuat în seara de 24 august și în dimineața de 25 august. La amiază, la 25 august, lucrările au fost sistate.

De ce dezvoltatorul imobiliar a stopat din nou demolarea

Ilie Ceban, viceprimarul pe probleme juridice, a comunicat pentru NM că demolarea edificiului este ilegală, în pofida deciziei CSJ, deoarece termenul autorizației pentru demolare, care a fost acordată de fosta administrație, a expirat în anul 2019. „Compania trebuie să primească o nouă autorizație și doar după aceasta va putea continua lucrările de demolare”, a precizat Ilie Ceban.

Victor Chironda, viceprimarul responsabil de urbanism, a menționat că la 24 august, primăria a convenit cu firma dezvoltatoare să fie sistate lucrările de demolare, dar la 25 august, el a venit la cinematograf și a văzut că lucrările continuă. Chironda a spus că a chemat poliția și aceasta „a documentat faptul că firma demolează edificiul fără autorizația autorităților”. Potrivit afirmațiilor viceprimarului, poliția trebuie să inițieze o investigație. „Iar până atunci, noi stăm aici și păzim șantierul”, a adăugat Chironda.

În aceeași zi, pe 25 august, Chironda a spus că proprietarul cinematografului a promis că va sista lucrările de demolare până va primi o nouă autorizație de la primărie. Totodată, Chironda a menționat că sediul cinematografului a fost distrus deja în proporție de 70%.

De notat că cinematograful „Gaudeamus” nu este inclus în registrul clădirilor protejate, dar se află în zona protejată a monumentului „Luptătorilor pentru puterea sovietică”. De aceea în afară de autorizația de demolare de la primărie, dezvoltatorul trebuie să obțină și o autorizație de la Consiliul național pentru protejarea monumentelor istorice.

NM nu a reușit să obțină un comentariu de la Ministerul Educației și Culturii, în gestiunea căruia este consiliul: la momentul publicării articolului, ministerul nu a răspuns la solicitarea noastră.

Nici la Inspectoratul de poliție al municipiului Chișinău nu am reușit să aflăm dacă au inițiat investigația în privința demolării: cei de la poliție nu au putut răspunde la această întrebare. Dar au menționat că firma „Cristivlad” are documentele care permit demolarea cinematografului.

Care este legătura cu planul zonal

Cei de la primărie afirmă că autoritățile precedente au acordat autorizație pentru demolarea cinematografului și construcția pe acest loc a unui complex locativ cu mai multe etaje, deoarece în planul zonal a fost schimbat codul terenului pe care este situat cinematograful. Primarul Ion Ceban a anunțat că a solicitat convoacarea ședinței consiliului municipal în timpul cel mai apropiat, pentru „a identifica o posibilitate juridică de a întoarce acest teren în proprietatea orașului”. „Trebuie să adoptăm un nou plan zonal, care ar determina clar, ce fel de clădiri pot fi construite pe acest loc”, a precizat Ceban.

Totodată, cei de la primărie au precizat că la elaborarea unui nou plan zonal intenționează să redea terenului codul C3, care permite ca pe acest loc să fie construit doar un edificiu de menire culturală sau magazine, dar nu blocuri de locuit.

Iar Victor Chironda a comunicat că intenționează să discute cu firma dezvoltatoare despre posibilitatea de a construi un alt obiect pe locul cinematografului „Gaudeamus”: „Vom încerca să convenim ca el să renunțe la construcția unui bloc cu multe etaje și să construiască aici un centru cultural sau de expoziții, dar și să amenajeze locul adiacent”.

Dar ce (nu) spune dezvoltatorul imobiliar

Cei de la compania „LBV Construct”, care se ocupă de demolări, consideră că demolarea nu contravine legii. „Fiecare are opinia sa, da? Primăria consideră că demolarea este ilegală, deci, să publice o hotărâre corespunzătoare. Doar instanța de judecată poate spune dacă este legal sau nu. Eu am văzut decizia Curții Supreme de Justiție, care a permis demolarea”, a spus Alexandru Vârlan, reprezentantul companiei. Totodată, el a subliniat că „LBV Construct” este doar un subcontractor și că un comentariu detaliat poate oferi doar proprietarul edificiului și comanditarul lucrărilor – compania „Cristivlad”.

NM nu a reușit să ia legătura cu administrația „Cristivlad”: datele de contact ale companiei nu sunt în acces deschis. Nu am reușit să obținem datele de contact ale „Cristivlad” nici de la subcontractor.

În schimb, NM a reușit să contacteze firma de construcții „Inamstro” care, potrivit informațiilor primăriei, este investitorul lucrărilor. Însă „Inamstro” a comunicat pentru NM că de la sfârșitul lunii iulie 2020, nu colaborează cu „Cristivlad” și nu are nicio atribuție față de demolarea cinematografului.

Ce spun despre aceasta chișinăuienii

Reluarea lucrărilor de demolare a cinematografului a provocat nemulțumirea locuitorilor din Chișinău. Aneta Dabija, activistă civică în domeniul urbanismului, fondatoarea Asociației „Salvați Chișinăul”, a menționat pe Facebook că judecătorii și juriștii nu sunt specialiști în urbanism și arhitecți și de aceea nu pot lua decizia cu privire la demolare în locul primăriei. Totodată, Dabija a subliniat faptul că autoritățile ar fi trebuit din start să prevină astfel de situații, aprobând planuri zonale convenabile orașului și nu companiilor de construcții și dezvoltatorilor imobiliari. În opinia sa, consiliul municipal ar trebui să voteze pentru anularea planului zonal actual. „Dorință de-ar fi”, a remarcat Dabija.

Și Vlada Ciobanu, cofondator și manager de programe la Asociația „Primăria Mea”, și-a exprimat nemulțumirea pentru faptul că autoritățile nu pot influența ceea ce se întâmplă și nu pot stopa demolarea. „Dimineața, primarul Ceban a scris că demolarea este ilegală. Dar ziua, excavatoarele au continuat lucrările de demolare. După aceasta, a fost chemată poliția, a venit viceprimarul și pretorul, lucrările au fost stopate. Viceprimarul a declarat că „în acest oraș fiecare face ce dorește”. Dar eu nu prea înțeleg, de ce în situațiile când un partid controlează primăria, guvernul, parlamentul și forțele de ordine, la Chișinău fiecare face ce dorește? […] Ce fel de organe ale puterii avem dacă declarațiile primarului sunt egale cu zero? Sau poate acestea nu sunt cuvintele de care e nevoie?”, s-a întrebat Vlada Ciobanu. Și a adăugat că deși noile autorități de la Chișinău au promis că vor combate infracțiunile în domeniul construcțiilor, primăria încă nu a inițiat niciun proces de judecată în acest sens.