clujust.ro

Judecătorii îndeamnă politicienii să se abțină din a-i critica: „Ați depășit limitele admisibile”

Magistrații din Republica Moldova îndeamnă repetat politicienii să se abțină din a le critica activitatea. Or, potrivit unui comunicat emis de Asociația Judecătorilor, declarațiile clasei politice la adresa magistraților reprezintă un atac direct la principiile fundamentale ale statului de drept și independenței justiției, care afectează, inclusiv, încrederea cetățenilor în integritatea sistemului judiciar.

Asociația Judecătorilor din Republica Moldova constată „cu regret”, că în ultima perioadă, politicul „a depășit limitele admisibile ale libertății de exprimare” și, cu derogare de la dispozițiile art. 120 din Constituție, pun în discuție legalitatea și temeinicia unor decizii irevocabile ale Curții Supreme de Justiție.

„Observăm cu regret declarații generalizatoare și defăimătorii la adresa judecătorilor. Acestea, pe lângă faptul că reprezintă un atac direct la principiile fundamentale ale statului de drept și independenței justiției, afectează și încrederea publicului în integritatea sistemului judiciar. Este vital ca reprezentanții puterii executive și legislative să recunoască și să respecte independența justiției, luând în considerație că rolul lor este de a adopta și implementa legile, dar nu de a influența sau critica deciziile judecătorești. În această conjunctură, apelăm la responsabilitatea și maturitatea liderilor în comunicările lor publice”, se arată în comunicatul citat.

Judecătorii din Republica Moldova solicită public, așadar, tuturor actorilor politici, să-și asume responsabilitatea pentru declarațiile și acțiunile lor, conștientizând faptul că declarațiile publice influențează „profund” opinia publică și „pot avea repercusiuni de durată”. Asociația reamintește în acest context  că, în virtutea art. 120 din Constituție, actele judecătorești irevocabile sunt obligatorii pentru toți subiecții de drept, indiferent de forma de organizare.

„Formularea unor poziții subiective, cu caracter politic, prin care se critică actele emise de Curtea Supremă de Justiție, nu reprezintă altceva decât negarea prezumției de legalitate a actului de justiție”, precizează .

Amintim că pe 1 august, Curtea Supremă a Justiție a anulat deciziile Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor – Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procuraturii (CSP).

Pe 2 august, premierul Dorin Recean a criticat dur hotărârea CSJ și a dat asigurări că toți cei care stau în spatele acestor decizii vor fi trași la răspundere conform legislației. Cu o reacție a venit și președinta Comisiei parlamentare juridică, numiri și imunități, deputata PAS Olesea Stamate. Stamate a calificat hotărârea completului de judecători drept o nouă încercare de a bloca evaluarea extraordinară a judecătorilor și procurorilor.

Situația din jurul CSJ a fost comentată, inclusiv, de Ambasadele Statelor Unite ale Americii (SUA), ale Regatului Țărilor de Jos și Uniunii Europene (UE). În mesajele postate de cele trei diplomații în Moldova, trase la indigo, ambasadorii SUA, UE și al Olandei se arată convinși că Comisia de evaluare va analiza în detaliu decizia CSJ și va reevalua cei 21 de candidați independent, cu respectarea legii.

Curtea Supremă de Justiție a venit ulterior cu precizări, menționând că „pornind de la principiul supremației legii în activitatea Comisiei de Pre-Vetting, CSJ a reținut probleme serioase de legalitate în privința deciziilor Comisiei de Pre-Vetting, atât pe dimensiunea legalității substanțiale, cât și celei procesuale.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: