privesc.eu

„Justiție pe Facebook nu se face”. Procuratura Generală califică drept „iresponsabile” acuzațiile lansate de Maia Sandu și Sergiu Litvinenco

Procuratura Generală a calificat drept „iresponsabile” și „contraproductive” acuzațiile lansate anterior de liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Maia Sandu și a deputatului din aceeași formațiune, Sergiu Litvinenco, privind faptul că în privința câtorva judecători ai Curții Constituționale ar fi realizate măsuri speciale de investigație.  

Într-un comunicat publicat joi, 30 aprilie, reprezentanții Procuraturii Generale menționează că deputatul PAS Sergiu Litvinenco și președinta formațiunii au refuzat invitația Procuraturii de a depune un denunț în susținerea postărilor pe care le-au făcut pe o rețea de socializare în care semnalau pretinsa intimidare și filare a judecătorilor Curții Constituționale.

Aceștia ar fi motivat decizia prin faptul că nu au încredere în organele de drept și că nu pot divulga sursa de informații. Reprezentanții Procuraturii Generale atrag atenția că politicienii respectivi „în alte situații, depun activ denunțuri la Procuratură”.

„Acum două zile, Procuratura Generală a luat act de respectivele postări, iar pentru a clarifica situația, i-a îndemnat să depună un denunț, pentru a da procurorilor posibilitate să inițieze un proces penal, așa cum prevede legea. Cei doi politicieni au refuzat însă să dea curs invitației”, se arată în declarația publicată pe site-ul instituției.

În context, Procuratura Generală menționează că „în alte circumstanțe, acest gen de declarații vor fi calificate ca fiind politice și vor fi lăsate fără examinare.

„Acuzațiile sterile, lansate de dragul PR-ului politic, dar care determină instalarea confuziei în societate și neîncredere în instituțiile statului, le calificăm ca fiind iresponsabile și contraproductive, făcând parte dintr-o serie de tentative de a atrage Procuratura în soluționarea unor conflicte de ordin politic. Atragem atenția asupra necesității asumării responsabilității pentru veridicitatea informațiilor diseminate, precum și procedurilor prevăzute de legislație cu privire la modul de sesizare a organelor de drept despre săvârșirea infracțiunilor, prezentare a probelor și verificare a lor”, se mai arată în comunicat.

Amintim că, pe 28 aprilie, reprezentanții Procuraturii Generale au publicat un comunicat prin care au anunțat că nu au fost autorizate niciun fel de măsuri speciale de investigații în privința judecătorilor Curții Constituționale (CC).

Aceștia au menționat că au luat act de postările „unor politicieni în acest sens”, însă nu au precizat la cine anume se referă. Cu toate acestea, reprezentanții Procuraturii Generale au scris că autorii postărilor vor fi invitați la sediul instituției, unde li se va aduce la cunoștință ce riscă în cazul denunțurilor false și a calomnioase.

Reacția a venit după ce, acum câteva zile, Maia Sandu și Sergiu Litvinenco au scris că unii judecători ai Curții Constituționale ar fi „filați” și „intimidați”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

(VIDEO) Sărbătoare, mândrie și întrebări fără răspuns. Cum a marcat Găgăuzia 36 de ani

La Comrat au fost marcați 36 de ani de la proclamarea Republicii Găgăuze. În 1990, regiunea a vrut să se separe de Moldova, dar să rămână în componența URSS. Patru ani mai târziu, cu medierea Turciei, Găgăuzia a obținut statutul de autonomie în cadrul Moldovei independente. NewsMaker a mers să afle ce înseamnă astăzi această dată pentru locuitori.

„Republica Găgăuză trebuie să existe în cadrul Republicii Moldova”, spune unul dintre localnici. Un veteran al formării autonomiei consideră această zi o mare sărbătoare: „Am fost la origini, pentru ca poporul găgăuz să se ridice din genunchi”.

Fostul deputat Vasile Neicovcen, care a documentat fiecare etapă a proclamării, consideră că în 36 de ani Găgăuzia nu a reușit să se integreze pe deplin în instituțiile puterii din Moldova, iar relațiile dintre Comrat și Chișinău au ajuns într-un impas.

Directoarea unei grădinițe, Alla, spune că în Găgăuzia există multilingvism și că toți înțeleg limba găgăuză, însă fiul ei cel mare, programator, cel mai probabil va pleca — aici nu există oportunități pentru profesia lui.

Dillara din Cazaclia cultivă lavandă, studiază relații internaționale în Turcia și visează să se întoarcă. „Suntem foarte mândri că putem exista ca găgăuzi”, spune ea.

La ședința festivă a Adunării Populare a Găgăuziei, vicepreședintele Gheorghe Leiciu a numit ziua de 19 august un exemplu de „luptă pentru dobândirea statalității”. Întrebarea principală, la 36 de ani, nu mai este statutul, ci cât de bine funcționează autonomia pentru oamenii care trăiesc aici.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: