Telegram/Kadyrov_95

Kadîrov a comentat presupusa moarte a lui Prigojin: „Este o mare pierdere pentru toată țara”

Liderul cecen Ramzan Kadîrov susține că șeful grupării paramilitare ruse Wagner Evghenii Prigojin „în ultimul timp fie nu a văzut, fie nu a vrut să vadă imaginea completă a ceea ce se întâmplă în țară”. Kadîrov a spus că i-a cerut lui Prigojin „să-și lase ambițiile personale”, însă „așa era el, Prigojin, cu caracterul lui de fier și dorința de a-și atinge scopul chiar aici și acum”. 

Liderul cecen Ramzan Kadîrov a numit presupusa moarte a șefului grupării paramilitare ruse Wagner Evghenii Prigojin „o mare pierdere pentru toată țara”.

Pe canalul său de Telegram, Kadîrov a scris că a prietenit mult timp cu Prigojin. Potrivit liderului cecen, șeful grupării Wagner a avut o contribuție mare în războiul rus împotriva Ucrainei.

„Evghenii Viktorovici a fost foarte activ pentru vârsta lui, a fost o persoană importantă la scară națională. Dar în ultimul timp fie nu a văzut, fie nu a vrut să vadă imaginea completă a ceea ce se întâmplă în țară. I-am cerut să-și lase ambițiile personale de dragul unor chestiuni de importanță național supremă. Toate celelalte se putea rezolva mai târziu. Dar așa era el, Prigojin, cu caracterul lui de fier și dorința de a-și atinge scopul chiar aici și acum”, a scris Kadîrov.

***

În seara de 23 august, avionul privat Embraer 600, care aparținea lui Evghenii Prigojin, s-a prăbușit în regiunea rusă Tveri. Autoritățile ruse au anunțat că cele 10 persoane care se aflau la bordul aeronavei au decedat. Avionul zbura din Moscova spre Sankt Petersburg. Ulterior, agenția rusă de transport aerian (Rosaviatzia) a confirmat că la bordul avionului prăbușit se afla Evghenii Prigojin și Dmitrii Utkin. Chiar dacă medicii legiști nu au confirmat că Prigojin se numără printre persoanele decedate, canalele de Telegram „Grey Zone” și WAGNER GROUP, apropiate liderului grupării paramilitare, au declarat că acesta a murit.

Uniunea Europeană a menționat că este „dificil să verifice” informaţiile potrivit cărora șeful grupării paramilitare ruse Wagner ar fi murit. Unul dintre purtători de cuvânt a diplomației europene Peter Stano a spus că, la fel ca multe alte lucruri din Rusia, este complicat de aflat dacă informația este reală, de aceea nu o comentează.

Vladimir Putin pare să-l declare mort deja. În cadrul întâlnirii, din 24 august, cu așa-zisul conducător al regiunii ucrainene anexate Donețk Denis Pușilin, președintele rus a menționat că îl cunoștea pe Prigojin de 30 de ani și că acesta „a fost un om cu o soartă dificilă”.

Accidentul aviatic a avut loc când s-au împlinit două luni de când Prigojin a anunțat puciul care ulterior a eșuat. Amintim că în seara de 23 iunie 2023, Prigojin a acuzat armata rusă că i-a bombardat mercenarii, care luptau pe frontul din Ucraina și a anunțat că pornește un „Marș al Dreptății” la Moscova. În dimineața de 24 iunie, mercenarii Wagner au ajuns în Rostov, unde, timp de câteva ore, au ocupat un cartier general al armatei ruse din oraș şi au mărșăluit până sub coastele Moscovei. Revolta s-a încheiat în seara zilei cu un acord care prevedea exilul în Belarus al lui Prigojin. Evghenii Prigojin a susținut atunci că revolta sa nu a avut ca scop răsturnarea puterii de la Moscova, ci doar schimbarea puterii militare din Rusia, pe care o acuză de incompetență în conflictul din Ucraina.

Kremlinul a declarat că, după încheierea rebeliunii, Prigojin ar fi trebuit să meargă în Belarus, iar mercenarii săi – în taberele de pe câmpul de luptă.

În iulie 2023, șeful Casei Rusiei din Republica Centrafricană Dmitrii Sîtîi a publicat o fotografie, care potrivit acestuia, a fost făcută la summitul Rusia-Africa de la Sankt Petersburg. Iar în imagine apărea și Evghenii Prigojin. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Popșoi la APCE, despre unirea Moldovei cu România: „Nu este neapărat un subiect pe agenda politică imediată”

Unirea Republicii Moldova cu România nu este un subiect pe agenda politică imediată a Chișinăului, chiar dacă face parte din discursul politic moldovenesc de peste 30 de ani. Declarația a fost făcută de ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi la sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei de la Strasbourg. Acesta a răspuns în plen la o întrebare despre declarațiile președintei Maia Sandu privind reunificarea.

„Mișcarea de reunificare cu România face parte integrantă din discursul politic moldovenesc de la independența țării. De peste 30 de ani este o prezență constantă în dezbaterile politice și alegerile din Moldova. Dar mesajul a fost explicat în repetate rânduri acasă, nu este neapărat un subiect pe agenda politică imediată a deciziilor de la Chișinău astăzi”, a declarat Popșoi.

Popșoi a vorbit și despre legăturile comune și istorice dintre Moldova și România.

„Trebuie să fim conștienți de similitudinile istorice, lingvistice și culturale dintre Republica Moldova și România. Aproximativ un milion de cetățeni moldoveni sunt și cetățeni români. Și în lumina circumstanțelor geopolitice foarte grave în care ne aflăm, trebuie să ne reamintim trecutul nostru comun”, a adăugat oficialul.

***

Amintim că, în cadrul unui interviu publicat pe 11 ianuarie, președinta Maia Sandu a reiterat una dintre pozițiile sale din trecut privind unirea Republicii Moldova cu România. Ea a spus că ar vota în favoarea unirii celor două state în eventualitatea organizării unui referendum. Maia Sandu a menționat că un astfel de scenariu ar proteja statul de amenințările care vin partea Rusiei, care duce de aproape patru ani un război de agresiune împotriva Ucrainei și a încercat să influențeze procesele electorale din Republica Moldova. În acela și timp, Maia Sandu a subliniat că, în prezent, nu există o majoritate de moldoveni care să susțină acest deziderat, iar autoritățile de la Chișinău vor urmări dezideratul privind aderarea Republicii Moldova la UE, care este sprijinit de cea mai mare parte a societății.

Ulterior, mai mulți oficiali de la Chișinău, inclusiv președintele Parlamentului, Igor Grosu, și prim-ministrul Alexandru Munteanu, la fel au declarat că ar sprijini unirea cu România dacă ar fi un organizat un referendum pe acest subiect.

Un sondaj al companiei IDara, publicat pe 10 marti 2025, arată că sprijinul pentru unirea Republicii Moldova cu România a crescut cu aproape 10% în ultimele luni. Autorii cercetării spun că schimbarea ar putea avea legătură cu declarația președintei Maia Sandu, care a spus într-un interviu că ar vota pentru unire, dacă ar fi organizat un referendum în acest sens.

Conform sondajului, 42,3% dintre respondenți se declară în favoarea unirii Republicii Moldova cu România, iar 47,7% sunt împotrivă. Alți 10% spun că nu știu sau nu au oferit un răspuns. Prin comparație, un sondaj iData realizat în septembrie 2025 arată că doar 32,4% dintre respondenți susțineau unirea, în timp ce 60,6% erau împotrivă, iar 7% nu aveau o opinie sau un răspuns.

Sondajul a analizat și reacția cetățenilor la declarația președintei Maia Sandu privind unirea cu România. Potrivit rezultatelor, 43,5% dintre respondenți spun că nu susțin deloc această declarație, iar 8,9% afirmă că mai degrabă nu o susțin. Pe de altă parte, 23,7% spun că o susțin pe deplin, iar 15,6% declară că mai degrabă o susțin. Alți 6,6% nu au o opinie, iar 1,8% nu au răspuns.

Pe 27 martie 2018, când s-au împlinit 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care spune că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: