Reuters

Kievul, Londra și Washingtonul verifică informațiile privind folosirea armelor chimice în atacurile din Mariupol

Batalionul „Azov” a anunțat pe 11 aprilie că, în jurul orei 21:00, trupele ruse ar fi lansat cu ajutorul unei drone o substanță chimică, la Mariupol. Au avut de suferit cel puțin trei oameni, care au manifesat insuficiență respiratorie și sindromul vestibulo-atactic (stare care apare din cauza tulburărilor funcționării vaselor de sânge). 

Potrivit lui Andrei Bilețkii, fondatorul batalionului „Azov”, presupusul atac chimic a fost lansat asupra uzinei „Azovstali” din Mariupol. 

„Trei oameni manifestă simtome clare de intoxicație cu subtanțe chimice de luptă, însă fără consecințe letale”, a precizat Bilețkii.

În dimineața de 12 aprilie, adjunctul ministrului ucrainean al Apărării Anna Malear a menționat că informația este în curs de verificare.

La fel, Pentagonul și autoritățile din Marea Britanie au comunicat că verifică informațiile. 

 

Ce spune Moscova?

În cadrul briefingului din 12 aprilie, Ministerul rus al Apărării a declarat că un grup de militari ucraineani, care se aflau pe teritoriul uzinei „Ilici” a încercat pe parcursul nopții să iasă din Mariupol. Tentativele au fost sabotate de armata rusă, care i-a atacat cu ajutorul artileriei și aviației. Potrivit Moscovei, în rezultat au fost „nimiciți” circa 50 de oameni și mai multe unități tehnice. În plus, armata rusă anunță că „42 de militari s-au predat voluntar”.

În seara de 11 aprilie, Brigada 36 de puşcaşi marini a Ucrainei a scris pe Facebook că pușcașii marini din Mariupol rămâne fără arme și au pierdut contactul cu conducerea. Valerii Zalujnîi, comandantul forțelor armate ale Ucrainei a răspuns că legătura cu soldații nu este pierdută, iar restul detaliilor „nu trebuie discutate în public”.

Tot în seara de 11 aprilie, cu doar câteva ore înainte de informația privind presupusul atac chimic, colonelul autoproclamatei „Republici Populare Donețk” Eduard Basurin a propus utilizarea „mijloacelor chimice” împotriva trupelor ucrainene aflate la uzina „Azovstali” din Mariupol.

„Acolo se află etaje subterane, de aceea nu are sens să luăm cu asalt obiectul. Pentru că riscăm să pierdem un număr mare din proprii soldați, nu și dușmanul. De aceea, trebuie mai întâi să vedem ce facem cu blocarea uzinei, să găsim toate ieșirile și intrările – în principiu, e posibil să facem acest lucru. După aceea, trebuie să recurgem, cred eu, la mijloace chimice, care vor găsi cu să scoată șoarecii din ascunzișurile lor”, a declarat Basurin.

 

În cadrul adresării televizate din 11 aprilie, președintele Ucrainei Vladimir Zelenski a declarat că „tratează cu maximă seriozitate” această posibilitate.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei ar putea avea loc în noiembrie? Cazul, examinat de Judecătoria Comrat

Deputatul autonomiei găgăuze, Alexandr Tarnavschi, a depus o acțiune în contencios administrativ la Judecătoria Comrat, prin care cere obligarea legislativului local să organizeze alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei pe 16 noiembrie 2025, potrivit Moldova 1.

Mandatul actualei legislaturi a expirat deja, însă data scrutinului nu a fost stabilită. Într-un comentariu pentru Moldova 1, Tarnavschi a declarat că încă în ianuarie a propus o inițiativă legislativă privind stabilirea datei alegerilor pe 16 noiembrie, însă subiectul ar fi fost tergiversat, susține Tarnavschi.

„Din diverse motive, subiectul nu a fost pus pe agendă decât atunci când Parlamentul intrase deja în campanie electorală, când nu mai pot fi interpretate legi sau aduse modificări legislative. Au lăsat intenționat lucrurile să ajungă aici, astfel încât acum să se întrebe: cum să organizăm alegeri dacă nu avem Curtea de Apel Comrat, dacă nu există Consiliul electoral de circumscripție al Găgăuziei?”, a declarat Alexandr Tarnavschi.

Instanța ar urma să se pronunțe rapid, a precizat Tarnavschi, pentru că este vorba despre un proces electoral. „Dacă hotărârea va fi luată până pe 16 septembrie, există timp suficient pentru organizarea alegerilor”, a adăugat acesta.

Sursa: Nokta

Pe 15 august, Adunarea Populară a inclus pe ordinea de zi stabilirea datei alegerilor, însă deputații nu au ajuns la un consens. Oponenții organizării scrutinului au invocat lipsa autorității electorale regionale, care a fost desființată în 2023, și a Curții de Apel Comrat (comasată cu cea de la Cahul pentru a crea Curtea de Apel Sud) care ar urma să confirme rezultatele scrutinului..

Comisia Electorală Centrală de la Comrat a fost desființată de deputații Adunării Populare, în decembrie 2023, la inițiativa speakerului găgăuz Dmitri Constantinov, care a argumentat că această instituție cu statut permanent ar fi „ineficientă” în perioada dintre campaniile electorale. Instanța de fond și Curtea de Apel Comrat au anulat decizia Adunării Populare. În prezent, cazul se află pe rol la Curtea Supremă de Justiție.

În ședința din 15 august curent, deputații locali au aprobat trei candidaturi din partea Adunării Populare pentru noua componență a autorității electorale regionale.

Executivul și instituția bașcanului nu și-au prezentat candidații. Iar Judecătoria Comrat a refuzat să-și delege reprezentantul atât timp cât dizolvarea autorității electorale precedente este încă examinată în justiție.

Precedentele alegeri pentru Adunarea Populară a Găgăuziei au avut loc în două tururi, pe 19 septembrie și 3 octombrie 2021.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: