Viață

Kovesi o laudă pe Dragalin. Ce spune despre un DNA după model moldovenesc?

Mihaela Conovali
| 2 septembrie, 2024
13:05

Laura Codruța Kovesi, procuror-șef al Parchetului European, a fost întrebată dacă Republica Moldova ar fi gata să implementeze un sistem după modelul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) a României. Kovesi a spus că țara are „premise foarte bune” și s-a referit la activitatea șefei Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin. „Ea a lucrat în Statele Unite, a venit aici, conduce acest parchet specializat, cunoaște în detaliu un alt sistem”, a comunicat procurorul-șef. Totuși, Kovesi a adăugat că speră să obțină un răspuns în acest sens și că pe 2 septembrie va avea o întrevedere cu ministra Justiției a Republicii Moldova. În același timp, ea a spus că Parchetul European ar fi modelul pe care îl recomandă Republicii Moldova.

Laura Codruța Kovesi a ținut o prelegere publică la Universitatea de Stat din Moldova. Ulterior, procurorul-șef al Parchetului European a fost întrebat dacă Republica Moldova ar fi gata să implementeze un sistem după modelul DNA a României.

„Sper să primesc și să primim cu toții acest răspuns. Chiar în această după-amiază o să am o întâlnire cu „platforma anticorupție” – doamna ministru al Justiției m-a invitat să ne întâlnim și să vedem unde suntem. (…) Aveți niște premise foarte bune. (…) Veronica, pe care o cunosc, ea a terminat facultatea de drept în Statele Unite, a lucrat în Statele Unite, a venit aici, conduce acest parchet specializat, are o experiență, cunoaște în detaliu un alt sistem. Aveți alți colegi din sistem care au fost la foarte multe seminare, aveți foarte mulți experți care acum în perioada de preaderare au venit. Fiecare vă spune cum este sistemul organizat. Eu nu zic că sistemul din România este perfect, nu știu, dacă mâine m-aș așeza aș mai găsi chestiuni care ar trebui modificate. (…) Dar este un sistem care a performat. Deci, până la urmă nu contează modul în care suntem organizați, ce legislație, ce model aplicăm, contează cum ne facem treaba în fiecare zi”, a comunicat procurorul-șef al Parchetului European.

Kovesi a adăugat că „fiecare stat membru are propriile provocări” și că „fiecare stat membru are propria organizare”. La fel, ea a spus că Parchetul European ar fi modelul pe care îl recomandă Republicii Moldova.

***

Direcția Națională Anticorupție din România este un parchet specializat în combaterea corupției, la nivel mediu și înalt, o organizație juridică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Aceasta a devenit celebră în special sub conducerea Laurei Codruța Kosvesi. Modelul de organizare a DNA a fost inspirat după structuri similare din Spania, Norvegia și Belgia.

În februarie 2023, șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin declara că procurorii din Direcția Națională Anticorupție din România (DNA) vor conlucra cu procurorii moldoveni. Dragalin mai preciza că procurorii anticorupție deja au parte de consultanța ex-directorului DNA Daniel Morari. Detalii AICI.

În iunie 2023 în Republica Moldova se discuta că ar putea fi înființată o nouă instituție anticorupție, care să înglobeze actuala Procuratură Anticorupție (PA) și Centrul Național Anticorupție (CNA) și că aceasta ar urma să fie creată după modelul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) a României. La acest subiect a vorbit președinta țării Maia Sandu și deputatul Partidului de guvernareAcțiune și Solidaritate (PAS) Andrian Cheptonar. Detalii AICI.

Ulterior, în august 2023, președinta Maia Sandu a declarat că Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție din Republica Moldova nu vor fi comasate după modelul DNA a României. Șefa statului informa că experții Comitetului consultativ independent Anticorupție au recomandat separarea PA de CNA și consolidarea capacităților PA prin sporirea autonomiei și creșterea resurselor. Detalii AICI.

Amintim în acest context, că în martie 2023, Guvernul a aprobat, la inițiativa Ministerului Justiției, modificări la Codul de procedură penală. Se menționa că investigarea penală pentru corupția de nivel înalt va fi realizată de Procuratura Anticorupție, pe când Centrul Național Anticorupție (CNA) va investiga corupția sistemică. În același timp, corupția mică va fi investigată de către organul de urmărire penală al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) care va coopera, în acest sens, cu CNA. Detalii AICI.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

laura codruța kovesi, Moldova, procuratura anticorupție, Procurorul-șef al Parchetului European, USM, Veronica Dragalin, vizită

Știri similare

Video

(VIDEO) Sandu nu vrea grațierea lui Guțul?/Moldova va fi separată de Ucraina?/SUA se „apucă” de Transnistria

Justiție

Rusia a refuzat să-i comunice lui Șor învinuirea în dosarul ALDE, „din motive de securitate”. Oligarhul fugar va fi judecat în lipsă?

Viață

Reforma Codului muncii: Avocatul Poporului cere garanții pentru angajații ajunși la vârsta pensionării. Reacția Guvernului

Ana-Maria Dolghii
| 9 noiembrie, 2026
20:15

Avocatul Poporului, Ceslav Panico, solicită Guvernului să revizuiască legislația muncii, astfel încât angajații să nu poată fi concediați doar pentru că au ajuns la vârsta de pensionare. Ombudsmanul atrage atenția că prevederea actuală poate favoriza concedierile abuzive și discriminarea pe criteriul vârstei. Propunerea a fost înaintată luni, 9 noiembrie, în contextul planurilor Guvernului de a modifica Codul muncii.

Mai exact, este vorba despre articolul 86, alineatul (1), litera y¹) din Codul muncii, care permite angajatorilor să înceteze raporturile de muncă cu salariații care au obținut dreptul la pensie pentru limită de vârstă.

Potrivit Avocatului Poporului, legislația nu obligă angajatorul să demonstreze că există o necesitate reală de concediere, să evalueze individual activitatea angajatului sau să justifice proporționalitatea acestei măsuri. Astfel, o persoană poate rămâne fără loc de muncă chiar dacă își îndeplinește corespunzător atribuțiile și dorește să continue să muncească.

„Dobândirea dreptului la pensie nu trebuie confundată cu pierderea capacității de muncă sau cu intenția persoanei de a se retrage din viața profesională. Statutul de pensionar reprezintă exercitarea unui drept de protecție socială și nu ar trebui să constituie, prin el însuși, o justificare suficientă pentru concediere”, a menționat Ceslav Panico într-un comunicat.

Avocatul Poporului a subliniat că pierderea locului de muncă poate afecta serios situația financiară a persoanelor în etate, pentru care salariul reprezintă adesea un venit important pe lângă pensie.

„Problema principală a reglementării actuale constă în posibilitatea aplicării arbitrare a temeiului de concediere, în absența obligației angajatorului de a demonstra o justificare concretă și a unor garanții suficiente pentru salariat”, a spus el.

Pentru a preveni astfel de situații, ombudsmanul propune ca angajatorii să fie obligați să justifice în scris necesitatea concedierii, să evalueze individual activitatea salariatului și să discute în prealabil cu acesta despre intenția de a continua munca. De asemenea, sunt solicitate garanții suplimentare care să le permită angajaților să conteste deciziile de concediere și să obțină compensații.

Oficiul Avocatului Poporului a menționat că, în unele state europene, precum Franța și Germania, simpla atingere a vârstei de pensionare nu reprezintă un motiv suficient pentru concediere.

Contactat de NewsMaker, purtătorul de cuvânt al Executivului, Dumitru Ciorici, a declarat că „Guvernul va analiza toate propunerile pe acest subiect, atunci când procesul va ajunge în această etapă”.

Amintim că, pe 5 noiembrie, în cadrul unei emisiuni televizate, prim-ministrul Vasile Tofan a declarat că, în prezent, se lucrează la reforma Codului muncii, menționând că acesta este „antic” și că „limitează posibilitatea de a lua decizii”. Șeful Guvernului a spus că modificările vor viza inclusiv simplificarea procedurilor de concediere.

Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) a criticat planurile Guvernului de a simplifica procedurile de concediere a angajaților și a cerut autorităților să clarifice ce modificări pregătesc la Codul muncii. Sindicaliștii susțin că nu au fost informați despre inițierea acestui proces și avertizează că modificarea legislației nu trebuie să ducă la diminuarea garanțiilor oferite salariaților.