Viață

Kovesi o laudă pe Dragalin. Ce spune despre un DNA după model moldovenesc?

Mihaela Conovali
| 2 septembrie, 2024
13:05

Laura Codruța Kovesi, procuror-șef al Parchetului European, a fost întrebată dacă Republica Moldova ar fi gata să implementeze un sistem după modelul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) a României. Kovesi a spus că țara are „premise foarte bune” și s-a referit la activitatea șefei Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin. „Ea a lucrat în Statele Unite, a venit aici, conduce acest parchet specializat, cunoaște în detaliu un alt sistem”, a comunicat procurorul-șef. Totuși, Kovesi a adăugat că speră să obțină un răspuns în acest sens și că pe 2 septembrie va avea o întrevedere cu ministra Justiției a Republicii Moldova. În același timp, ea a spus că Parchetul European ar fi modelul pe care îl recomandă Republicii Moldova.

Laura Codruța Kovesi a ținut o prelegere publică la Universitatea de Stat din Moldova. Ulterior, procurorul-șef al Parchetului European a fost întrebat dacă Republica Moldova ar fi gata să implementeze un sistem după modelul DNA a României.

„Sper să primesc și să primim cu toții acest răspuns. Chiar în această după-amiază o să am o întâlnire cu „platforma anticorupție” – doamna ministru al Justiției m-a invitat să ne întâlnim și să vedem unde suntem. (…) Aveți niște premise foarte bune. (…) Veronica, pe care o cunosc, ea a terminat facultatea de drept în Statele Unite, a lucrat în Statele Unite, a venit aici, conduce acest parchet specializat, are o experiență, cunoaște în detaliu un alt sistem. Aveți alți colegi din sistem care au fost la foarte multe seminare, aveți foarte mulți experți care acum în perioada de preaderare au venit. Fiecare vă spune cum este sistemul organizat. Eu nu zic că sistemul din România este perfect, nu știu, dacă mâine m-aș așeza aș mai găsi chestiuni care ar trebui modificate. (…) Dar este un sistem care a performat. Deci, până la urmă nu contează modul în care suntem organizați, ce legislație, ce model aplicăm, contează cum ne facem treaba în fiecare zi”, a comunicat procurorul-șef al Parchetului European.

Kovesi a adăugat că „fiecare stat membru are propriile provocări” și că „fiecare stat membru are propria organizare”. La fel, ea a spus că Parchetul European ar fi modelul pe care îl recomandă Republicii Moldova.

***

Direcția Națională Anticorupție din România este un parchet specializat în combaterea corupției, la nivel mediu și înalt, o organizație juridică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Aceasta a devenit celebră în special sub conducerea Laurei Codruța Kosvesi. Modelul de organizare a DNA a fost inspirat după structuri similare din Spania, Norvegia și Belgia.

În februarie 2023, șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin declara că procurorii din Direcția Națională Anticorupție din România (DNA) vor conlucra cu procurorii moldoveni. Dragalin mai preciza că procurorii anticorupție deja au parte de consultanța ex-directorului DNA Daniel Morari. Detalii AICI.

În iunie 2023 în Republica Moldova se discuta că ar putea fi înființată o nouă instituție anticorupție, care să înglobeze actuala Procuratură Anticorupție (PA) și Centrul Național Anticorupție (CNA) și că aceasta ar urma să fie creată după modelul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) a României. La acest subiect a vorbit președinta țării Maia Sandu și deputatul Partidului de guvernareAcțiune și Solidaritate (PAS) Andrian Cheptonar. Detalii AICI.

Ulterior, în august 2023, președinta Maia Sandu a declarat că Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție din Republica Moldova nu vor fi comasate după modelul DNA a României. Șefa statului informa că experții Comitetului consultativ independent Anticorupție au recomandat separarea PA de CNA și consolidarea capacităților PA prin sporirea autonomiei și creșterea resurselor. Detalii AICI.

Amintim în acest context, că în martie 2023, Guvernul a aprobat, la inițiativa Ministerului Justiției, modificări la Codul de procedură penală. Se menționa că investigarea penală pentru corupția de nivel înalt va fi realizată de Procuratura Anticorupție, pe când Centrul Național Anticorupție (CNA) va investiga corupția sistemică. În același timp, corupția mică va fi investigată de către organul de urmărire penală al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) care va coopera, în acest sens, cu CNA. Detalii AICI.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

laura codruța kovesi, Moldova, procuratura anticorupție, Procurorul-șef al Parchetului European, USM, Veronica Dragalin, vizită

Știri similare

Viață

Trafic îngreunat și vreme nefavorabilă în Republica Moldova: autoritățile cer prudență maximă

Bani

„Trebuie de făcut, odată, ordine”: Tofilat cere audieri parlamentare privind cheltuieli nejustificate de peste 33 de milioane de lei la Chișinău-Gaz

Externe

Reacția Moscovei la planul lui Macron și Starmer de a trimite trupe în Ucraina: „vor fi considerate ținte militare legitime pentru Rusia”

Dumitru Petruleac
| 8 ianuarie, 2026
15:11

Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse avertizează că desfășurarea trupelor occidentale și a infrastructurii militare pe teritoriul Ucrainei va fi considerată o intervenție străină, reprezentând o amenințare directă la adresa securității Rusiei și a Europei. Declarația a fost făcută de purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova. Reacția Moscovei vine la două zile după ce, la Paris, membrii coaliției conduse de Franța și Marea Britanie au semnat împreună cu autoritățile de la Kiev o declarație privind „garanții de securitate durabile” pentru Ucraina după încetarea ostilităților.

„Desfășurarea pe teritoriul Ucrainei a unităților militare, obiectivelor militare, depozitelor și a altor elemente de infrastructură ale statelor occidentale va fi calificată drept intervenție străină. Toate aceste unități și obiective vor fi considerate ținte militare legitime pentru Forțele Armate ale Federației Ruse. Aceste avertismente au fost formulate în repetate rânduri la cel mai înalt nivel și își păstrează pe deplin actualitatea”, a spus Zaharova.

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, mai avertizează că astfel de acțiuni vor avea consecințe grave.

„Toate aceste unități și obiective vor fi considerate ținte militare legitime pentru Forțele Armate ale Federației Ruse. Aceste avertismente au fost formulate în repetate rânduri la cel mai înalt nivel și își păstrează pe deplin actualitatea”, a adăugat ea.

În același timp, Moscova păstrează aceiași retorică privind încheirea războiului din Ucraina. Maria Zaharova mai spune că o soluție pașnică ar fi posibilă doar prin eliminarea cauzelor profunde ale conflictului, revenirea Ucrainei la un statut neutru și nealiniat, demilitarizarea și „denazificarea” acesteia, respectarea drepturilor lingvistice, culturale și religioase ale populației, precum și recunoașterea realităților teritoriale actuale.

Amintim că pe 6 ianuarie, liderii statelor membre ale „Coaliției de Voință” și Ucraina s-au reunit la Paris pentru un summit de pace, în cadrul căruia au semnat o declarație comună privind garanțiile de securitate pentru Ucraina după încheierea invaziei ruse.

Documentul, denumit „Declarația de la Paris”, stabilește principalele componente ale acestor garanții, inclusiv: crearea unui sistem de monitorizare a armistițiului sub conducerea SUA, continuarea sprijinului militar și dotarea cu armament a armatei ucrainene, desfășurarea unei „forțe multinaționale” în Ucraina după încetarea războiului și angajamente juridice pentru sprijinirea țării în cazul unei noi agresiuni.

În același timp, președintele Franței, Emmanuel Macron, prim-ministrul Marii Britanii, Keir Starmer, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, au semnat o declarație care detaliază desfășurarea forțelor multinaționale pe teritoriul Ucrainei, ca parte a garanțiilor de securitate. Potrivit lui Starmer, aceste trupe vor asigura securitatea spațiului aerian și maritim ucrainean și vor consolida forțele armate ale Ucrainei pe termen lung.

Președintele Zelenski a apreciat acordul ca fiind „foarte concret”, iar emisarul american Steve Witkoff a menționat că s-au înregistrat „progrese semnificative” privind garanțiile de securitate și planul de reconstrucție a Ucrainei. Summit-ul a reunit 27 de șefi de stat și de guvern, secretarul general NATO, Mark Rutte, președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, printre alții.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Susțineți NewsMaker!