procuratura.md

Kovesi o laudă pe Dragalin. Ce spune despre un DNA după model moldovenesc?

Laura Codruța Kovesi, procuror-șef al Parchetului European, a fost întrebată dacă Republica Moldova ar fi gata să implementeze un sistem după modelul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) a României. Kovesi a spus că țara are „premise foarte bune” și s-a referit la activitatea șefei Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin. „Ea a lucrat în Statele Unite, a venit aici, conduce acest parchet specializat, cunoaște în detaliu un alt sistem”, a comunicat procurorul-șef. Totuși, Kovesi a adăugat că speră să obțină un răspuns în acest sens și că pe 2 septembrie va avea o întrevedere cu ministra Justiției a Republicii Moldova. În același timp, ea a spus că Parchetul European ar fi modelul pe care îl recomandă Republicii Moldova. 

Laura Codruța Kovesi a ținut o prelegere publică la Universitatea de Stat din Moldova. Ulterior, procurorul-șef al Parchetului European a fost întrebat dacă Republica Moldova ar fi gata să implementeze un sistem după modelul DNA a României.

Sper să primesc și să primim cu toții acest răspuns. Chiar în această după-amiază o să am o întâlnire cu „platforma anticorupție” – doamna ministru al Justiției m-a invitat să ne întâlnim și să vedem unde suntem. (…) Aveți niște premise foarte bune. (…) Veronica, pe care o cunosc, ea a terminat facultatea de drept în Statele Unite, a lucrat în Statele Unite, a venit aici, conduce acest parchet specializat, are o experiență, cunoaște în detaliu un alt sistem. Aveți alți colegi din sistem care au fost la foarte multe seminare, aveți foarte mulți experți care acum în perioada de preaderare au venit. Fiecare vă spune cum este sistemul organizat. Eu nu zic că sistemul din România este perfect, nu știu, dacă mâine m-aș așeza aș mai găsi chestiuni care ar trebui modificate. (…) Dar este un sistem care a performat. Deci, până la urmă nu contează modul în care suntem organizați, ce legislație, ce model aplicăm, contează cum ne facem treaba în fiecare zi”, a comunicat procurorul-șef al Parchetului European.

Kovesi a adăugat că „fiecare stat membru are propriile provocări” și că „fiecare stat membru are propria organizare”. La fel, ea a spus că Parchetul European ar fi modelul pe care îl recomandă Republicii Moldova.

***

Direcția Națională Anticorupție din România este un parchet specializat în combaterea corupției, la nivel mediu și înalt, o organizație juridică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Aceasta a devenit celebră în special sub conducerea Laurei Codruța Kosvesi. Modelul de organizare a DNA a fost inspirat după structuri similare din Spania, Norvegia și Belgia.

În februarie 2023, șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin declara că procurorii din Direcția Națională Anticorupție din România (DNA) vor conlucra cu procurorii moldoveni. Dragalin mai preciza că procurorii anticorupție deja au parte de consultanța ex-directorului DNA Daniel Morari. Detalii AICI.

În iunie 2023 în Republica Moldova se discuta că ar putea fi înființată o nouă instituție anticorupție, care să înglobeze actuala Procuratură Anticorupție (PA) și Centrul Național Anticorupție (CNA) și că aceasta ar urma să fie creată după modelul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) a României. La acest subiect a vorbit președinta țării Maia Sandu și deputatul Partidului de guvernareAcțiune și Solidaritate (PAS) Andrian Cheptonar. Detalii AICI.

Ulterior, în august 2023, președinta Maia Sandu a declarat că Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție din Republica Moldova nu vor fi comasate după modelul DNA a României. Șefa statului informa că experții Comitetului consultativ independent Anticorupție au recomandat separarea PA de CNA și consolidarea capacităților PA prin sporirea autonomiei și creșterea resurselor. Detalii AICI.

Amintim în acest context, că în martie 2023, Guvernul a aprobat, la inițiativa Ministerului Justiției, modificări la Codul de procedură penală. Se menționa că investigarea penală pentru corupția de nivel înalt va fi realizată de Procuratura Anticorupție, pe când Centrul Național Anticorupție (CNA) va investiga corupția sistemică. În același timp, corupția mică va fi investigată de către organul de urmărire penală al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) care va coopera, în acest sens, cu CNA. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

„Ce, Radu, nu mai ai fantezie?” Costiuc acuză PAS că i-a „furat” un proiect de lege

Radu Marian, deputat al formațiunii de guvernământ PAS, a prezentat astăzi, 11 februarie, un proiect de lege privind lanțurile scurte de aprovizionare, care are drept scop sprijinirea producătorilor locali. Ulterior, deputatul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a acuzat atât PAS, cât și pe Radu Marian, personal, că ar fi „furat” ideea inițiativei legislative. Potrivit acestuia, colega sa de fracțiune, Ana Țurcan-Oboroc, a înregistrat anterior un proiect privind lanțurile scurte de aprovizionare — fapt confirmat de datele publicate pe site-ul Parlamentului.

Proiectul PAS

În cadrul unei conferințe la Parlament, Radu Marian a prezentat un proiect cu privire lanțurilor scurte de aprovizionare. Acesta anunțase încă în octombrie 2025 că PAS urmează să propună o astfel de inițiativă.

El a precizat că documentul a fost elaborat de un grup de deputați PAS, alături de experți independenți și în coordonare cu Ministerul Agriculturii și Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, pe parcursul „ultimelor luni”.

Conform deputatului, proiectul va introduce în legislația națională termenul de „lanț scurt”, care presupune limitarea la un singur intermediar între producător și consumator, astfel încât produsele să ajungă mai rapid pe rafturile magazinelor, să fie mai proaspete, iar profitul să rămână la producător.

Parlamentarul a menționat că proiectul de lege propune un set de reguli care „vor schimba modul în care se face comerț” în Republica Moldova. Între altele, este vorba despre:

  • obligarea marilor comercianți să aibă proceduri scrise și clare de selecție a furnizorilor;
  • introducerea unui logo special care va ajuta consumatorii să identifice „imediat” locurile unde se vând produse din lanțuri scurte;
  • posibilitatea școlilor, grădinițelor și spitalelor de a acorda punctaj suplimentar produselor care vin prin lanțuri scurte, susținând astfel economia regională.

De asemenea, inițiativa legislativă mai prevede posibilitatea ca statul să susțină producătorii prin granturi și finanțări dedicate lanțurilor scurte, investiții în capacități de producție, depozite și logistică comună, consultanță și suport tehnic pentru modernizarea producției și marketing, implementarea unui program național multianual cu obiective și indicatori măsurabili.

PL Lanturi Scurte de Aprovizionare by Ana-Maria

Acuzațiile lui Costiuc

Mai târziu în cursul zilei, deputatul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a publicat un videoclip în care a acuzat formațiunea de guvernământ că ar fi „furat” ideea proiectului de lege de la fracțiunea sa.

Echipa Partidului „Democrația Acasă” și colega mea, Ana Țurcan-Oboroc, a lucrat la un proiect de lege european, pe standarde europene, care se numește „lanțul scurt”. (…) E un proiect pe care colega mea l-a înregistrat pe site-ul Parlamentului, a mers la Guvern, a făcut rubrici, grafice, a făcut motivare, a vorbit cu cei din Guvern. Și pentru ca să nu ne permită nouă să punem pe masa deputaților, majoritatea PAS-ului, în toate comisiile la care a fost colega mea, Ana Țurcan-Oboroc, să-și apere acest proiect, au votat împotrivă. Și pentru că au înțeles că este o necesitate urgentă și noi oricum o să punem presiune pe ei, astăzi, Radu Marian iese cu o inițiativă, cu legea lanțului scurt. El, care n-are fantezie și n-are conexiune cu realitatea. (…) Și el iese în tribună aici, la Parlament, și nu spune că există un proiect de lege, o să-l îmbunătățim, o să-l susținem, o să-l încurajăm și o să-l votăm. (…) Nu, el vine și spune că a gândit un proiect. (…) Ce, Radu, nu mai ai fantezie? Furați proiectele de legi”, a declarat Costiuc.

Partidul Acțiune și Solidaritate nu a reacționat, deocamdată, la acuzațiile lui Costiuc.

Precizăm că deputata Ana Țurcan-Oboroc a înregistrat într-adevăr un proiect de lege cu privire la aprovizionarea în lanț scurt cu produse alimentare, în data de 21 ianuarie. Conform datelor de pe site-ul Parlamentului, documentul se află în examinare.

De cealaltă parte, proiectul PAS privind lanțurile scurte încă nu apare ca fiind înregistrat pe pagina web a legislativului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: