Procuratura Anticorupție (PA) și Centrul Național Anticorupție (CNA) din Republica Moldova nu vor fi comasate după modelul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) a României. Despre aceasta a anunțat președinta Maia Sandu într-un interviu pentru Ziarul de Gardă. Șefa statului informează că experții Comitetului consultativ independent Anticorupție au recomandat separarea PA de CNA și consolidarea capacităților PA prin sporirea autonomiei și creșterea resurselor.
„Nu doar susțin crearea acestor instituții, dar insist că am avansat pe această cale. Acum câteva luni, experții Comitetului consultativ independent Anticorupție au făcut o analiză a arhitecturii instituțiilor de combatere a corupției în Moldova. Aceștia au recomandat separarea PA de CNA și consolidarea capacităților PA prin sporirea autonomiei și creșterea resurselor. Exact acesta este modelul pe care mergem și legea a fost modificată de Parlament în acest sens acum câteva zile. PA va obține autonomie și mai multe resurse pentru a se ocupa de corupția mare. Dar cei mai importanți sunt oamenii care vor lucra în PA. De ei depinde dacă această instituție va deveni un adevărat DNA sau nu”, a declarat Maia Sandu.
Totodată, președinta a precizat că proiectul legii cu privire la Curtea Anticorupție a fost expediat la Parlament și Comisiei de la Veneția pentru opinie.
„Proiectul este publicat pe pagina Parlamentului și a Președinției pentru comentarii. Curtea Anticorupție este gândită să crească viteza de examinare a cazurilor de corupție în instanță. Cetățenii au o așteptare legitimă – cei care au comis fraude, acte de corupție, să fie condamnați, să le fie confiscată averea dobândită ilegal, nu să meargă în instanță o dată la 2-3 luni ca la plimbare, după care să revină imediat la viața obișnuită în locuințele lor de lux sau să meargă în vacanțe scumpe”, a adăugat șefa statului.
Amintim că în cadrul unor emisiuni televizate, președinta țării Maia Sandu a vorbit despre disensiunile dintre PA și CNA, apărute în spațiul public. Aceasta a menționat că atât angajații PA, cât și cei ai CNA, trebuie să treacă prin evaluarea externă extraordinară, pentru ca în aceste instituții să lucreze „doar oameni onești”. Maia Sandu a mai menționat că discuțiile publice între șefii CNA și PA nu fac bine luptei contra corupției și reformei justiției.
Tensiunile dintre CNA și PA au ieșit la iveală după ce, în timpul audierilor din Parlament care au avut loc în luna mai, șeful CNA, Iulian Rusu, s-a arătat nedumerit de relațiile „neclare” dintre instituția pe care o conduce și Procuratura Anticorupție și cea Generală. Oficialul susține că buna colaborare dintre cele trei instituții ale statului s-ar fi deteriorată, după ce colegii săi de la procuratură ar fi dat prioritate cazurilor de corupție mică, în defavoarea celor de rezonanță.
Rusu a declarat, tot atunci, că dosarul „Hotelul Național” este o rușine pentru tot sectorul justiției. Potrivit lui, cauza ar fi tratată superficial de PA și Procuratura Generală. Acuzațiile lui Rusu au fost respinse de Procuratura Generală și cea Anticorupție drept „denigrare nefondată”.
Ulterior, pe 7 ianuarie, în presă au apărut informații despre un presupus conflict între CNA și PA. Portalul realitatea.md a publicat un document despre care susține că este o plângere colectivă a unor angajați CNA pe numele șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, pe care o acuză de intimidare. Iar potrivit crime-moldova.com, Veronica Dragalin ar fi organizat o ședință la care i-ar fi invitat pe ofițerii CNA, nu însă și pe șeful instituției, Iulian Rusu, care însă ar fi venit neinvitat.
Pe 8 iunie, președinta Maia Sandu s-a arătat indignată de schimbul de replici dintre CNA și PA din ultima vreme. Abordând situația prin prisma eurointegrării Republicii Moldova, șefa statului a declarat că ultimul lucru pe care dorește să-l vadă sunt tensiunile dintre cele două instituții reflectate în raportul Comisiei Europene.
Pe 9 iunie, Veronica Dragalin a venit cu mai multe precizări în acest sens. Dragalin a confirmat că a invitat într-o ședință reprezentanții CNA, nu și pe Iulian Rusu. Cel din urmă, potrivit șefei PA, odată venit la ședință „i-a rugat pe ofițeri să părăsească sala”. „A fost o situație regretabilă”, a spus Dragalin.
***
Direcția Națională Anticorupție din România este un parchet specializat în combaterea corupției, la nivel mediu și înalt, o organizație juridică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Aceasta a devenit celebră în special sub conducerea Laurei Codruța Kosvesi. Modelul de organizare a DNA a fost inspirat după structuri similare din Spania, Norvegia și Belgia.
Începând cu anul 2013, DNA a investigat sute de cazuri în sfera politică. Potrivit unui raport al Uniunii Europene, Departamentul Național Anticorupție românesc este în primele cinci instituții anticorupție din UE, ce „a obținut rezultate impresionante în soluționarea cazurilor de corupție la nivel înalt și mediu”. Conform unui sondaj INSCOP, încrederea românilor în DNA este foarte ridicată (59.8%), în comparație cu alte instituții precum Parlamentul (12.6%) sau Guvernul (22.6%).
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
