regnum.ru

Kremlinul a numit posibila intrare a Finlandei în NATO o amenințare la adresa Federației Ruse

Moscova a venit cu o reacție la decizia Finlandei de a solicita  aderarea la alianța militară NATO „fără întârziere”. Secretarul de presă al președintelui Federației Ruse, Dmitri Peskov, a declarat că răspunsul Rusiei va depinde de gradul de avansare a infrastructurii militare a alianței până la granițele țării, potrivit Tass.

Extinderea NATO nu este favorabilă securității în Eurasia, iar intrarea Finlandei în alianță este o amenințare pentru Rusia, a mai spus Peskov.

„Cu siguranță. Următoarea extindere a NATO nu face continentul nostru mai stabil și mai sigur”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Peskov a mai adăugat că Rusia va analiza situația odată cu intrarea Finlandei în NATO.

„Desigur, toate acestea vor deveni elemente pentru o analiză profundă și luarea măsurilor necesare pentru a echilibra situația și a ne asigura securitatea”, a subliniat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Moscova a avertizat în repetate rânduri Finlanda și Suedia – ambele state membre ale Uniunii Europene – să nu adere la NATO, amenințând cu „consecințe militare și politice grave”.

Între timp, Dmitri Medvedev, vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse declară că creşterea sprijinului militar acordat Ucrainei de SUA şi aliaţii lor riscă să declanşeze un război nuclear total.

„Pomparea de arme în Ucraina de către ţările NATO, antrenarea soldaţilor ucraineni să folosească echipamente occidentale, trimiterea de mercenari şi exerciţiile ţărilor Alianţei din apropierea graniţelor noastre sporesc probabilitatea unui conflict direct şi deschis între NATO şi Rusia. Un asemenea conflict prezintă riscul de a se transforma într-un război nuclear deplin. Acest lucru ar fi un scenariu dezastruos pentru toţi”, a scris Medvedev pe Telegram.

Pe 12 mai, președintele finlandez Sauli Niinisto și premierul Sanna Marin au declarat că Finlanda trebuie să solicite aderarea la alianța militară NATO „fără întârziere”. Cererea Suediei în acest sens este așteptată pe 16 mai, potrivit presei internaționale.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

foto simbol

Sute de suspecți și milioane sub sechestru: bilanțul CNA pentru prima jumătate a anului 2026

Centrul Național Anticorupție a pornit 428 de cauze penale în primele șase luni ale anului și a trimis în judecată circa jumătate dintre dosarele investigate. Totodată, Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale a aplicat sechestre pe 382 de bunuri în valoare de peste 236 de milioane de lei, transmite IPN.

Potrivit datelor din raportul de activitate prezentat în cadrul ședinței Colegiului CNA, în această perioadă au mai fost documentate 447 de infracțiuni de corupție, iar 500 de persoane au fost recunoscute ca suspecte.

Pe componenta de recuperare a activelor provenite din infracțiuni, instanțele au confirmat sechestre aplicate anterior asupra unor bunuri în valoare de peste 221 de milioane de lei. Totodată, ARBI a emis 15 ordine de înghețare a bunurilor, cu o valoare totală de peste 22,7 milioane de lei.

CNA a raportat și activitățile desfășurate în domeniul prevenirii corupției. În primele șase luni ale anului, instituția a examinat 616 proiecte de acte normative, dintre care 538 au fost supuse expertizei anticorupție pentru identificarea riscurilor care ar putea favoriza actele de corupție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: