regnum.ru

Kremlinul a numit posibila intrare a Finlandei în NATO o amenințare la adresa Federației Ruse

Moscova a venit cu o reacție la decizia Finlandei de a solicita  aderarea la alianța militară NATO „fără întârziere”. Secretarul de presă al președintelui Federației Ruse, Dmitri Peskov, a declarat că răspunsul Rusiei va depinde de gradul de avansare a infrastructurii militare a alianței până la granițele țării, potrivit Tass.

Extinderea NATO nu este favorabilă securității în Eurasia, iar intrarea Finlandei în alianță este o amenințare pentru Rusia, a mai spus Peskov.

„Cu siguranță. Următoarea extindere a NATO nu face continentul nostru mai stabil și mai sigur”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Peskov a mai adăugat că Rusia va analiza situația odată cu intrarea Finlandei în NATO.

„Desigur, toate acestea vor deveni elemente pentru o analiză profundă și luarea măsurilor necesare pentru a echilibra situația și a ne asigura securitatea”, a subliniat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Moscova a avertizat în repetate rânduri Finlanda și Suedia – ambele state membre ale Uniunii Europene – să nu adere la NATO, amenințând cu „consecințe militare și politice grave”.

Între timp, Dmitri Medvedev, vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse declară că creşterea sprijinului militar acordat Ucrainei de SUA şi aliaţii lor riscă să declanşeze un război nuclear total.

„Pomparea de arme în Ucraina de către ţările NATO, antrenarea soldaţilor ucraineni să folosească echipamente occidentale, trimiterea de mercenari şi exerciţiile ţărilor Alianţei din apropierea graniţelor noastre sporesc probabilitatea unui conflict direct şi deschis între NATO şi Rusia. Un asemenea conflict prezintă riscul de a se transforma într-un război nuclear deplin. Acest lucru ar fi un scenariu dezastruos pentru toţi”, a scris Medvedev pe Telegram.

Pe 12 mai, președintele finlandez Sauli Niinisto și premierul Sanna Marin au declarat că Finlanda trebuie să solicite aderarea la alianța militară NATO „fără întârziere”. Cererea Suediei în acest sens este așteptată pe 16 mai, potrivit presei internaționale.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Baricade în Belgrad în cea de-a doua noapte de proteste: Aleksandar Vučić refuză anticipatele

Sute de studenți au blocat străzile din Belgrad, capitala Serbiei, în semn de protest față de arestările care au urmat manifestației din 28 iunie, când protestatari radicali s-au confruntat cu forțele de ordine. În total, 77 de persoane au fost reținute.

În noaptea de luni, 30 iunie, protestatarii au ridicat baricade și au blocat mai multe artere importante din Belgrad. Cotidianul sârb „Blic” a publicat imagini în care apar sute de persoane, corturi și baricade formate din pubele de gunoi. Printre punctele blocate se află și podul Gazela peste râul Sava. Acțiuni similare au avut loc și în alte orașe din Serbia, potrivit DW.

Vicepremierul și ministrul de interne Ivica Dačić a declarat că autoritățile monitorizează blocajele rutiere și a îndemnat la calm.

Agenția americană Associated Press estimează că în noaptea de 30 iunie au participat la protest câteva mii de persoane.

Manifestația a fost organizată de grupul studențesc de protest „Blocada”, care are sute de mii de urmăritori pe rețelele sociale. Grupul a publicat o hartă a Belgradului, marcând locurile unde îndeamna oamenii să blocheze străzile.

Protestatarii sunt nemulțumiți de reținerea unor studenți în timpul confruntărilor cu poliția din 28 iunie. În total, 77 de persoane au fost reținute, dintre care 38 arestate. Potrivit Ministerului de Interne, 70 de persoane au fost rănite, inclusiv 48 de polițiști.

Preşedintele Aleksandar Vučić a rămas neclintit în faţa cererilor protestatarilor pentru alegeri anticipate, acuzând mişcarea condusă de studenţi că ar semăna „teroare”.

„Sârbia a câştigat, iar voi nu puteţi învinge Serbia prin violenţă, aşa cum au dorit unii”, a declarat Vučić într-un discurs televizat.

Amintim că la Belgrad, în seara zilei de 28 iunie, a avut loc un protest de amploare, în cadrul căruia s-a cerut organizarea de alegeri parlamentare anticipate. Președintele țării, Aleksandar Vučić, a declarat că „nu va accepta un ultimatum” și că alegerile vor avea loc la termenul stabilit, în anul 2026.

Potrivit poliției, la protest au participat 36 de mii de persoane. Organizația independentă de monitorizare „Arhiva Adunărilor Publice” a estimat însă prezența la 140 de mii de persoane.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: