Pixabay

Kremlinul a pregătit „instrucțiuni” privind reflectarea „evenimentelor din Ucraina” în școli

Autoritățile ruse au elaborat „instrucțiuni” cu privire la reflectarea „evenimentelor din Ucraina” în școlile din Federația Rusă. Textul integral a fost publicat pe site-ul Mediazona, în data de 28 februarie.

În document au fost incluse două „planuri ale orelor” – pentru elevii din clasele de învățământ general și cel liceal, precum și „răspunsuri la întrebările pe care le-ar putea pune elevii”.

Noi, Rusia, mereu am susținut și am avut grijă de Ucraina – pentru că suntem un singur popor și pentru că între țările noastre nu poate exista ură. Însă, din păcate, în anul 2014, pe teritoriul Ucrainei s-a produs o lovitură de stat, unul anticonstituțional și sângeros, în urma căruia au murit mulți oameni nevinovați, iar la putere a venit un guvern pro-american și practic a fost instituită o conducere externă a acestui stat suveran”, se arată în instrucțiunile destinate elevilor claselor a 7-a și a 8-a.

De asemenea, la fel ca în presă, războiul din Ucraina trebuie numit „operațiune specială pacificatoare, desfășurată cu scopul slăbirii naționaliștilor, care înăbușă populația vorbitoare de rusă”.

Scopul acesteia este protecția oamenilor, care timp de 8 ani sunt supuși batjocurii, genocidului din partea regimului de la Kiev. Pentru aceasta, vom tinde spre „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei, precum și aducerii în fața instanței de judecată a celor care au săvârșit numeroase crime sângeroase față de civili, inclusiv cetățeni ai Federației Ruse. Planurile noastre nu prevăd ocupația teritoriilor ucrainene. Nu vom obliga pe nimeni să facă ceva”, se mai arată în instrucțiune.

La posibila întrebare a elevilor dacă s-ar fi putut evita acțiunile militare, profesorii sunt îndemnați să răspundă că „operațiunea pacificatoare este o măsură la care autoritățile au fost obligate să recurgă pentru salvarea oamenilor din Ucraina”.

Iar elevilor claselor a 9-a — a 11-a li se explică că „ceea ce se întâmplă acum în Ucraina se numește „obligare la pace” în practica internațională”.

„Toți înțeleg că dacă nu vom face asta acum și aici, peste 3-4 ani va fi deja prea târziu. Atunci va fi un război de amploare, în care nu se va putea evita utilizarea unei armate profesioniste. (…) Atunci, toate planurile și visurile noastre vor fi date la o parte, vor fi uitate pentru un timp. Iar pentru unii – pentru totdeauna”, se mai arată în document.

Ambele anexe prevăd difuzarea unui fragment din discursul lui Vladimir Putin despre recunoașterea „independenței” a republicilor nerecunoscute Donețk și Lugansk.

Mai multe detalii despre tot ce se întâmplă în țara vecină puteți citi în live textul A cincea zi de război în Ucraina.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Constantinov, primul mesaj public după ce a fost condamnat: „Nu ascund – nu vreau să merg la închisoare” VIDEO

La aproape două luni după ce a fost condamnat la 12 ani de închisoare într-un dosar de delapidare și abuz în serviciu, fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Dmitri Constantinov, a venit cu primele declarații publice. Într-un mesaj video publicat pe 16 februarie pe rețelele de socializare, acesta spune că nu își dorește să execute pedeapsa și respinge acuzațiile împotriva sa. Mai mult, Constantinov, care este în continuare de negăsit, anunță că a contestat cu apel, pe 9 februarie, decizia primei instanțe. Ex-liderul APG cere public justiție independentă.

„Nu ascund, nu vreau să merg în închisoare din cauza unei decizii nedrepte. Având în vedere starea mea de sănătate, trebuie să fiu în contact cu medicul curant. Dar astăzi nu este vorba doar despre mine. Dacă citiți atent actele, este clar că dosarul nu este despre delapidarea bugetului. (…) 46 de milioane de lei au fost acordate nu statului, nu Fisc-ului, nu Ministerului Finanțelor. Este un litigiu economic între entități private. Cu toate acestea, pedeapsa este de 12 ani de închisoare”, a declarat Constantinov.

Fostul lider al Adunării Populare a Găgăuziei, care și-a anunțat demisia cu puțin timp înainte de pronunțarea sentinței și care, potrivit autorităților, s-ar afla în regiunea transnistreană – teritoriu necontrolat de autoritățile constituționale – spune că mesajul său nu este o cerere pentru „sprijin politic”, ci un apel la „o evaluare independentă” a cazului.

„Sunt gata să pun la dispoziția juriștilor și jurnaliștilor internaționali documentele, expertizele și materialele dosarului. Dacă Moldova merge cu adevărat pe calea europeană, atunci acest drum trebuie măsurat nu prin declarații, ci prin standardele justiției (…) Sunt sigur că dreptatea va triumfa”, a mai declarat Constantinov.

Amintim că Dmitri Constantinov a fost condamnat pe 26 decembrie 2025, prin decizia Judecătoriei Comrat, la 12 ani de închisoare într-un dosar de delapidare și abuz în serviciu. Instanța a dispus, de asemenea, încasarea a peste 40 de milioane de lei din contul fostului lider al APG cu titlu de prejudiciu material și moral, precum și cheltuieli de judecată, și l-a privat de dreptul de a exercita funcții publice pentru o perioadă de 5 ani.

Constantinov nu a fost prezent la pronunțarea sentinței. Judecătoria a dispus darea sa în căutare și aplicarea arestului preventiv din momentul reținerii. Ulterior, Inspectoratul General al Poliției (IGP) a anunțat inițierea unui dosar de căutare pentru localizarea și reținerea acestuia.

Pe 29 decembrie, ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, a declarat că fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei „s-a deplasat în direcția regiunii transnistrene”. A doua zi, informația a fost confirmată de șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, care a precizat că Constantinov ar fi schimbat trei mijloace de transport pentru a ajunge în regiunea din stânga Nistrului. Potrivit autorităților, acesta ar fi intrat în regiune pe 25 decembrie, cu o zi înainte de pronunțarea sentinței.

Cazul nu este singular. În 2025, și foștii deputați afiliați fugarului condamnat Ilan Șor, Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, au părăsit teritoriul controlat de autoritățile constituționale înainte de a fi condamnați la închisoare pentru fapte de corupție și finanțare ilegală a partidelor. Conform informațiilor oferite de autorități, ambii s-ar ascunde, la rândul lor, în regiunea transnistreană.

În acest context, președinta Maia Sandu a cerut modificări legislative pentru a preveni eschivarea persoanelor condamnate de la executarea pedepselor. Potrivit șefei statului, simpla interdicție de a părăsi Republica Moldova nu este suficientă, în condițiile existenței unei regiuni aflate în afara controlului autorităților constituționale.

La sfârșitul lunii ianuarie, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat că Legislativul ar putea examina și vota, în sesiunea de primăvară, modificări la lege menite să împiedice fuga persoanelor condamnate în regiunea transnistreană.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: