Pixabay

Kremlinul a pregătit „instrucțiuni” privind reflectarea „evenimentelor din Ucraina” în școli

Autoritățile ruse au elaborat „instrucțiuni” cu privire la reflectarea „evenimentelor din Ucraina” în școlile din Federația Rusă. Textul integral a fost publicat pe site-ul Mediazona, în data de 28 februarie.

În document au fost incluse două „planuri ale orelor” – pentru elevii din clasele de învățământ general și cel liceal, precum și „răspunsuri la întrebările pe care le-ar putea pune elevii”.

Noi, Rusia, mereu am susținut și am avut grijă de Ucraina – pentru că suntem un singur popor și pentru că între țările noastre nu poate exista ură. Însă, din păcate, în anul 2014, pe teritoriul Ucrainei s-a produs o lovitură de stat, unul anticonstituțional și sângeros, în urma căruia au murit mulți oameni nevinovați, iar la putere a venit un guvern pro-american și practic a fost instituită o conducere externă a acestui stat suveran”, se arată în instrucțiunile destinate elevilor claselor a 7-a și a 8-a.

De asemenea, la fel ca în presă, războiul din Ucraina trebuie numit „operațiune specială pacificatoare, desfășurată cu scopul slăbirii naționaliștilor, care înăbușă populația vorbitoare de rusă”.

Scopul acesteia este protecția oamenilor, care timp de 8 ani sunt supuși batjocurii, genocidului din partea regimului de la Kiev. Pentru aceasta, vom tinde spre „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei, precum și aducerii în fața instanței de judecată a celor care au săvârșit numeroase crime sângeroase față de civili, inclusiv cetățeni ai Federației Ruse. Planurile noastre nu prevăd ocupația teritoriilor ucrainene. Nu vom obliga pe nimeni să facă ceva”, se mai arată în instrucțiune.

La posibila întrebare a elevilor dacă s-ar fi putut evita acțiunile militare, profesorii sunt îndemnați să răspundă că „operațiunea pacificatoare este o măsură la care autoritățile au fost obligate să recurgă pentru salvarea oamenilor din Ucraina”.

Iar elevilor claselor a 9-a — a 11-a li se explică că „ceea ce se întâmplă acum în Ucraina se numește „obligare la pace” în practica internațională”.

„Toți înțeleg că dacă nu vom face asta acum și aici, peste 3-4 ani va fi deja prea târziu. Atunci va fi un război de amploare, în care nu se va putea evita utilizarea unei armate profesioniste. (…) Atunci, toate planurile și visurile noastre vor fi date la o parte, vor fi uitate pentru un timp. Iar pentru unii – pentru totdeauna”, se mai arată în document.

Ambele anexe prevăd difuzarea unui fragment din discursul lui Vladimir Putin despre recunoașterea „independenței” a republicilor nerecunoscute Donețk și Lugansk.

Mai multe detalii despre tot ce se întâmplă în țara vecină puteți citi în live textul A cincea zi de război în Ucraina.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

playtech.ro

Moldovenii fără buletine românești, în atenția Parlamentului de la Chișinău. Deputații planifică discuții „la cel mai înalt nivel”

În luna martie, Chișinăul va discuta cu deputați din România inclusiv problemele legate de eliberarea cărților de identitate și impactul asupra persoanelor cu dublă cetățenie. Despre faptul că va avea o discuție în acest sens a declarat deputatul PAS, Marcel Spătari, pentru Ziarul de Gardă. Publicația a discutat cu parlamentari de la Chișinău, cu buletine și indemnizații românești, despre anularea actelor de identitate pentru românii din R. Moldova. Pentru sursa citată, deputatul Sergiu Lazarencu a remarcat problema cetățenilor care încearcă să-și reînnoiască cărțile și sunt nevoiți să aștepte mai mult timp, spunând că a discutat deja subiectul cu omologii săi români.

În contextul cetățenilor rămași fără acte de identitate, deputatul PAS, Alexandr Trubca, a fost întrebat dacă ar putea interveni. Parlamentarul a declarat că subiectul ar trebui discutat cu deputații români prin intermediul colegilor săi din Comisia juridică. Totodată, el a spus că deține un buletin românesc și că l-a obținut încă pe vremea studenției la Brașov. „Când mi-a expirat buletinul, l-am făcut la un prieten de-al meu, cumătru deja. (…) Și cred că am acolo adresa de peste 10 ani, cu siguranță”, a adăugat parlamentarul.

Parlamentarul PAS, Sergiu Lazarencu, a declarat că și-a obținut cetățenia română și buletinul înainte să ajungă în funcție. Acesta a apelat la o companie care oferea asemenea servicii. „Am făcut ceea ce făceau majoritatea cetățenilor noștri. Între timp, lucrurile s-au schimbat, s-au votat acele modificări și eu am înțeles că acel buletin al meu a fost anulat. (…) Am fost și mi-am reînnoit buletinul la sfârșitul anului trecut, făcându-mi reședința la o bună cunoștință. Suntem doar trei în acel apartament, iar legea permite până la 10 persoane”, a spus deputatul.

Lazarencu a remarcat problema cetățenilor care încearcă să-și reînnoiască cărțile de identitate și sunt nevoiți să aștepte mai mult timp, spunând că a discutat subiectul cu omologii săi români. „Se caută soluții la cel mai înalt nivel, pentru că legea vizează nu doar cetățenii născuți în R. Moldova. Este nevoie de o soluție, însă nu avem nimic concret de la partea română deocamdată. Și nu, nu cred că vor fi afectate relațiile bilaterale, pentru că, repet, se discută la cel mai înalt nivel problema”, a declarat parlamentarul.

Deputatul PAS, Marcel Spătari, a declarat că deține buletin românesc, iar domiciliul său este stabilit în apartamentul familiei din București, procurat în 2013. Potrivit acestuia, actele sunt valabile, fapt pe care l-a verificat în sistemul informațional disponibil online. Spătari a menționat că, în luna martie, are programate întâlniri cu deputați din România, urmând să discute „inclusiv problemele legate de eliberarea cărților de identitate pentru cetățenii români și impactul asupra persoanelor cu dublă cetățenie”. „Relația dintre Chișinău și București este una foarte bună astăzi. România este cel mai important susținător al parcursului nostru european, iar situația cu privire la cărțile de identitate nu va schimba acest lucru”, a declarat Spatari.

Potrivit Ziarul de Gardă, fiecare al treilea deputat din Parlamentul R. Moldova a indicat în declarațiile de avere și interese că, în 2024, a primit indemnizații pentru copii din România, semn că fie ei, fie soțiile/soții lor dețin buletine de identitate românești. Cei mai mulți care au indicat că familiile lor beneficiază de indemnizații pentru copii fac parte din PAS. Indemnizații de la statul român primesc și familiile deputaților Constantin Cuiumju și Serghei Ivanov de la Partidul Nostru, Andrei Godoroja de la Partidul Comuniștilor, Dorin Pavaloi de la Partidul Socialiștilor, dar și familiile lui Alexandru Verșinin și Vasile Costiuc de la Partidul „Democrația Acasă”.

***

Peste 100.000 de cetățeni români născuți în Republica Moldova au rămas fără carte de identitate în ultimii doi ani, după ce Parlamentul de la București a modificat legislația privind evidența și actele de identitate ale cetățenilor români. Potrivit autorităților române, aproximativ 20% dintre persoanele afectate au reușit deja să își perfecteze noi acte de identitate, în condițiile prevăzute de lege. 

Aici poți verifica dacă buletinul tău de identitate românesc este valabil.

Legea a fost modificată în iunie 2023, după ce autoritățile române au constatat situații în care mii de persoane figurau cu domiciliul la aceeași adresă, uneori peste 10.000 într-un singur imobil. Noua legislație prevede că într-o carte de identitate nu poate fi înscrisă o adresă la care sunt înregistrate mai mult de 10 persoane, cu excepția membrilor familiei extinse. În caz contrar, autoritățile dispun încetarea valabilității domiciliului declarat, ceea ce duce automat anularea actului de identitate. Autoritățile au subliniat că această măsură nu afectează cetățenia română. Persoanele vizate sunt obligate să solicite un nou act de identitate cu un domiciliu conform legii.

Pe 9 februarie, ministrul de Externe de la Chișinău, Mihai Popșoi, a declarat că Republica Moldova nu are prea multe pârghii pentru a influența politica legată de buletinele românești. Oficialul a precizat că a avut discuții pe acest subiect. Totodată, ministrul a spus că cetățenii trebuie „să se asigure că au cel puțin o alternativă, pentru că, dacă riști să fii în situația în care buletinul românesc să nu mai fie valabil, atunci e bine să ai un act de călătorie, fie că e vorba de pașaportul Republicii Moldova sau a României, așa încât să nu ajungi în situații complicate”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: