Ministerul Culturii duce lipsă de angajați, iar ministrul Sergiu Prodan îndeamnă persoanele care își doresc să dezvolte politicile din acest domeniu să se alăture echipei. În altă ordine de idei, în instituție a fost creată cea de-a treia direcție – turism. Regizorul Sergiu Prodan a mai menționat că va fi avocatul monumentelor istorice, însă este deschis noilor proiecte ale dezvoltatorilor, cu condiția ca acestea să fie în beneficiul tuturor. Oficialul a mai spus că Ministerul Culturii începe un proces foarte ambițios de digitizare și digitalizare a tot ce înseamnă arhive în Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui interviu pentru Radio Europa Liberă.
Ministrul Culturii a menționat că instituția pe care o conduce este nouă.
„Oricât de ridicol ar suna această frază, Ministerul Culturii este un minister absolut nou. Din păcate, atunci când s-au comasat ministerele, cultura a fost ingerată de educație, cercetare, tineret, sport și toate care erau acolo. (…) Am constatat că, de fapt, sunt doar șase persoane pe două direcții de activitate: patrimoniu și arte, care se ocupau cumva de acest domeniu. Și iată cu aceste șase persoane noi am început să construim un minister nou. Lucrăm, căutăm oameni, cu această ocazie vreau să fac o chemare – cei care sunt gata să pună umărul în cadrul Ministerului Culturii la dezvoltarea culturii sunt așteptați la minister”, a precizat Sergiu Prodan.
Oficialul a mai spus că celor două direcții s-a adăugat domeniul turismului. Numărul de posturi în minister este de 34, dar pe moment nici acestea nu sunt total ocupate. De asemenea, Sergiu Prodan susține că ministrul nu trebuie să fie un artist:
„Asta era poziția mea și rămâne până acum. L-am sugrumat pe Prodan-artistul și, repet, le-am spus tuturor: toate meritele mele sau lipsa meritelor în calitate de regizor de film, în calitate de artist sunt irelevante în funcția și în activitatea cotidiană a ministrului și a ministerului. De aceea și în minister nu căutăm artiști, căutăm funcționari, în primul rând, care știu procedura, cum funcționează o autoritate publică centrală, oameni care ar putea scrie, descrie, formula în acte normative niște idei ale artiștilor, inclusiv ale mele ca artist, pentru că n-am venit încoace lipsit de idei, n-am șters cu buretele toată activitatea mea anterioară”.
„Guguță” este clientul nostru
Pe 30 noiembrie va avea loc o nouă ședință de judecată cu privire la fosta cafenea „Guguță”.
„Pe data de 30 noiembrie avem ședință de judecată care, iată, continuă. S-a ajuns la această judecată datorită acțiunilor sau inacțiunilor, sau acțiunilor mai întâi greșite, apoi corectate, apoi conștientizate, apoi nu știu ce întâmplate, suntem în litigiu, vom depune tot efortul să avem câștig de cauză și „Guguță” este clientul nostru”, a menționat Prodan.
Ministrul Culturii a menționat că a discutat cu dezvoltatorii care planifică să ridice un complex multifuncțional în locul fostei cafenele „Guguță” din centrul capitalei și admite că aceștia sunt oameni de bună-credință și au intențiile cele mai bune.
„Am vorbit cu ei și le-am spus: „Dragii mei, cu tot respectul, eu văd cum voi vreți să investiți un ban și e normal să aveți un profit, să plătiți impozite, totu-i foarte bine și frumos, dar voi nu construiți businessul aici, voi construiți metri pătrați pe care îi vindeți și cu banii pe care o să-i căpătați o să plecați undeva, într-un oraș frumos, cu bulevarde, cu cafenele, cu cultură și o să trăiți acolo fericiți”. Eu când o să văd implementatori de aceștia, dezvoltatori care vor să dezvolte businessul aici și își construiesc pentru businessul lor în centrul orașului, atunci o să înțeleg: da, oamenii aceștia vor aici să locuiască, ei vor aici să trăiască”, a explicat Prodan.
Arhivele din Moldova vor fi și în format digital
Oficialul a mai spus că Ministerul Culturii începe un proces foarte ambițios de digitizare și digitalizare a tot ce înseamnă arhive în Republica Moldova, numindu-l Arhiva Bibliotecii Naționale și, inclusiv, „Moldova-Film”.
„În sfârșit, o să îndeplinim prevederile Legii cinematografiei pe care am adoptat-o atunci, 4-5 ani în urmă, de formare a Arhivei Naționale de Film. Arhiva Națională de Film nu este un depozit de film, este o instituție care lucrează, dar vorbeam de digitizare și digitalizare. Este un proces foarte greu, amplu, care necesită elaborarea de metodologii, deci nu doar de tehnică de digitalizare, de scanere, de punere într-o arhivă. Și iată în această metodologie vom pune accentul pe păstrarea la tot ce înseamnă arhivele raionale de „Steaua Roșie”, de nu știu unde, pentru că au fost oameni care au activat, au fost publicații care au scris lucruri importante, s-au păstrat în aceste foi învechite poze din vremea aceea și acesta este un bagaj inestimabil pentru cercetători și pentru toți”, a mai spus Prodan.
