nokta.md

„La primăvară ne putem aștepta la zeci de mii de hectare de terenuri neprelucrate”. Fermierii cer Guvernului o ședință de urgență

Starea financiară a mai multor agricultori mici și mijlocii este una precară și disperată, iar la primăvară ne putem aștepta la zeci de mii de hectare de terenuri neprelucrate. Declarația a fost făcută, în data de 25 ianuarie, de reprezentanții comitetului organizatoric al Asociației „Forța Fermierilor”. Aceștia solicită ca premierul, împreună cu reprezentanții Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, să convoace de urgență o ședință extinsă a fermierilor pentru a discuta situația. 

„Constatăm că în 9 luni prețurile la fertilizanți și produsele de uz fitosanitar au crescut aproape de 3 ori, iar motorina s-a scumpit cu aproape 50 % și asistăm în continuare la o creștere incontrolabilă a resurselor energetice. Au urmat majorările în lanț pentru piesele de schimb, lubrifianți, tehnică, utilaje și echipamente agricole”, comunică reprezentanții Asociației.

Tot ei spun că pe piață se simte un deficit de îngrășăminte minerale în special azotate care stau la baza producției cerealiere pentru anul 2022. „Drept rezultat, fermierii sunt în mare dificultate în privința efectuării lucrărilor de primăvară calitative, mai ales în condițiile climaterice nefavorabile cu insuficiența de umiditate și iernarea complicată a culturilor de toamnă”, mai spun ei.

Cei de la Asociație declară că starea financiară a mai multor agricultori mici și mijlocii este „una precară și disperată”. „La primăvară ne putem aștepta la zeci de mii de hectare de terenuri neprelucrate sau chiar preluate de către holdingurile mari din țară”, se arată în declarația Asociației.

În acest context, Comitetul solicită ca prim-ministrul, împreună cu reprezentanții Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, să convoace de urgență o adunare extinsă a fermierilor pentru a discuta situația și pentru a identifica soluții de susținere a producătorilor agricoli – „cu compensarea parțială a cheltuielilor pentru procurarea motorinei și fertilizanților”, comunică cei de la Asociație.

În cazul în care nu vor fi auziți, fermierii spun că își rezervă dreptul să revină la alte măsuri relevante.

***

Amintim că, în anul 2020, în semn de protest, în fața Guvernului au staționat zeci de tractoare.

Prețul carburanților în Republica Moldova continuă să crească. Agenția Națională pentru Reglementare Energetică a publicat noile prețuri plafon pentru 26 ianuarie. Benzina se scumpește cu 0,08 bani, iar motorina 0,07 bani. Astfel, un litru de benzină va ajunge să costă până la 22,76 lei, iar un un litru de motorină va costa cel mult 19,75 lei.

Pe 19 ianuarie, ANRE a explicat aceste majorări prin tendința generală de creștere a cotațiilor înregistrate la bursele internaționale, „care în ultimele zile au atins noi valori record”, a menționat ANRE.

„Agenția Națională de Reglementare în Energetică aplică cu exactitate cadrul juridic corespunzător și urmărește ca prețurile la produsele petroliere principale de tip standard să fie corecte, reflectând fidel evoluțiile pe piața internațională atât în perioade de creștere, cât și de descreștere a cotațiilor”, preciza atunci ANRE.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Андрей Мардарь / NewsMaker

„Un pas înapoi în relația Chișinău-Comrat” vs „o decizie absolut necesară”: reacții la decizia Curții Constituționale privind Găgăuzia

„Decizia Curții Constituționale era previzibilă”, „o lovitură la adresa fundamentelor autonomiei găgăuze”, „Curtea nu a limitat autonomia găgăuză”, „un pas înapoi în relațiile dintre Chișinău și Comrat” sau „o decizie absolut necesară” – sunt câteva dintre reacțiile la hotărârea din 9 iulie prin care Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile ce permiteau Adunării Populare a Găgăuziei să formeze organul electoral local și să participe la aprobarea subdiviziunilor teritoriale ale poliției, Serviciului de Informații și Securitate și Direcției Justiției din Găgăuzia. Unele reacții au inclus acuzații la adresa partidului de guvernare, iar NewsMaker a solicitat comentarii. Vă prezentăm o sinteză a reacțiilor apărute după decizia Curții.

Lidera partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, a declarat că „PAS distruge Găgăuzia și dezbină Republica Moldova”. „Pentru a-și atinge obiectivele politice, este gata să umilească un întreg popor și să anuleze peste 30 de ani de dialog dintre Chișinău și Comrat”, a adăugat Vlah, în contextul deciziei Curții Constituționale.

Doctorul în drept și conferențiar la Universitatea de Stat din Comrat, Igor Ianac, a declarat că „decizia Curții Constituționale, bazată pe principiul unității materiei constituțional-juridice, era previzibilă”. „Totuși, rolul nostru acum este să oferim o evaluare riguros fundamentată științific tuturor acțiunilor și deciziilor care au precedat acest rezultat. Dreptul nu tolerează improvizația. Analiza critică a parcursului legislativ este singura cale spre o autonomie responsabilă și stabilă”, a adăugat acesta.

Partidul Socialiștilor a declarat că „decizia Curții Constituționale reprezintă o lovitură la adresa fundamentelor autonomiei găgăuze și ale statalității Republicii Moldova”. „Sub pretextul „armonizării legislației cu Constituția”, autoritățile Republicii Moldova privează în mod sistematic poporul găgăuz de dreptul la o autoadministrare reală. (…) Actualul regim de guvernare a ales definitiv calea construirii unui „stat unitar” în cel mai negativ sens al acestui concept, în care drepturile regiunilor sunt ignorate, iar orice opinie diferită este suprimată prin intermediul instituțiilor politice obediente. (…) Vom utiliza toate mijloacele legale parlamentare și politice de care dispunem pentru a împiedica punerea în aplicare a acestor inițiative antistatale”, a adăugat partidul.

Potrivit fostului președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, „Curtea Constituțională a pronunțat una dintre cele mai importante hotărâri din ultimii ani”. „Curtea nu a limitat autonomia găgăuză și nici nu i-a restrâns competențele legitime. Ea a reafirmat un principiu fundamental al oricărui stat unitar: Autonomia poate administra propriile interese, dar nu poate controla instituțiile prin care statul își exercită suveranitatea – acesta este, de fapt, argumentul central al hotărârii”, a comunicat Tănase.

Deputata comunistă, Diana Caraman, a spus că „decizia Curții Constituționale care limitează competențele Găgăuziei provoacă o îngrijorare serioasă și condamnare”. „Este vorba nu doar despre anumite proceduri, ci despre garanțiile statutului juridic special și principiile relațiilor dintre centru și autonomie. Orice modificare a echilibrului existent al competențelor trebuie să consolideze statul, și nu să creeze noi linii de tensiune. Respectarea statutului Găgăuziei, dialogul și respectarea strictă a legii reprezintă condiții necesare pentru unitatea RM”, a adăugat aceasta.

Partidul Liberal a declarat că salută decizia Curții Constituționale. „Era absolut necesară pentru a reafirma unul dintre principiile fundamentale ale statului și pentru a restabili claritatea juridică. Autonomia acordată UTA Găgăuzia, cel puțin la nivel declarativ, a avut ca scop protejarea și promovarea culturii, limbii și tradițiilor găgăuze, nu subminarea suveranității Republicii Moldova și nici transformarea regiunii într-un factor de destabilizare. (…) Curtea Constituțională a confirmat că autonomia nu poate depăși limitele stabilite de Constituție și de lege, iar competențele autorităților din regiune nu pot intra în conflict cu cele ale instituțiilor centrale”, a comunicat partidul.

Fostul deputat, Petru Vlah, a spus că „decizia de astăzi a Curții Constituţionale, care a declarat neconstituționale prevederile din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (…) era previzibilă”. „Cred că decizia Curții Constituţionale este mai degrabă un pas înapoi decât un pas înainte în relațiile dintre Chișinău și Comrat”, a mai spus acesta.

Fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, în prezent – deputat „Alternativa”, a declarat că „timp de peste treizeci de ani, soluționarea pașnică a conflictului din sudul țării și crearea autonomiei Găgăuze au fost considerate una dintre puținele realizări incontestabile ale Republicii Moldova”. „Autonomia găgăuză a devenit un element fundamental și un simbol al statalității Republicii Moldova. Ea trebuia să devină modelul pentru soluționarea conflictului transnistrean. Nu cred că restrângerea competențelor Găgăuziei va consolida statalitatea Republicii Moldova sau va fi în concordanță cu principiile integrării europene a țării noastre. Dar cel mai grav e că acesta este un semnal extrem de negativ pentru Transnistria”, a spus acesta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: