Laboratorul Testrapid din Chișinău anunță lansarea testelor PCR. Acum poți să faci testul PCR pentru diagnosticarea COVID-19, la doar 675 lei. Prețul de 675 lei este disponibil clienților în baza programării online sau prin telefon. Timpul de eliberare al rezultatelor este de 24 de ore (maxim) din momentul recoltării. Iar valabilitatea rezultatului este de 72 ore.
Totodată laboratorul anunță că dispune și de posibilitatea de a face expres testare PCR cu rezultat în 3 ore de la prelevarea testului, serviciul fiind disponibil la un cost de 975 lei.
Rezultatele se eliberează în forma: pozitiv/negativ, unde pozitiv indică prezența genomului al SARS-CoV-2 (COVID-19) în materialul biologic prelevat de la pacient, iar negativ, lipsa acestuia la momentul prelevării probei biologice.
Programările pentru testul PCR se pot face de luni până duminică, conform programului de lucru 8:00-20:00, adresa mun. Chișinău, str. Vlaicu Pârcălab 52. Programarea se face online, pe www.testrapid.md, sau la numărul de telefon +373 78 988 988.
Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker! Subiectele ediției: — PDMM, temporar exclus din lista partidelor care pot participa la alegeri — Vizita la Bruxelles: primarii explorează modele europene — CEC a fost obligat să reexamineze cererea partiduluI Victoriei Furtună — Soldații ucraineni au sărbătorit Ziua Independenței pe un poligon de antrenament din Marea Britanie — Percheziții în raionul Nisporeni. Arsenal de arme descoperit de poliție — Moldova va avea primul parc de inovații digitale în agricultură — Socialiștii, nemulțumiți de numărul secțiilor de vot — Chișinăul reacționează la parada planificată de Tiraspol — Ministra Justiției: este necesară crearea poliției judecătorești — Nemerenco, despre cazurile de COVID-19: populația nu poate face teste — Ce a pregătit Guvernul pentru Ziua Independenței? — Nivel sporit de securitate de Ziua Independenței Republicii Moldova — Un potențial candidat la alegeri, respins, iar un partid – înregistrat — Decizie irevocabilă! Partidele afiliate luI Șor rămân limitate în activitate Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură. Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Uniunea Europeană trece prin schimbări. Consolidarea partidelor de dreapta transformă peisajul politic al Europei, iar populiștii câștigă tot mai multă influență. Vor reuși politicienii moldoveni să profite de acest val? Și poate Moldova să adere la Uniunea Europeană aflată în plină schimbare, urmând „vechea metodă”? — a analizat NM.
Europa schimbărilor
În ultimul an și jumătate, atât în Europa, cât și în Statele Unite, scena politică a fost marcată de un amplu ciclu electoral. Un exemplu recent este cel din Polonia, unde pe 25 mai 2025 s-au încheiat alegerile prezidențiale, câștigate de candidatul conservator Karol Nawrocki, reprezentant al partidului „Lege și Dreptate” (PiS), care l-a învins pe primarul Varșoviei, Rafał Trzaskowski – un susținător al cooperării strânse cu Bruxelles.
Karol Nawrocki. Foto: aa.com.tr
Totuși, principalul punct de atracție au fost alegerile prezidențiale din SUA, desfășurate pe 5 noiembrie 2024. Atunci, Donald Trump a revenit la Casa Albă și a schimbat imediat direcția politicii externe, practic scoțând Rusia din izolarea internațională și intensificând criticile la adresa Uniunii Europene.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, și președintele SUA, Donald Trump. Foto: Reuters
Trump a găsit numeroși susținători printre populiștii de dreapta europeni. Un exemplu elocvent este liderul Partidului pentru Libertate din Țările de Jos, Geert Wilders, cunoscut pentru retorica anti-imigrație și euroscepticismul său. El este numit „Trump-ul olandez” din cauza viziunilor politice și a aspectului exterior. În pofida victoriei la alegerile din noiembrie 2023, Partidul pentru Libertate nu a reușit să formeze de unul singur guvernul.
Geert Wilders. Foto: Reuters
Partidele de dreapta, în ascensiune
În Germania, la alegerile parlamentare din 23 februarie 2025, formațiunea de extremă dreapta „Alternativa pentru Germania” (AfD) a obținut locul al doilea, fiind sprijinită activ de echipa lui Trump. Vicepreședintele SUA, J. D. Vance, s-a întâlnit personal cu lidera AfD, Alice Weidel, iar Elon Musk a avut o discuție publică cu ea de o oră și jumătate – timp în care și-a exprimat sprijinul. În luna mai, AfD a fost declarată organizație extremistă, deși până la interzicerea oficială a partidului nu s-a ajuns încă.
Alice Weidel. Foto: AFP
Populismul de dreapta a intrat rapid în mainstream, schimbând semnificativ politica europeană. În Ungaria și Slovacia, dreapta a preluat complet puterea, iar în Țările de Jos, Germania, Franța, Belgia și Austria influența sa a crescut considerabil.
În România vecină, radicalii de dreapta se definesc drept suveraniști. Partidul AUR („Alianța pentru Unirea Românilor”) a obținut locul al doilea la alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024. Liderul formațiunii, George Simion, a acumulat peste 40% din voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale, însă în turul al doilea a fost învins de pro-europeanul Nicușor Dan.
George Simion/Facebook
În pofida înfrângerii, creșterea popularității extremei drepte în Europa este evidentă. Aceștia susțin o politică eurosceptică și izolaționistă, ceea ce poate schimba serios cursul de politică externă al UE.
Dreapta și „fețele” ei diferite
Totuși, unitate printre extrema dreaptă nu există, remarcă sociologul Alexandr Macuhin. „Între populismul lui Simion, Nawrocki sau Orbán există o mare diferență. Simion joacă pe sentimentul de nedreptate: «Suntem în UE, dar ei [Bruxelles, Berlin, Paris] nu ne respectă». Nawrocki se sprijină pe un partid puternic [„Lege și dreptate”] cu propriul electorat de bază și cu cerințe clare ale alegătorilor: «de ce, în condițiile creșterii economice și a vorbelor că economia poloneză este locomotiva Europei, noi totuși trăim mai prost decât locuitorii din Frankfurt sau Marsilia?» Orbán însă este mai liber de ideologie și spune orice, dacă asta este util regimului său”, a declarat expertul.
Nu există unitate între radicalii de dreapta nici în atitudinea lor față de Rusia. Extrema dreaptă este adesea asociată cu simpatii față de Rusia și euroscepticism. Dar, de exemplu, partidul național-conservator polonez PiS are o poziție ferm antirusească, sprijină Ucraina și pledează pentru extinderea UE spre Est.
„Aici sunt și factori istorici, și amenințarea directă din partea Moscovei”, explică politologul Mihai Isac. „De aceea și PiS, și majoritatea societății poloneze sunt unite în susținerea Ucrainei și NATO. Iar Polonia încă din vremea lui Kaczyński a fost avocatul extinderii UE spre Est și un susținător activ al Chișinăului în confruntarea cu influența rusă”. Exemplul polonez, potrivit expertului, arată că populismul nu este monolit și poate fi combinat cu puternice atitudini antirusești.
Populismul nu e pentru Moldova?
Schimbările politice din Europa ating și Moldova, consideră analistul Dionis Cenușă. Moldova, spune el, participă la procesul de extindere a UE, iar conflictele dintre Bruxelles și suveraniști pot crea dificultăți. În plus, popularitatea AUR în România deja influențează Moldova, mai ales în contextul viitoarelor alegeri parlamentare.
Alexandr Macuhin este convins că populismul moldovenesc nu va fi eficient, iar încercările de a copia „trumpismul” sunt absurde: „Trumpismul este imposibil de repetat în afara SUA. Partidele moldovenești deseori sunt lipsite de o ideologie clară și doar preiau trenduri la modă. Sloganul «Să facem Moldova măreață din nou» cu siguranță cineva îl va ridica, dar sens acolo nu va fi”.
Liderii și simbolul Blocului „Patriotic”
De remarcat că liderul socialiștilor, Igor Dodon, încă la începutul verii a propus redenumirea Partidului Socialiștilor în „Partidul Suveraniștilor”, exprimându-și simpatia față de Trump. Redenumirea nu a avut loc, dar socialiștii s-au unit într-un bloc cu alte partide pro-ruse, pe care l-au numit „Blocul Patriotic”, punând, din nou, accent pe suveranitate.
Între timp, Vasile Costiuc, aflat la Washington împreună cu George Simion, a anunțat crearea unei noi „forțe patriotice”, care va lupta împotriva „globaliștilor și sataniștilor” din actuala putere de la Chișinău. O retorică bine cunoscută a suveraniștilor. Totuși, mai târziu, partidul lui Simion s-a înregistrat pentru a participa la campania electorală de unul singur, fără largi alianțe și blocuri.
Dionis Cenușă presupune că și Blocul „Alternativa” ar putea încerca să joace pe terenul conservator și să se transforme într-un partid suveranist. Acest lucru, spune el, va depinde dacă vor ajunge sau nu la guvernare după alegerile parlamentare.
Ion Ceban și Mark Tkacik, doi dintre liderii Blocului „Alternativa”. Foto: Tudor Mardei / NewsMaker
Mihai Isac consideră, pe de altă parte, că populismul de dreapta european, în Moldova, poate lua cele mai diverse forme — de la populism pro-rus până la unioniști radicali: „Ambele direcții deocamdată rămân la periferie, dar au potențial de creștere în cazul înrăutățirii situației social-economice”. În Moldova, la fel ca și în România, nivelul de dezamăgire și neîncredere față de instituțiile statului este ridicat, iar acest lucru îi face pe oameni receptivi la mesajele populiste.
Facebook/Dorin Recean
Integrarea într-o Uniune Europeană aflată în schimbare
Dar dacă Uniunea Europeană se transformă din interior, va putea oare Moldova să adere urmând „vechea strategie”? Dionis Cenușă consideră că țara trebuie să-și consolideze democrația, instituțiile și să evite derapajele autoritare: „Autoritățile trebuie să asigure alegeri democratice, libere și corecte. Integrarea în UE trebuie să fie lipsită de politizare și corupție. Doar atunci cetățenii vor resimți beneficiile”.
Mihai Isac sugerează adaptarea tacticii la noile realități: „Trebuie explicat oamenilor că UE se schimbă, dar valorile fundamentale – statul de drept și libertățile – rămân actuale. Chișinăul ar trebui să dezvolte legături strânse cu nucleul proeuropean al UE și să găsească puncte de contact cu statele unde populiștii se află la putere, inclusiv pentru a le reduce rezistența față de extinderea Uniunii”.
Atât la Chișinău, cât și la Bruxelles, se vorbește deja despre necesitatea ca Moldova să adere la UE în mandatul actualei Comisii Europene – adică până în 2029 – pentru că nimeni nu poate oferi astăzi prognoze precise despre cum va arăta politica europeană și ce componență va avea următoarea Comisie. Există riscul ca la putere să vină euroscepticii. Vicepremiera pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a avertizat deja: „Fereastra de oportunitate pentru integrarea europeană a Moldovei se poate închide foarte curând”.
Totuși, și o eventuală „aderare rapidă” a Moldovei la UE comportă riscuri. „O integrare bazată doar pe considerente geopolitice, fără respectarea criteriilor de la Copenhaga, fără reforme serioase în justiție, administrație și lupta anticorupție, poate submina încrederea în procesul de extindere și le-ar oferi muniție populiștilor europeni, care deja acuză Bruxelles-ul de standarde duble și extindere pripită”, consideră Mihai Isac.
La rândul său, Alexandr Macuhin susține că aderarea Moldovei la UE depinde de cine va fi la putere în statele membre. După încheierea negocierilor, tratatul de aderare trebuie ratificat de fiecare țară. „Trebuie de înțeles unde sunt punctele sensibile ale Europei și cum pot fi purtate negocieri cu fiecare stat. Accelerarea integrării europene este posibilă, dar nu va rezolva toate problemele. Este nevoie de o diplomație inteligentă și de o strategie externă atent elaborată”, a rezumat expertul.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
România consideră că Republica Moldova „merită” să avanseze cât mai rapid în procesul de integrare europeană, prin deschiderea negocierilor cu UE pe mai multe clustere. Declarația a fost făcută de ministra Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu, în cadrul unei conferințe de presă la București, susținută împreună cu omologul său de la Chișinău, Mihai Popșoi.
„R. Moldova a demonstrat în ultimii ani, prin eforturile depuse, prin politicile și reformele, prin angajamentul autorităților și al cetățenilor, că își merită pe deplin locul în cadrul familiei europene. Din punctul nostru de vedere, trebuie deschise negocierile nu doar pe clusterul unu, ci pe cât mai multe clustere, pentru că este foarte clar, din perspectiva meritelor pe care le are R. Moldova, că acest lucru este necesar”, a declarat Oana Țoiu.
Șefa diplomației române a subliniat că Bucureștiul va continua să sprijine ferm parcursul european al țării R. Moldova: „Vă asigur de sprijinul continuu și neclintit al României pentru avansarea procesului de integrare europeană. Sper că vom avansa cât mai curând. Avem speranța că orice obstacole artificiale vor fi înlăturate cât mai curând”, a mai adăugat ministra.
Precizăm că astăzi, 26 august, Mihai Popșoi a avut la București o întrevedere cu Oana Țoiu. Discuțiile celor doi au vizat consolidarea parcursului european al Republicii Moldova și proiectele majore aflate în derulare, care întăresc parteneriatul strategic dintre cele două țări, potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe.
Oficialii au evidențiat progresele în infrastructura transfrontalieră, inclusiv construcția podului rutier Ungheni–Ungheni și modernizarea altor patru poduri de frontieră. Totodată, a fost subliniată importanța avansării interconexiunilor energetice Bălți–Suceava și Strășeni–Gutinaș, esențiale pentru securitatea energetică și integrarea Republicii Moldova în piața europeană.
A fost apreciată colaborarea strânsă pentru optimizarea traficului la frontieră și decizia comună a autorităților vamale și de frontieră din cele două țări de a extinde, începând cu 15 august 2025, programul de funcționare al punctului de trecere Leova–Bumbăta la regim 24/24.
Agenția Servicii Publice (ASP) a retras temporar dreptul Partidului Democrat Modern din Moldova (PDMM), care este descendent direct din PDM, să participe la alegeri, pentru că prin intermediul acestuia s-ar realiza „acțiuni subversive”. Șeful ASP, Mircea Eșanu, a expediat pe 25 august o scrisoare către Comisia Electorală Centrală (CEC), în care a informat CEC cu privire la această decizie. Documentul a fost publicat pe site-ul autorității electorale. Între timp, PDMM, care a depus deja documentele pentru înregistrarea la alegerile parlamentare din toamnă, a comunicat că a făcut un denunț la Procuratura Generală cu privire la hotărârea ASP.
„Având vedere competențele exclusive ale Agenției Servicii Publice, prevăzute la art. 6 alin. (5) și art. 8 alin (1) din Legea nr. 294/2007 privind partidele politice, vă informăm că instituția a recepționat la data de 19.08.2025. de la autoritatea cu competențe de asigurare a securității Republicii Moldova, date și informații privind existența unor potențiale acțiuni subversive, derulate prin intermediul Partidului Politic ”Partidul Democrat Modern din Moldova” și coordonate de persoane interpuse supuse unor măsuri restrictive internaționale. Din considerente legate de caracterul confidențial al datelor și informațiilor recepționate de ASP, conținutul detaliat al documentelor informative nu poate fi divulgat, acesta având statut cu parafa de acces restricționat. În esență, datele și informațiile recepționate de ASP relevă desfășurarea activității partidului menționat prin modalități contrare cadrului legal, fapt ce reclamă întreprinderea măsurilor ce se impun, în particular prin re-examinarea datelor și informațiilor din registrul membrilor partidului în cauză”, se arată în scrisoarea șefului Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, către CEC.
Astfel, Eșanu a informat Comsia Electorală Centrală că ASP a retras temporar dreptul PDMM de a participa la alegeri.
Între timp, Partidul Democrat Modern din Moldova a anunțat că a depus un denunț penal la Procuratura Generală cu privire la neînregistrarea PDMM la scrutinul parlamentar din toamnă de către CEC, precum și la decizia ASP de a retrage temporar dreptul formațiunii de a alegeri. Partidul solicită tragerea la răspunde a persoanelor responsabile din cadrul Agenției Servicii Publice, Serviciului de Informații și Securitate și Comisiei Electorale Centrale „pentru abuz de putere, depășirea atribuțiilor de serviciu, fals în acte publice și fals în declarații”.
PDMM a catalogat motivele și argumentele în baza căreia i-a fost retras temporar dreptul de a participa la alegeri drept „false” și „nemotivate”. „Urmăresc scopul de a încălca drepturile PDMM de a participa la un exercițiu democrat și constituie o încălcare gravă a constituției și a legislației electorale”, a adăugat partidul.
Amintim că, pe 18 august, Partidul Democrat Modern din Moldova a depus la Comisia Electorală Centrală documentele pentru înregistrarea la alegerile parlamentare din această toamnă. S-a întâmplat la scurt timp după după ce ex-liderul PDM, Vladimir Plahotniuc, care este cercetat penal în Republica Moldova și a fugit din țară în 2019, i-a îndemnat pe foștii săi colegi să se mobilizeze, în contextul scrutinului. Plahotniuc, care a fost arestat în Grecia la sfârșitul lunii iulie și în prezent așteaptă decizia autorităților elene cu privire la extrădarea sa în Republica Moldova, se află pe listele de sancțiuni ale Canadei, Marii Britanii și UE.
Pe 25 august, înregistrarea Partidului Democrat Modern din Moldova la alegerile parlamentare a fost amânată. Comisia Electorală Centrală a examinat cererea depusă de formațiune, însă proiectul de hotărâre cu privire la înregistrare nu a întrunit suficiente voturi.
***
Alegerile parlamentare vor avea loc pe data de 28 septembrie, iar campania electorală va demara oficial pe 29 august.
Asociația Promo-LEX solicită repetat prim-ministrului Dorin Recean să intervină de urgență pentru eliberarea lui Vadim Pogorlețchi, deținut ilegal în regiunea transnistreană din august 2022. Organizația atenționează că, deși în februarie 2025 autoritățile de la Chișinău au condiționat tranzitul gazelor către stânga Nistrului de eliberarea deținuților politici, Pogorlețchi continuă să fie ținut în condiții inumane, fiind plasat din nou în carceră și lipsit de acces la apă.
Într-o petiție transmisă la 29 iulie 2025, Promo-LEX a cerut premierului să utilizeze toate pârghiile disponibile pentru a obține eliberarea imediată și necondiționată a acestuia.
„Subliniem că menținerea ilegală a unor persoane în detenție, în pofida condiționalităților impuse, subminează credibilitatea angajamentelor asumate de autoritățile constituționale și contribuie la perpetuarea impunității în stânga Nistrului. Absența consecințelor pentru nerespectarea condiționalităților impuse unui regim construit și menținut pe încălcarea sistematică a drepturilor omului încurajează repetarea abuzurilor, întrucât autorii acestora și cei din jurul lor se simt liberi să comită noi fapte ilegale fără teama de a fi trași la răspundere”, se menționează în declarația Promo-LEX.
Vadim Pogorlețchi a fost condamnat la 16 ani de închisoare de „judecătoria Tiraspol” pentru așa-zisa „trădare de patrie”. El este închis în penitenciarul nr. 3 din Tiraspol, unde condițiile sunt descrise de foști deținuți ca degradante: celule neîncălzite iarna, lipsa apei curente, hrană de foarte proastă calitate și acces inexistent la servicii medicale.
Promo-LEX cere, pe lângă eliberarea imediată, și accesul unui medic independent pentru a evalua starea de sănătate a lui Pogorlețchi, având în vedere riscul crescut la care este expus, mai ales în sezonul rece.
NewsMaker a solicitat un comentariu de la serviciul de presă al Guvernului privitor la solicitarea Promo-LEX, dar la momentul publicării știrii nu am primit un răspuns.
