E în puterea noastră să facem din Terra un loc mai bun, unde orice persoană se simte respectată, iar conceptele de egalitate, toleranță, diversitate sau nediscriminare sunt la ele acasă. Acesta este mesajul piesei «Altă planetă», lansată pe 1 martie de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și realizată de echipa #ZERODOI.
O societate mai bună și incluzivă este ceea ce ne dorim cu toții, dar și ceea ce putem construi fiecare prin exemplu propriu sugerează versurile piesei:
Dacă altu’ nu-i ca tine, tap, tap, Nu-înseamnă că-i mai rău sau că-i mai bine, tap, tap!
Piesa este un îndemn pentru mai multă toleranță și mai puțină discriminare. Dacă v-am intrigat, vă dorim audiție plăcută!
Piesa «Altă planetă» a fost realizată în cadrul campaniei «Incluziunea începe de la mine».
Campania își propune să contribuie la diminuarea stereotipurilor existente despre grupurile social-vulnerabile și marginalizate, precum și la îmbunătățirea atitudinii societății față de aceste persoane. La fel, campania este orientată să sporească gradul de înțelegere a noțiunii de incluziune de către cetățeni, sporind astfel șansele pentru o societate mai incluzivă.
Campania «Incluziunea începe de la mine» este desfășurată în cadrul proiectului «Promovarea coeziunii sociale în Moldova prin încurajarea incluziunii și diminuarea discriminării», desfășurat de CJI în cadrul programului «Inițiativă Comună pentru Oportunități Egale — Faza II», implementat cu suportul guvernului Elveției.
Grosu, despre despre proiectul de lege privind unirea R. Moldova cu România propus de Șoșoacă: „O provocare” VIDEO
|
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, califică drept o „provocare” inițiativa legislativă privind unirea României cu Republica Moldova, depusă de partidul S.O.S. România, condus de Diana Șoșoacă. Liderul PAS susține că proiectul urmărește compromiterea ideii de unire și este promovat de persoane care „cântă osanale lui Putin”.
Întrebat de jurnaliști despre reacțiile stârnite la Chișinău de proiectul adoptat tacit de Camera Deputaților de la București, Igor Grosu a spus că nu a observat „panică”, ci mai degrabă „zâmbete pe sub mustăți”.
„Am telefonat și eu niște colegi și am spu: spuneți, vă rog, că acuși ne unim și o să treacă pe lângă noi. (…) A fost o provocare. Este o provocare, evident. Uitați-vă cine e semnatara și cei care cântă osanale lui Putin. Unirea nu se decretează și i dacă vrei să compromiți o idee, vii cu astfel de…”, a declarat Igor Grosu pe 26 iunie, înainte de ședința Parlamentului.
Precizăm că inițiativa legislativă a Dianei Șoșoacă a fost depusă în Parlamentul de la București pe 14 aprilie și a fost avizată negativ de Guvern, precum și de Comisia juridică și Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaților. În lipsa unei dezbateri și a unui vot în plen, proiectul a fost considerat adoptat tacit pe 24 iunie și va fi transmis Senatului în forma inițiatorilor.
Potrivit proiectului, Parlamentul României ar urma să decidă unirea României cu Republica Moldova. Documentul abilitează, totodată, Guvernul României să înceapă „de urgență, imediat” negocieri cu autoritățile de la Chișinău pentru „definitivarea unirii cu Republica Moldova”.
Proiectul de lege a provocat reacții la Chișinău. Fostul președinte al țării, socialistul Igor Dodon și primarul de Chișinău, interzis în România și spațiul Schengen, Ion Ceban, au criticat deja inițiativa și au cerut o poziție oficială din partea autorităților din Moldova. „Riscă să certe ambele țări” – declara Dodon.
Invitată la ProTV, președinta Maia Sandu a declarat că inițiativa legislativă are un singur scop – „să discrediteze ideea unirii”. Potrivit șefei statului, proiectul, adoptat tacit de Camera Deputaților de la București, a fost propus de „un agent al Moscovei”.
Pe 26 iunie, opoziția parlamentară a cerut audierea ministrului de Externe, însă propunerea nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi inclusă pe ordinea de zi.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Președinta Maia Sandu a declarat că nu cunoaște despre condamnarea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) într-un dosar examinat inclusiv de Domnica Manole, actuala președintă a Curții Constituționale. Amintim că CtEDO a obligat Moldova să achite 560.000 de euro unei companii, după ce a constatat că instanțele naționale au obligat-o să achite despăgubiri de peste 20 de ori mai mari decât valoarea anuală a unui contract de locațiune. Completul Curții de Apel, care a respins o contestație a companiei, decizie menținută ulterior de Curtea Supremă de Justiție, era atunci condus de Domnica Manole.
„Nu știu despre acest caz. Avem mai multe cazuri la CtEDO, dar despre acest caz concret prima dată aud”, a declarat Maia Sandu la ediția din 25 iunie a emisiunii „În Profunzime” de la ProTV Chișinău.
Întrebată dacă, în contextul condamnărilor la CtEDO, Republica Moldova ar putea obliga judecătorii să achite din propriul buzunar despăgubirile, pentru a fi mai atenți la pronunțarea sentințelor, Maia Sandu a declarat: „Nu ne permit standardele internaționale, nu ne permite CtEDO să facem acest lucru. Ce spune CtEDO este că, dacă credeți că s-a luat o decizie ilegală din cauza abuzului sau contra-bani, trebuie să demonstrați acest lucru și judecătorul trebuie să fie sancționat prin dovezi că a fost cu rea intenție luată această decizie. Altfel, ei spun că judecătorul are dreptul la eroare și nu poate fi constrâns prin aceste măsuri. (…) Nu asta este soluția. Soluția este, pe de o parte, să ne asigurăm că avem judecători cu integritate în sistem și, pe de altă parte, să ne asigurăm că judecătorii noștri studiază practica CtEDO, așa încât să nu repete greșeli și să nu ajungem să fim condamnați din nou” .
Șefa statului a adăugat că sunt încă multe cauze din ultimii 15 ani pe rol la CEDO și „s-ar putea să mai primim note de plată”. „De aceea trebuie să insistăm pe reforma justiției”, a conchis Maia Sandu.
***
Amintim că, pe 4 iunie 2026, CtEDO a obligat Republica Moldova să achite 560.000 de euro unei companii. Înainte de aceasta, CtEDO a constatat că instanțele naționale au obligat compania să achite despăgubiri de peste 20 de ori mai mari decât valoarea anuală a unui contract de locațiune, în urma căruia bunurile companiei au fost executate silit și vândute la licitație. Potrivit hotărârii, Republica Moldova trebuie să achite suma în termen de trei luni de la data la care decizia devine definitivă. În cazul neachitării în termen, asupra sumei vor fi calculate dobânzi.
Ministerul Justiției a declarat că hotărârea nu este definitivă și că va deveni definitivă în termen de trei luni de la pronunțare, în cazul în care niciuna dintre părți nu va cere retrimiterea la Marea Cameră. Ministerul a precizat că, după ce va deveni definitivă, Guvernul o va executa.
În urma deciziei CtEDO, liderul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a cerut demisia președintei Curții Constituționale Domnica Manole. „Se face vinovata de condamnarea statului Republica Moldova la CEDO. Moldovenii vor trebui sa achite 11 000 000 lei din buzunarul fiecărui cetățean”, comunica politicianul. Fosta ministră a Justiției, Olesea Stamate, a propus, la rândul său, evaluare externă la Curtea Constituțională. „Factura pentru stat: 560 mii de euro, adică 11 milioane de lei semnată de actuala președintă a Curții Constituționale”, declara Stamate.
Precizăm că reacțiile au venit în contextul în care completul de judecată al Curții de Apel, care a respins contestația companiei vizate, ulterior menținută și de Curtea Supremă de Justiție, era atunci condus de Domnica Manole, actuala președintă a Curții Constituționale. Manole nu a comentat acuzațiile.
Ambasadorul Republicii Moldova în Federația Rusă, Lilian Darii, ar fi fost convocat pe 26 iunie la Ministerul rus de Externe, unde i-ar fi fost înmânată o notă de protest în legătură cu presupusa reținere a unor curieri diplomatici ruși pe Aeroportul Internațional Chișinău. Moscova acuză Chișinăul de încălcarea Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice și susține că reprezentanții săi nu ar fi fost lăsați să intre în Republica Moldova.
„Pe 25 iunie, pe Aeroportul din Chișinău, curierii diplomatici ai Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse au fost supuși unei rețineri de mai multe ore. Acestora le-au fost adresate cerințe, considerate în mod vădit inacceptabile și ilegale, privind inspectarea corespondenței diplomatice și predarea „voluntară” a mijloacelor mobile de comunicație.
Totodată, diplomaților Ambasadei Rusiei în Republica Moldova li s-a refuzat accesul în zona de securitate a aeroportului pentru a acorda asistență consulară angajaților MAE al Federației Ruse sosiți în Republica Moldova.
Ca urmare, curierii diplomatici, în pofida faptului că partea moldovenească fusese notificată din timp despre sosirea lor, nu au putut intra pe teritoriul Republicii Moldova și au fost nevoiți să revină în Federația Rusă”, transmite MAE-ul rus.
Diplomația de la Moscova scrie că i-a „atras atenția” ambasadorului țării noastre, Lilian Darii, asupra „încălcării grave” a articolului 27 al Convenției de la Viena, potrivit căruia curierii diplomatici „beneficiază de inviolabilitate personală și nu pot fi arestați sau reținuți sub nicio formă”, iar poșta diplomatică „nu poate fi deschisă și nici reținută”.
NewsMaker a solicitat un comentariu de la MAE al Republicii Moldova, însă până în momentul publicării știrii nu am primit un răspuns. Autoritățile de la Chișinău nu au confirmat și nici infirmat, deocamdată, convocarea ambasadorului Lilian Darii.
De precizat, totuși, că în dimineața zilei de astăzi, 26 iunie, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a respins acuzațiile Ambasadei Federației Ruse, potrivit cărora autoritățile de la Chișinău ar fi reținut „ilegal” curieri diplomatici ai Ministerului rus de Externe pe Aeroport și ar fi încălcat Convenția de la Viena privind relațiile diplomatice. MAE a calificat afirmațiile drept „false” și „nefondate”.
„Autoritățile Republicii Moldova au acționat în deplină conformitate cu obligațiile internaționale și cu legislația națională. Regretăm că partea rusă invocă, din nou, în mod selectiv normele dreptului internațional”, a mai transmis MAE. Mai multe detalii – AICI.
De menționat, scandalul are loc la doar trei zile după ce Serviciul de Informații și Securitate a anunțat că un cetățean al Federației Ruse, ofițer al Serviciului Federal de Securitate (FSB), a fost reținut la intrarea în Republica Moldova. Acesta este acuzat că ar fi colectat informații despre regiunea transnistreană și Zona de Securitate, anunță Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și procurorii PCCOCS. Bărbatul a fost plasat în arest preventiv pentru 30 de zile. Detalii – AICI.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Odată cu extinderea operațiunilor Wizz Air în Republica Moldova și creșterea numărului de aeronave alocate bazei din Chișinău, compania continuă să recruteze personal și să își extindă echipa locală. Despre parcursul profesional în aviație, procesul de recrutare, salarii și oportunitățile de carieră, explică Iulian Baba, însoțitor de bord și recrutor în cadrul companiei.
Iulian, cum ai ajuns să lucrezi în aviație și cum a fost drumul tău de la poziția de însoțitor de bord până la rolul de recrutor?
Am început să lucrez în aviație acum 10 ani. Am văzut întâmplător un anunț. În acel moment mă ocupam de o afacere de familie și locuiam la Sibiu. Am văzut că se recrutau însoțitori de bord. La acea vreme, și poate chiar și acum, exista un mit că este greu să ajungi însoțitor de bord. Din curiozitate, m-am gândit: „Ce este la acel interviu? Despre ce este vorba?”. Ulterior, am descoperit o lume, o industrie din care mi-am spus că vreau să fac parte și am decis să încep această carieră. Drumul de la însoțitor de bord la recruiter a fost, pentru mine, unul natural, aș spune, pentru că am fost mereu pasionat de latura umană. Mi-au plăcut mereu, încă din școală, psihologia și interacțiunea cu oamenii, iar când a apărut oportunitatea și s-a deschis postul de recruiter, am aplicat. Am trecut interviul și trainingul, așa am ajuns recruiter acum 5 ani, practic jumătate din perioada petrecută în companie.
După atâția ani în acest domeniu, ce te-a făcut să rămâi în aviație și ce îți place cel mai mult la această profesie?
Cel mai mult îmi place dinamica industriei. Rareori două zile seamănă una cu alta. Mereu se întâmplă ceva interesant într-o anumită parte a lumii, care ne afectează operațiunile, într-un mod pozitiv sau negativ, iar acesta este, după părerea mea, cel mai atractiv aspect. Bineînțeles, contează și beneficiile oferite de companie, pentru că, dacă sunt aici și după 10 ani, înseamnă că ceva merge bine. Ne bucurăm de beneficii care ne oferă oportunitatea de a călători gratuit, de a vedea și chiar de a locui, pentru o perioadă scurtă de timp, în anumite țări pe care poate nu ne-am fi gândit să le vizităm.
Mulți oameni văd această profesie prin prisma călătoriilor și a destinațiilor noi. Cum arată, de fapt, activitatea unui însoțitor de bord și care sunt responsabilitățile pe care pasagerii nu le observă întotdeauna?
Este important de menționat faptul că, la Wizz Air, noi începem și terminăm ziua în același loc. Nu este o meserie care necesită să pleci de acasă pe mai multe zile. Să luăm exemplul Chișinăului. Toți colegii noștri din Chișinău își încep ziua aici și tot aici se întorc seara.
Ziua începe cu o ședință comună cu ceilalți membri ai echipajului de cabină. Avem o ședință de aproximativ 10 minute la biroul Wizz Air din aeroport, în cadrul căreia discutăm aspecte legate de ce s-a întâmplat în ultimul timp în industrie. Revizuim proceduri, iar șeful de cabină testează cunoștințele celorlalți membri ai echipajului. Descrie o procedură sau o situație care s-ar putea întâmpla la bord, fie că vorbim despre o situație medicală sau una de urgență. Avem apoi o ședință cu piloții, în care ei ne oferă informații despre durata zborului, dacă ne așteptăm la ceva neprevăzut, care sunt condițiile meteo pe cursă, numărul de pasageri și alte detalii relevante. Și această ședință durează aproximativ 10 minute.
După aceste două ședințe, mergem împreună la aeronavă și începem verificarea echipamentelor de siguranță și de urgență. Verificăm scaunele, centurile. Sunt unele echipamente pe care nu le folosim zi de zi, dar pe care trebuie să le avem pregătite și la îndemână în cazul unei situații de urgență. Această parte durează aproximativ 20-30 de minute, după care pregătim cabina. Sosesc pasagerii, îi întâmpinăm și efectuăm îmbarcarea. După ce suntem gata de decolare, ne așezăm și noi și decolăm.
Ulterior urmează serviciul de la bord, care este partea vizibilă pentru pasageri. Trecem prin cabină cu produsele noastre și ne asigurăm că toată lumea are un zbor confortabil și în siguranță. Ajungem la destinație, însă nu stăm mult. Facem debarcarea, stăm aproximativ o oră în aeroportul în care am aterizat, apoi urmează ceea ce numim „security check”. Ne asigurăm că totul este în regulă în cabină și o pregătim pentru următorii pasageri.
Dacă luăm exemplul unei curse Chișinău–Roma și retur, după ce ajungem la Roma, preluăm pasagerii pentru zborul de întoarcere și revenim acasă. După aceste două zboruri, pe care noi le numim sectoare, există posibilitatea de a continua cu încă două, dacă sunt curse scurte și dacă timpul de lucru ne permite. Avem un anumit interval de timp care trebuie respectat. Dacă zborurile sunt mai lungi, atunci aici se încheie ziua și mergem acasă. Cam așa arată, pe scurt, o zi din viața unui însoțitor de bord.
Câtă pregătire este în spatele acestei munci și pentru ce tipuri de situații trebuie să fie pregătit un însoțitor de bord?
Înainte de a începe să zboare, un însoțitor de bord urmează un training intensiv de cinci săptămâni, care necesită prezență zilnică, de la ora 9:00 la 17:00. Suntem instruiți să acționăm în cazul oricărei situații de urgență. După acest training intensiv, care are loc în baza respectivă, în cazul nostru la Chișinău, urmează o etapă la Budapesta. Compania organizează întregul proces, inclusiv transferul și cazarea. Acolo au loc examenele finale, care includ și o probă practică. Viitorii colegi participă la exerciții desfășurate într-un simulator, care este, practic, un avion real care a zburat în trecut. Acum este amplasat într-un hangar și transformat într-un simulator. Acolo sunt experimentate foarte multe situații care ar putea fi reale, dar cu care, din fericire, eu personal nu m-am confruntat, precum o evacuare de urgență, o aterizare forțată pe apă și altele de acest tip. Deci, acest training intensiv ne asigură performanța și ne pregătește să putem răspunde unor situații critice, dacă este cazul. Pe lângă această pregătire, care are loc la începutul carierei, să spun așa, avem în fiecare an un training recurent, în cadrul căruia ne facem un refresh, o adaptare la proceduri.
Care sunt calitățile care te fac să crezi că o persoană s-ar potrivi acestei profesii?
În primul rând, disciplină. Aș începe cu disciplina. În aviație, este foarte, foarte important acest aspect. Disciplina poate suna un pic general, dar eu mă uit la multe aspecte derivate din disciplină, cum ar fi punctualitatea și seriozitatea în timpul interviului. De asemenea, abilitatea de a munci în echipă este un skill foarte important, alături de empatie și politețe. Cam acestea ar fi. Noi încercăm, la evenimentele de recrutare, să ne uităm dincolo de emoții, pentru că suntem conștienți că viitorii colegi vin cu speranțe și își doresc acest job. Uneori, aceste calități pe care le-am menționat pot fi acoperite de emoții, însă noi avem anumite probe în timpul zilei prin care încercăm să spargem gheața și să descoperim acele calități pe care ne dorim să le aibă.
Sunt mulți tineri care își doresc să lucreze în aviație, dar nu au experiență în domeniu. Cât de mult contează experiența și cât de mult contează atitudinea și dorința de a învăța?
Experiența anterioară nu contează deloc pentru noi, atâta timp cât oamenii au skill-urile și abilitățile pe care le-am menționat anterior. Este adevărat că experiența anterioară îi poate ajuta pe anumiți candidați să știe cum să se comporte și cum să treacă un interviu, însă, strict din punctul de vedere al cerințelor noastre, nu este nevoie de experiență anterioară. Este, după cum ai menționat și tu, mult mai importantă dorința lor de a deveni însoțitori de bord, precum și disponibilitatea și flexibilitatea. Noi vrem să vedem că își doresc cu adevărat să devină însoțitori de bord. Ulterior, ne ocupăm noi de tot. După cum spuneam, trainingurile le oferim noi gratuit, cele cinci săptămâni pe care le-am descris anterior. Licența de zbor este, de asemenea, finanțată de Wizz Air. Este un document care, dacă ar fi obținut pe cont propriu, ar costa în jur de 2.000 de euro, însă noi îl finanțăm integral, fără niciun cost din partea viitorilor colegi.
Cum decurge procesul de selecție pentru cei care participă la ziua de recrutare de la Chișinău?
Avem patru probe eliminatorii. Începem cu un test de engleză în care verificăm nivelul B1 și B2. Este un mix de întrebări de nivel B1 și B2, iar testul este scris, cu variante multiple de răspuns. A doua probă eliminatorie este o introducere personală. Candidații intră pe rând în camera comisiei și se prezintă. Totul are loc în limba engleză. A treia probă eliminatorie este o situație de roleplay, o situație ipotetică ce s-ar putea întâmpla în avion. Îi punem în situații mai puțin confortabile, însă nu urmărim neapărat rezolvarea corectă, pentru că știm că ei nu sunt încă pregătiți și nu au experiență. Ne interesează mai mult potențialul lor și modul în care reacționează într-o situație mai stresantă. Aici le-aș recomanda să își lase emoțiile deoparte și să își urmeze instinctul. Iar dacă nu știu să rezolve situația respectivă, nu este absolut nicio problemă. Eu, personal, apreciez când un candidat spune: „Îmi pare rău, nu știu, aș putea să încerc din nou într-un alt mod”. A patra probă eliminatorie este munca în echipă. Avem o situație de grup în care candidații rămași în ziua respectivă stau la masă împreună și primesc un scenariu care necesită colaborare și rezolvarea situației pe cât posibil. Urmărim abilitatea lor de a lucra în echipă, modul în care își susțin punctul de vedere și cum acceptă opiniile celorlalți. Ultima probă, care nu este eliminatorie, este interviul final, în care punem întrebări legate de CV și de educația anterioară și, pur și simplu, ne dorim să îi cunoaștem mai bine. Toate aceste etape au loc în aceeași zi.
Ți s-a întâmplat să îți dai seama încă din primele minute că un candidat are potențial pentru această profesie?
Da, inevitabil. Suntem influențați de prima impresie. Nu cred că există un recrutor care să poată spune că nu este așa. Însă niciodată nu luăm decizia bazată doar pe prima impresie. Într-adevăr, vedem dacă există potențial încă de la prima probă. Pentru mine, potențial poate însemna o sclipire în ochi atunci când facem prezentarea companiei, înainte de începerea zilei de recrutare. Când văd că vin la timp și se așază liniștiți, așteptând să începem ziua de recrutare, sunt semne că există potențial. Pe de altă parte, dacă observ ceva ce nu este conform așteptărilor mele, nu luăm o decizie bazată doar pe acea interacțiune. Oferim șansa, pe parcursul zilei, să vedem candidații din mai multe unghiuri.
Călătoriile sunt probabil primul lucru la care se gândesc oamenii când aud de această profesie. Ce alte beneficii pot vedea cei care aleg să lucreze ca însoțitor de bord?
Pe lângă călătorii, care, după cum ai punctat și tu, sunt un lucru foarte, foarte dorit și de care oamenii se bucură din plin, mai ales că compania noastră oferă acest beneficiu nu doar angajaților, ci și apropiaților. Fiecare angajat are o listă de cinci membri ai familiei sau prieteni – poate fi oricine – care pot călători cu un discount mare. Dar, pe lângă toate aceste beneficii, pentru mine personal, flexibilitatea programului este cel mai mare avantaj. Noi nu lucrăm de luni până vineri, de la 9:00 la 17:00. Nu lucrăm mai mult de 12–13 zile pe lună. Aș sublinia că este o medie, pentru că sunt luni în care zburăm într-adevăr 16 zile, dar și luni în care zburăm 8–9 zile. De aceea, media anuală este de aproximativ 12 zile de zbor pe lună, iar asta îți oferă foarte mult timp liber. Într-adevăr, nu toate zilele în care nu zburăm sunt libere. Avem aproximativ 10–12 zile libere, iar celelalte sunt așa-numitele zile de stand-by. Practic, suntem în rezervă: dacă dispecerii ne sună, trebuie să ne prezentăm la aeroport. Avem aproximativ 6–7 astfel de zile pe lună, însă strict timp liber avem foarte mult, iar asta, după mine, este un mare avantaj.
Și, bineînțeles, partea financiară. Nu trebuie să ne ascundem – acesta este, în primul rând, motivul pentru care mergem la muncă. Compania noastră oferă salarii foarte, foarte bune. Am făcut recent un studiu de caz împreună cu colegii de la HR, comparând salariile din Republica Moldova cu alte domenii, iar aceștia au ajuns la concluzia că oferim, la început, un salariu echivalent cu cel al unui middle manager. Este important de subliniat că pentru acest salariu se lucrează 12 zile pe lună. Ulterior, odată cu avansarea în carieră, salariile pot crește și cu până la 70% față de nivelul entry-level, la middle manager.
Ce oportunități de dezvoltare și promovare există în cadrul companiei pentru cei care încep de la zero?
Aș începe prin a spune că, în cadrul companiei noastre, nu se angajează oameni externi pentru poziții superioare. Toți instructorii, trainerii și recrutorii pe care îi avem sunt foști membri, foști însoțitori de bord. Se promovează mereu intern și acest lucru oferă, din start, foarte multe oportunități de carieră. Am menționat deja cele mai populare poziții adiționale. De exemplu, instructor, după un an sau doi în companie. Persoanele care sunt interesate de această latură, de coaching și de a învăța alte persoane, se pot orienta către rolul de instructor. Ulterior, instruiesc pe noii veniți, îi învață procedurile și se ocupă de evaluările din timpul zborului, sub supraveghere. O altă opțiune este cea de recrutor. După cum am dat exemplul meu, oamenii interesați de partea umană, de psihologie, pot opta pentru zona de recrutare. Ar mai fi și rolul de mentor – oameni care îi ajută pe noii colegi în primele luni, cu sfaturi despre cum să scrie un e-mail, pe cine să abordeze, ce să facă dacă au dificultăți cu anumite cunoștințe și ce ar trebui să studieze mai mult. Sunt nenumărate oportunități de carieră.
Recent, Wizz Air a anunțat alocarea celui de-al cincilea avion pentru Republica Moldova. Ce înseamnă această extindere pentru companie și pentru persoanele care își caută un loc de muncă în aviație?
Da, în primul rând, cred că înseamnă o încredere reciprocă. Faptul că se ajunge la cinci aeronave în mai puțin de doi ani de la redeschiderea bazei este o dovadă că publicul a răspuns bine revenirii noastre și că există dorință de a zbura. Pentru populația Republicii Moldova, pentru tinerii care își doresc o carieră în aviație, cred că este, la fel, o dovadă de încredere, pentru că suntem aici să rămânem și să creștem. Această extindere aduce și multe locuri de muncă noi. Mai avem de recrutat încă 40–50 de colegi în următoarele luni.
Există un interes mai mare din partea moldovenilor pentru această profesie în ultima perioadă?
Da, da. Faptul că am început să organizăm evenimente mai frecvente și că am devenit mai vizibili și în mediul online, prin promovarea profesiei, a adus un răspuns pozitiv. Cred că exista, și poate încă și acum există acel mit pe care l-am menționat și la începutul interviului – că este destul de greu și costisitor să ajungi însoțitor de bord. Acesta a fost, probabil, motivul pentru care în trecut oamenii nu îndrăzneau să vină la recrutare. Și poate mai este încă un motiv pentru anumite persoane să nu participe la evenimente. Totuși, cred că facem o treabă bună și, încet-încet, înlăturăm acest mit, iar tot mai mulți oameni sunt interesați de această profesie. Spre surprinderea mea, vin și mai mulți băieți – înainte aproape că nu participau deloc, dar acum îi încurajăm să vină. Dacă îmi permiți o paranteză, nu o să mă lungesc foarte mult, dar aș vrea să promovez acest aspect: compania noastră oferă școala de piloți și finanțează această formare pentru angajații interni.
Ziua de recrutare
Procesul de recrutare începe cu participarea la ziua de recrutare Wizz Air, care va avea loc la Chișinău. Evenimentul include prezentarea companiei, verificarea nivelului de limba engleză și o scurtă auto prezentare. Candidații vor participa apoi la exerciții practice și activități de grup bazate pe situații reale din activitatea de bord, iar procesul se încheie cu un interviu individual. Pentru a participa la ziua de recrutare e nevoie să completeze formularul și să aplice pe site: 2 iulie – https://careers.wizzair.com/job/Chisinau-Cabin-Crew-Recruitment-Day-Chisinau-2-July-2026-2026/1396137833/
Un val de caniculă va cuprinde Republica Moldova la sfârșitul lunii iunie. Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu a emis coduri galben, portocaliu și roșu de căldură pentru următoarele zile.
Potrivit instituției, în perioada 28–29 iunie, în nordul și în câteva raioane din centrul țării va fi în vigoare codul galben de caniculă, temperaturile maxime urmând să atingă +33…+35°C. Pentru raioanele din sud a fost emis cod portocaliu, cu temperaturi de până la +36…+38°C.
Pe 30 iunie și 1 iulie, în nordul și în unele raioane din centrul țării va fi în vigoare codul portocaliu de caniculă, cu maxime de +36…+38°C. În municipiul Chișinău și în sudul țării va fi instituit cod roșu, meteorologii prognozând temperaturi de +39…+41°C.
În perioada vizată, temperaturile minime nu vor coborî sub +20°C, fenomen caracteristic nopților tropicale.