Lansare CJI: „Altă planetă” – un îndemn la toleranță și nediscriminare

E în puterea noastră să facem din Terra un loc mai bun, unde orice persoană se simte respectată, iar conceptele de egalitate, toleranță, diversitate sau nediscriminare sunt la ele acasă. Acesta este mesajul piesei «Altă planetă», lansată pe 1 martie de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și realizată de echipa #ZERODOI.

O societate mai bună și incluzivă este ceea ce ne dorim cu toții, dar și ceea ce putem construi fiecare prin exemplu propriu sugerează versurile piesei:

Dacă altu’ nu-i ca tine, tap, tap,
Nu-înseamnă că-i mai rău sau că-i mai bine, tap, tap!

Piesa este un îndemn pentru mai multă toleranță și mai puțină discriminare. Dacă v-am intrigat, vă dorim audiție plăcută!

Piesa «Altă planetă» a fost realizată în cadrul campaniei «Incluziunea începe de la mine».

Campania își propune să contribuie la diminuarea stereotipurilor existente despre grupurile social-vulnerabile și marginalizate, precum și la îmbunătățirea atitudinii societății față de aceste persoane. La fel, campania este orientată să sporească gradul de înțelegere a noțiunii de incluziune de către cetățeni, sporind astfel șansele pentru o societate mai incluzivă.

Campania «Incluziunea începe de la mine» este desfășurată în cadrul proiectului «Promovarea coeziunii sociale în Moldova prin încurajarea incluziunii și diminuarea discriminării», desfășurat de CJI în cadrul programului «Inițiativă Comună pentru Oportunități Egale — Faza II», implementat cu suportul guvernului Elveției.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Aproape jumătate dintre deputații noului Parlament sunt la primul mandat. Voronin – cu cele mai multe

47 din cei 101 deputați ai Parlamentului de legislatura a XII-a se află pentru prima dată în funcția de parlamentar. Alți 43 sunt la al doilea sau al treilea mandat, iar 11 au fost aleși de cel puțin patru ori.

Cei mai mulți deputați aflați la primul mandat au fost aleși pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), care deține 55 de mandate. Dintre aceștia, 22 sunt debutanți în Legislativ. Cel mai „longeviv” membru PAS este Lilian Carp, aflat la al patrulea mandat.

Pe locul doi se află Blocul „Patriotic”, care are nouă deputați aflați la primul mandat. Totodată, formațiunea – care s-a divizat în mai multe fracțiuni parlamentare – reunește unii dintre cei mai vechi deputați din actualul Legislativ: Igor Dodon, la al cincilea mandat, Zinaida Greceanîi, la al șaptelea, și Vladimir Voronin, decanul de vârstă, ajuns la al nouălea mandat.

În Blocul „Alternativa”, patru din cei opt deputați sunt la primul mandat. Unul dintre liderii formațiunii, Mark Tkaciuk, a ajuns la al șaselea.

Toți parlamentarii aleși pe listele Partidului Nostru și Democrația Acasă sunt debutanți în Parlament.

În urma alegerilor parlamentare din 28 septembrie, cinci formațiuni politice au trecut pragul electoral și au obținut reprezentare în Parlament. În noul legislativ, constituit oficial pe 22 septembrie, vor activa șase fracțiuni parlamentare și un deputat neafiliat. Președinte al actualului Parlament a fost reales, prin vot secret, Igor Grosu. Acesta devine, astfel, primul speaker cu două mandate consecutive.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
parlament.md

Roberta Metsola, așteptată la Chișinău în noiembrie: va ține un discurs în Parlament

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, va efectua o vizită la Chișinău în perioada 6–7 noiembrie. Anunțul a fost făcut de președintele Parlamentului, Igor Grosu, la emisiunea „În context” de la Moldova 1. Potrivit lui Grosu, Metsola va susține un discurs în fața deputaților în timpul vizitei.

Anunțul privind vizita președintei Parlamentului European a fost făcut de Grosu după ce a fost întrebat când Moldova ar putea începe negocierile de aderare pe fiecare capitol.

„Noi ne dorim foarte repede. Am văzut și declarația doamnei Marta Kos, comisarul pentru extindere, care a zis că Republica Moldova este gata pentru toate șase capitole. Știu că se caută o soluție. (…) Este problema cuplării/nedecuplării. (…) Noi considerăm că ar fi corect ca să avem același start împreună cu vecinii noștri ucraineni. Se caută soluția. Sperăm foarte mult în timpul apropiat să fie găsită. O să avem discuții și cu doamna Roberta Metsola. (…) Pe 6-7 noiembrie vine la Chișinău, o vom găzdui în Parlament. Va avea în mod sigur și un discurs în fața plenului Parlamentului. Evident, vom discuta și aceste aspecte de deschidere a negocierilor propriu zise”, a comunicat Grosu.

Amintim că Roberta Metsola a susținut un discurs în Parlamentul de la Chișinău și în noiembrie 2022.

***

Republica Moldova a obținut statutul de țară-candidată la aderarea la UE, împreună cu Ucraina, în iunie 2022, iar Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024. Pe 22 septembrie 2025, Moldova a încheiat procesul de screening bilateral pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Pe 20 octombrie, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat că procesul de evaluare a legislațiilor naționale ale Republicii Moldova și ale Ucrainei a fost finalizat și că Comisia Europeană recomandă statelor membre să aprobe rapid deschiderea celor șase clustere de negociere.

lukoil.md

Două cele mai mari companii petroliere ale Rusiei – Lukoil și Rosneft – sancționate de SUA

Statele Unite au înăsprit pentru prima dată sancțiunile împotriva Rusiei, de la venirea la putere a administrației Trump. Pe lista neagră au fost incluse cele mai mari companii petroliere ruse – „Rosneft” și „Lukoil” – precum și aproximativ 50 de filiale ale acestora. Anunțul a fost făcut pe 22 octombrie de ministrul de finanțe al SUA, Scott Bessent, care a justificat decizia prin „lipsa unui angajament real al Rusiei față de procesul de pace menit să pună capăt războiului din Ucraina”, scrie Radio Svoboda și BBC.

„Acum este momentul să punem capăt uciderilor și să anunțăm imediat încetarea focului. Având în vedere refuzul președintelui Putin de a opri acest război lipsit de sens, Departamentul Trezoreriei impune sancțiuni împotriva a două cele mai mari companii petroliere ale Rusiei, care finanțează mașinăria de război a Kremlinului”, a declarat Bessent.

Departamentul Trezoreriei „îndeamnă Moscova să fie de acord imediat cu un armistițiu”. Cu același titlu, mesajul instituției a fost publicat și de Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social.

Cu o zi înainte, liderul de la Casa Albă a dat de înțeles că întâlnirea sa personală cu președintele rus Vladimir Putin, planificată la Budapesta, unde spera să obțină acordul Moscovei pentru încetarea focului, a fost amânată pe termen nedeterminat — cel mai probabil din cauza refuzului Kremlinului de a face astfel de concesii.

Sancțiuni similare împotriva celor două companii petroliere ruse au fost introduse cu o săptămână mai devreme de către Marea Britanie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
screenshot

Reforma administrativ-teritorială: Grosu promite „o decizie politică asumată” până în 2027

Până la începutul anului 2027, an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova, trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială. Declarația a fost făcută de președintele reales al Parlamentului, Igor Grosu, la emisiunea „În context” de la Moldova 1. Potrivit lui Grosu, „oamenii de stat trebuie să-și asume și niște politici nepopulare”.

Grosu a fost de acord cu afirmația prezentatorului TV că reforma administrativ-teritorială a fost amânată anterior, deoarece implică anumite costuri politice.

„Noi suntem acolo (nota red. la Parlament) nu doar pentru a primi mulțumiri și laude, dar să arătăm că suntem oameni de stat. Oamenii de stat trebuie să-și asume și niște politici nepopulare. Asta e inevitabil. (…) În campania electorală nu a fost întâlnire în care să nu fiu întrebat de reforma teritorial administrativă, că vorbeam de sate, raioane, de consilii raionale. Permanent s-a întrebat lucrul acesta și întrebau primarii, consilierii, cetățenii. Noi avem un timp limitat la dispoziție: este 2027, care este anul alegerilor locale. Noi avem cadrul temporar. Iată până la începutul anului 2027 să venim cu o decizie politică asumată, să fie prezentată cea mai bună soluție, cea mai bună variantă, pentru că sunt diferite opțiuni”, a comunicat Grosu.

Despre reforma administrativ-teritorială din Republica Moldova se discută de mult timp. Unii vorbesc despre necesitatea acesteia, alții – despre riscuri. Cu toate acestea, guvernul a aprobat, în 2023, Strategia de reformă a administrației publice, care prevede, printre altele, o nouă organizare teritorială a țării. NewsMaker a publicat un material pe acest subiect: Cum va fi împărțită Moldova. Cinci întrebări și răspunsuri despre reforma administrativă.

Tudor Mardei | NewsMaker

NM Espresso: Deputații «s-au împărțit» în fracțiuni, Grosu și-a păstrat funcția de speaker, iar Costiuc a fost nemulțumit de biroul primit

Prima ședință a Parlamentului: Sandu, fracțiunile

Președinta Maia Sandu s-a adresat de la tribuna Parlamentului noilor deputați aleși. Ea a declarat că aceștia trebuie «să justifice așteptările cetățenilor» și, în decurs de patru ani, să pregătească Republica Moldova pentru semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană.

La prima ședință, deputații l-au reales pe liderul PAS, Igor Grosu, în funcția de președinte al Parlamentului și au format șase fracțiuni. PAS a anunțat crearea unei majorități parlamentare, iar în fracțiunea sa au intrat toți cei 55 de deputați aleși pe lista partidului. Printre aceștia se numără și Dinu Plîngău și Stela Macari, care anterior declaraseră că vor deveni deputați independenți.

În schimb, opoziția de stânga s-a divizat: socialiștii și comuniștii, care au intrat în Parlament în cadrul «Blocului Patriotic», au format fracțiuni separate — de 17 și, respectiv, opt deputați. Iar colegul lor de Bloc, liderul Partidului «Viitorul Moldovei», Vasile Tarlev, nu s-a alăturat nici unei fracțiuni, devenind singurul deputat independent.

Fracțiuni proprii au format și Blocul «Alternativa», «Partidul Nostru» al lui Renato Usatîi, precum și Partidul «Democrația Acasă» condus de Vasile Costiuc (transcrierea integrală a ședinței poate fi citită aici).

Apropo, Costiuc s-a declarat extrem de nemulțumit de biroul care i-a fost repartizat «lângă veceu» și a acuzat conducerea Parlamentului de «umilirea opoziției». La ședință, Costiuc a venit purtând tradiționala sa cușmă.

Despre cum a decurs prima ședință a noului Parlament, cine cu cine s-a aliat sau cine de cine s-a despărțit și ce declarații au făcut liderii forțelor politice care au intrat în legislativ, citiți în materialul «PAS pe baricade, opoziția dezbinată, Costiuc „pe axa București—Washington“».

Iar în materialul «PAS fără Sandu, „trădare de patrie“ pentru legături cu Rusia și virajul spre dreapta», Newsmaker împreună cu experți au analizat raportul de forțe din Parlament și perspectivele politice ale partidului de guvernământ, ale «greilor» din opoziție și ale noilor jucători parlamentari.


Primul ministru: consultări

Maia Sandu a invitat fracțiunile parlamentare la consultări pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru. PAS l-a propus deja pentru această funcție pe omul de afaceri Alexandru Munteanu, care a declarat că Maia Sandu l-a telefonat personal pentru a-i propune să conducă Guvernul Republicii Moldova.

Blocul «Alternativa» intenționează să participe la consultările privind candidatura premierului, deși, după cum a menționat Alexandr Stoianoglo, încă nu a primit o invitație oficială din partea Președintei. De asemenea, «Alternativa» nu a decis dacă va susține candidatura lui Munteanu. Totuși, potrivit lui Stoianoglo, este deja un lucru pozitiv faptul că «candidatul este un tehnocrat, fără legături cu partidele politice».


Compensații pentru încălzire

Începând cu 3 noiembrie, cetățenii Republicii Moldova vor putea depune cereri pentru obținerea compensațiilor la încălzire. Despre aceasta a anunțat ministrul Muncii, Alexei Buzu, îndemnând cetățenii să se înregistreze pe platforma compensatii.gov.md. Buzu a precizat că, și în acest an, compensațiile vor fi acordate în bani, nu sub formă de reduceri în facturi.


Refacerea râului Nistru

Banca Mondială a acordat Republicii Moldova un grant de 7,9 milioane de dolari pentru restabilirea ecosistemului râului Nistru și combaterea poluării acestuia. Reprezentanții băncii au calificat acest ajutor drept «un pas semnificativ» spre dezvoltarea durabilă și consolidarea cooperării regionale.


Uniunea Europeană și ONG-urile din Moldova

Parlamentul European a aprobat alocarea a 25 de milioane de euro pentru sprijinirea organizațiilor neguvernamentale din țările Parteneriatului Estic, inclusiv din Republica Moldova. Astfel, Bruxellesul a decis să «compenseze parțial stoparea sprijinului din partea Statelor Unite» pentru societatea civilă.


Întâlnirea Maiei Sandu cu principesa Margareta

Maia Sandu s-a întâlnit la Chișinău cu principesa Margareta a României și cu principele Radu, cu care a discutat despre proiectele realizate în Republica Moldova cu sprijinul familiei regale, inclusiv în domeniul educației și al promovării integrării europene.


Agenda zilei, 23 octombrie:

  • 10:00 — Conferință de presă la Ministerul Agriculturii.
  • 13:00–17:00 — Consultările privind candidatura premierului la Președinție.
  • 16:00 — Conferință de presă a ministrului Energiei.
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: