Leul românesc s-a depreciat pe 6 mai în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Națională a României la 5,0378 lei – în creștere cu 6,03 bani (1,21%) față de cotația precedentă de 4,9775 lei, înregistrând un maxim istoric, relatează Agerpres.
Sursa citată scrie că leul românesc a pierdut teren și în fața dolarului american, care a fost cotat la 4,4517 lei, în creștere cu 6,14 bani (+1,40%) față de 5 mai, când se situa la 4,3903 lei. Leul românesc s-a depreciat și în raport cu francul elvețian, care a fost calculat de Banca Națională a României la 5,3932 lei, în creștere cu 6,54 bani (1,23%) față de cotația anterioară, de 5,3278 lei. S-a scumpit și gramul de aur, ajungând la 483,5504 lei, de la 466,0411 lei în ședința precedentă.
Potrivit sursei, leul românesc a înregistrat o depreciere față de principalele valute și pe 5 mai.
G4Media scrie, citând surse oficiale, că Banca Națională a României a cheltuit doar pe 6 mai „circa 2 miliarde de euro ca să mențină cursul stabil al leului după victoria lui George Simion în turul 1 al alegerilor prezidențiale”. Se menționează că „presiunea pe moneda națională a început încă din dimineața zilei de luni și s-a intensificat după-amiază” și că „investitorii și cetățenii simpli au început să vândă lei și să cumpere euro de teama consecințelor economice”. Se precizează că „o situație similară s-a întâmplat imediat după primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, când a câștigat Călin Georgescu”.
Pentru sursa citată, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României a confirmat presiunea pe cursul leului: „În ultima perioadă a apărut o schimbare importantă pe piața valutară. Intrările de capital au scăzut, iar ieșirile au crescut semnificativ. În consecință, pentru a tempera aceste mișcări trebuie atrasă lichiditatea din piață și dobânzile să crească”.
Adrian Zăbavă, analist de politică internă, a declarat pentru Euronews România că „instabilitatea politică duce la instabilitate economică, la pierderea încrederii”.
„Economia se bazează pe încredere, în consecință suntem într-o situație extrem de complicată și vedem astăzi doar un preview la ceea s-ar putea întâmpla din 18 mai încolo. E adevărat că situație economică este deja extrem de proastă. România va fi obligată să ia anumite decizii, indiferent de numele viitorului președinte, indiferent de numele viitorului premier, dar cu atât mai mult această situație va fi din ce în ce mai dificilă dacă ce se va întâmpla politic în cursa pentru alegerile prezidențiale va duce la mai multă instabilitate”, a declarat analistul de politică internă.
***
Amintim că pe 4 mai în România au avut loc alegeri prezidențiale, reluate în urma anulării scrutinului din 2024. În turul doi, din cei 11 candidați care au aspirat la fotoliul de președinte al României, au ajuns George Simion, liderul AUR, care a obținut 40,96% din voturi, și primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, care a candidatul independent și a obținut 20,99% din voturi.
Pe 5 mai, consiliul Politic Național al Partidului Social Democrat (PSD) a hotărât ca PSD să iasă din coaliția de guvernare a României, iar liderul formațiunii Marcel Ciolacu să demisioneze din funcția de premier. Pe 6 mai, vicepremierul și ministrul român al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a fost desemnat să asigure interimatul funcției de prim-ministru.
***
George Simion este un reprezentant al curentului „suveranist” din politica românească, care a câștigat tot mai multă popularitate în ultimii ani. Suveraniștii susțin valorile conservatoare, tradiționale și religioase, pledează pentru consolidarea suveranității naționale, cer limitarea influenței Bruxelles-ului asupra afacerilor interne ale țării și înăsprirea politicii UE privind migrația. În actuala campanie prezidențială, Simion a pus accentul pe promisiuni populiste. De exemplu, să ofere fiecărui român o locuință la prețul de 35 de mii de euro – mult sub valoarea de piață. În același timp, a promis reducerea taxelor și diminuarea numărului deputaților, miniștrilor și funcționarilor. Mai multe detalii în materialul „Nu l-au vrut pe Georgescu, l-au primit pe Simion. De ce România alege din nou suveraniștii și ce înseamnă asta pentru Moldova”.
