În turul doi al alegerilor prezidențiale din România au ajuns candidați cu viziuni diametral opuse: conservatorul unionist George Simion și progresistul proeuropean Nicușor Dan. În schimb, candidatul coaliției de guvernare, Crin Antonescu, a rămas în afara competiției, ceea ce a dus deja la destrămarea coaliției și la reconfigurarea întregii scene politice din România. NM explică cum și cu cine a votat România, ce rol au jucat anularea alegerilor de anul trecut și Călin Georgescu, prin ce s-au deosebit alegătorii români din Republica Moldova și ce prognoze pot fi făcute deja pentru perioada următoare.
În turul doi al alegerilor prezidențiale din România, programat pentru 18 mai, vor concura candidatul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, și candidatul independent, primarul Bucureștiului, Nicușor Dan. În primul tur, desfășurat pe 4 mai, Simion a obținut o victorie detașată: 40,96%, față de 20,99% pentru Dan. Candidatul coaliției de guvernare, Crin Antonescu, a fost foarte aproape de accederea în turul doi – a obținut 20,07%. Pe locul patru s-a clasat fostul premier Victor Ponta, cu 13,04%. Ceilalți candidați au obținut mai puțin de 3%.
Cine este George Simion? Și cine sunt suveraniștii?
Simion este un reprezentant al curentului „suveranist” din politica românească, care a câștigat tot mai multă popularitate în ultimii ani. Suveraniștii susțin valorile conservatoare, tradiționale și religioase, pledează pentru consolidarea suveranității naționale, cer limitarea influenței Bruxelles-ului asupra afacerilor interne ale țării și înăsprirea politicii UE privind migrația. În ansamblu, acest curent se înscrie în tendința de ascensiune a conservatorilor de dreapta în Europa.
Locul întâi și calificarea garantată în turul doi i-au fost prezise lui Simion încă de la început, însă niciun sondaj nu îi acorda un scor de peste 40% încă din primul tur. Asta și pentru că un alt și principalul candidat suveranist, Călin Georgescu, nu a fost admis în cursă. În noiembrie 2024, Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor, însă rezultatele au fost anulate: serviciile secrete au au anunțat că Rusia că s-a implicat în campania electorală în favoarea lui Georgescu, autoritățile au susținut aceste acuzații, iar Curtea Constituțională a decis reluarea procesului electoral de la zero.
Anularea alegerilor a provocat un val de nemulțumire și i-a înfuriat pe mulți alegători. George Simion, un susținător activ al lui Călin Georgescu, a preluat în campanie o mare parte din retorica acestuia. El consideră că anularea alegerilor din 2024 a fost ilegală și nedreaptă și promite că, dacă va câștiga, îl va „pune pe Georgescu în fruntea țării”. În ce formă și prin ce mijloace intenționează să facă acest lucru – deocamdată nu e clar. Însă, mizând pe un discurs protestatar și antisistem, Simion a obținut în cele din urmă un scor mult mai mare decât totalul voturilor adunate anul trecut de el și de Georgescu la alegerile anulate.
Simion nu este doar suveranist, ci și unionist. În repetate rânduri, el a declarat că nu recunoaște statalitatea Republicii Moldova, pe care o consideră parte a României. Tot „românești” el consideră și anumite teritorii ale Ucrainei. Simion a fost acuzat și de legături cu serviciile speciale ruse. Declarații în acest sens au fost făcute, în special, de fostul ministru al Apărării al Republicii Moldova, Anatol Șalaru, care însă nu a prezentat dovezi concrete, invocând informații pe care le-ar fi primit de la serviciile secrete din Moldova și Ucraina în perioada în care ocupa funcția.
Din 2018, Simion este declarat persona non grata atât în Moldova, cât și în Ucraina, autoritățile invocând riscuri la adresa securității naționale. Dacă va fi ales președinte al României, el ar deveni primul șef de stat cu interdicție de intrare pe teritoriul Republicii Moldova și al Ucrainei – cel puțin până când această interdicție va fi revocată.
Unul dintre deputații partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate din Moldova, Lilian Carp, a declarat deja că acest lucru va depinde de faptul dacă serviciile secrete ale Moldovei vor găsi motive pentru anularea sau menținerea interdicției. Dacă interdicția va fi menținută, Chișinăul mizează pe construirea relațiilor cu guvernul român, practic ocolindu-l pe președinte, care are atribuții limitate în România. Totuși, nu este clar nici ce fel de guvern va fi. Oricum ar fi, victoria lui Simion reprezintă un „coșmar” pentru autoritățile de la Chișinău, care, deși și-ar dori cu orice preț să evite un asemenea scenariu, în urma rezultatului din primul tur sunt nevoite să ia în considerare această posibilitate.
În actuala campanie prezidențială, Simion a pus accentul pe promisiuni populiste. De exemplu, să ofere fiecărui român o locuință la prețul de 35 de mii de euro – mult sub valoarea de piață. În același timp, a promis reducerea taxelor și diminuarea numărului deputaților, miniștrilor și funcționarilor. De asemenea, Simion este un mare admirator al noului președinte al SUA, Donald Trump, și susținător al sistării ajutorului acordat Ucrainei în apărarea împotriva agresiunii Rusiei – deși îl numește pe Putin criminal de război.
Un potențial aliat al lui Simion în turul doi ar putea fi fostul premier Victor Ponta. Acesta și-a început cariera politică în rândurile social-democraților, însă la aceste alegeri a participat în calitate de candidat independent, având o poziție suveranistă și clasându-se pe locul patru cu aproximativ 13% din voturi. El a anunțat deja că în turul doi îl va susține pe George Simion. Cei din AUR, totuși, s-au distanțat de Ponta, excluzând orice variantă de colaborare. De precizat, însă, că declarația nu i-a aparținut președintelui partidului, George Simion, ci vicepreședintelui Marius Lulea.
Cine este Nicușor Dan și cum a ajuns principalul pro-european?
Așa cum indicau aproape toate sondajele preelectorale, pentru locul al doilea urmau să lupte pro-europenii – primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, și candidatul coaliției de guvernare, Crin Antonescu. Așa s-a și întâmplat. Pe aproape tot parcursul numărării voturilor, în frunte s-a aflat Antonescu, însă când mai rămăseseră de numărat aproximativ 3% dintre procesele-verbale, Dan l-a depășit și a urcat pe locul al doilea.
Nicușor Dan este primarul Bucureștiului. El este fondatorul Partidului „Uniunea Salvați România” (USR) – a treia forță pro-europeană din țară, după cele două principale partide sistemice: Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL). Totuși, în 2017, Dan a părăsit USR. Motivul a fost referendumul pentru modificarea Constituției, astfel încât căsătoria să fie definită ca uniunea dintre un bărbat și o femeie. USR s-a pronunțat împotriva modificării. Dan, în schimb, considera că partidul nu ar trebui să adopte nicio poziție pe acest subiect, pentru a nu îndepărta nici alegătorii progresiști, nici pe cei conservatori.
În actuala campanie electorală, el a avut, de altfel, cea mai progresistă poziție dintre toți candidații, mulți dintre care, după alegerile de anul trecut, s-au orientat spre conservatorism.
Dan a promis să continue susținerea necondiționată a Ucrainei, să crească cheltuielile pentru apărare, precum și să realizeze o reformă a sistemului de sănătate. El a menționat frecvent Republica Moldova, exprimându-se în favoarea integrării europene a acesteia, precum și a cooperării regionale cu partenerii europeni.
Prin participarea sa la alegeri, Nicușor Dan a făcut ca Elena Lasconi, lidera USR, să nu mai fie considerată o favorită a taberei pro-europene. La alegerile de anul trecut, ea reușise să ajungă în turul doi, care însă nu a mai avut loc. În actuala campanie, Lasconi l-a criticat intens anume pe Dan, aproape acuzându-și fostul coleg de partid de trădare. Însă atacurile s-au întors împotriva ei, iar în urma primului tur scorul Elenei Lasconi s-a prăbușit la 2,68% din voturi.
Analistul politic Mihai Isac explică ceea ce s-a întâmplat prin faptul că Lasconi nu a avut niciodată un scor real ridicat în sondaje. „Rezultatul obținut de Elena Lasconi la alegerile prezidențiale din 2024 a fost o consecință a mobilizării alegătorilor împotriva forțelor anti-europene și eurosceptice, precum și a votului de protest împotriva alianței PSD–PNL. Acest rezultat nu a reflectat niciodată cu adevărat nivelul ei de susținere, deși doamna Lasconi, se pare, și-a supraestimat șansele, crezând că va putea obține un rezultat nerealist. În cele din urmă, electoratul pro-european s-a reorientat către un candidat mai potrivit (Nicușor Dan)”, a declarat Isac.
După anunțarea rezultatelor alegerilor, Lasconi și-a anunțat sprijinul pentru Nicușor Dan în turul doi al alegerilor prezidențiale și a demisionat din funcția de președinte al USR.
După eșecul în alegeri, s-a destrămat și coaliția de guvernare, formată din Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România și grupul parlamentar al minorităților naționale. În seara zilei de 5 mai, PSD a anunțat ieșirea din coaliție, iar liderul social-democraților, Marcel Ciolacu, și-a prezentat demisia din funcția de prim-ministru. Criza politică din România se adâncește rapid.
Moldovenii — ultimii euro-optimiști?
Un rol important în accederea lui Nicușor Dan în turul doi l-au avut voturile cetățenilor români care au votat în Republica Moldova. Diferența dintre Dan și Antonescu a fost de aproximativ 85 de mii de voturi. Dintre acestea, Nicușor Dan a obținut în Moldova în jur de 48 de mii de voturi – adică mai mult de jumătate din totalul voturilor exprimate pe teritoriul Republicii Moldova.
În general, prin opțiunile lor politice, alegătorii din Moldova s-au deosebit puternic atât de locuitorii României, cât și de restul diasporei românești. Nicușor Dan a obținut în Moldova 52,63% din voturile alegătorilor (un astfel de nivel de susținere nu l-a avut nicăieri, nici măcar în București). Principalul său contracandidat a fost Crin Antonescu, cu 21,69%.
De menționat că partidul de guvernământ din Moldova, PAS, l-a susținut în mod deschis pe Antonescu. Acesta chiar a venit la Chișinău și a susținut o conferință de presă comună cu președintele Parlamentului, liderul PAS, Igor Grosu. Chiar și așa, majoritatea alegătorilor din Moldova nu au urmat indicațiile puterii.
Mihai Isac explică acest lucru prin implicarea activă a alegătorului român din Moldova în politica românească: „Electoratul român din Republica Moldova este foarte bine orientat în realitățile politice din România și nu are nevoie de îndrumări pentru a vota. Sprijinul acordat de PAS a fost mai degrabă formal – nu am văzut eforturi serioase din partea liderilor PAS pentru a desfășura o campanie în favoarea domnului Antonescu”.
George Simion s-a clasat pe locul trei în Moldova, obținând 12,47% din voturile alegătorilor.
Deși a fost devansat semnificativ de Dan și Antonescu, Simion a reușit totuși să-și îmbunătățească vizibil rezultatul în Moldova. Toamna trecută, el fusese votat aici de doar aproximativ 4% dintre alegători.
Creșterea popularității lui Simion în Moldova este explicată de Mihai Isac prin activitatea internă a unioniștilor. Și acest lucru îi deosebește pe alegătorii din Moldova de cei din România, unde susținerea largă de care se bucură Simion nu se bazează pe viziunile lui unioniste, ci pe un puternic vot de protest împotriva clasei politice actuale și a partidelor sistemice. „Din păcate, liderii partidelor politice tradiționale din România, se pare, nu înțeleg semnalul transmis de electorat”, afirmă Isac.
De altfel, și în restul diasporei, în afară de Moldova, Simion se bucură de un sprijin considerabil.
În diaspora, în ansamblu, el a fost susținut de 61% dintre alegători. De exemplu, în țările din Europa de Vest, unde există comunități mari de români – precum Italia și Spania – Simion a obținut peste 70% din voturi. În Franța și Marea Britanie – peste 60%.
Un semnal pentru toată Europa?
Mihai Isac consideră că alegerile din România sunt foarte importante pentru întreaga Europă de Est, mai ales în combinație cu alegerile prezidențiale din Polonia, care la fel vor avea loc pe data de 18 mai. „Rezultatele acestor alegeri vor transmite un semnal partenerilor de dezvoltare despre starea de spirit din Europa de Est”, susține expertul.
În plus, venirea suveraniștilor la putere în România ar putea deveni încă un exemplu de transformare politică în Europa: popularitatea tot mai mare a forțelor conservatoare și eurosceptice din UE continuă să crească.
Alegerile din România au o importanță majoră și pentru Republica Moldova.
România nu este doar vecinul și principalul partener european al Moldovei, ci și principalul său „ghid” și susținător în drumul către UE. Venirea la putere a unui eurosceptic care are interdicție de intrare în Republica Moldova ar putea afecta relațiile dintre Chișinău și București.
Totuși, miza turului doi rămâne, iar victoria lui Simion nu este deloc garantată.
Potrivit lui Isac, este de așteptat o mobilizare amplă a electoratului în jurul lui Nicușor Dan, pentru a împiedica accederea la putere a unui eurosceptic.Expertul presupune că și AUR își va modera discursul față de UE, pentru a nu pierde șansele de victorie.
Principalul „rezervor” de voturi pentru Nicușor Dan rămâne electoratul pro-european al coaliției de guvernare. Până acum, doar UDMR, PNL și USR și-au exprimat deschis sprijinul pentru Dan.
Este probabil ca și o parte din PSD, mai conservatoare, să opteze pentru sprijinirea lui Simion. Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a declarat deja că, în cadrul Consiliului Politic Național al partidului, s-a decis să nu fie susținut public niciun candidat: „Fiecare susținător al Partidului Social Democrat va vota așa cum îi dictează conștiința”.
Mihai Isac nu exclude nici scenariul în care social-democrații ar putea încerca să formeze o nouă coaliție cu AUR și POT („Partidul Oamenilor Tineri”) — o altă forță suveranistă. Întrebarea este însă dacă suveraniștii vor accepta să se alieze cu partidele sistemice aflate în declin sau vor alege, mai degrabă, să le elimine treptat de pe scena politică.
În cazul unei victorii, este foarte probabil ca George Simion va încerca să schimbe guvernul cu unul aflat sub controlul său. De altfel, puterea reală în stat este concentrată în mâinile guvernului.
Nu poate fi exclusă nici posibilitatea ca el să încerce să-l propună pe Călin Georgescu pentru funcția de prim-ministru – acesta fiind deja, în trecut, candidatul AUR pentru acest post.
„Este posibil ca, în câteva luni, să asistăm la schimbarea formulei de guvernare sau la organizarea de alegeri parlamentare anticipate. De asemenea, nu este exclusă apariția unor tensiuni între liderii taberei suveraniste”, a conchis expertul.
