Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare propune prelungirea regimului de licențiere pentru importul de cereale și culturi oleaginoase până la 31 decembrie 2025. În acest sens, a fost inițiată elaborarea unui proiect de Hotărâre de Guvern.
Măsura urmărește să mențină controlul asupra importurilor de produse agricole sensibile, pentru a proteja piața internă și producătorii locali.
Ministerul încurajează toți cei interesați – agricultori, importatori, asociații de profil sau cetățeni – să trimită propuneri și sugestii până pe 26 iunie 2025, la adresa electronică a instituției.
Menționăm că mecanismul de licențiere a fost introdus provizoriu sub presiunea protestelor în masă a fermierilor și vizează în special importurile din Ucraina. Măsura a fost aprobată de Parlament în iulie 2024, cu posibilitatea extinderii și în 2025, la solicitarea Ministerului Agriculturii. Astfel, s-a propus ca importul de culturi cerealiere și oleaginoase, cum ar fi grâul, porumbul, meslinul, floarea-soarelui, altele decât cele destinate însămânțării, să fie permis doar în baza licenței de import eliberată de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare. Proiectul avea ca scop prevenirea prejudiciilor grave aduse fermierilor autohtoni de consecințele războiului din Ucraina și a situației în care fermierii nu-și vor putea valorifica produsele sau le vor valorifica la prețuri mai mici decât costurile de producție.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Președinta Maia Sandu a declarat că este deschisă să facă recomandări privind „ce fel de oameni să-și pună pe listă” la alegerile parlamentare și altor partide sau blocuri, nu doar Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). „Am acces la informații pe care ei s-ar putea să nu le aibă”, a menționat șefa statului.
În timpul unui interviu pentru NewsMaker, șefa statului a fost întrebată de ce participă la elaborarea listei candidaților PAS și dacă acest lucru nu încalcă principiul neutralității președintelui.
„Pot să sfătui și alte partide politice ce fel de oameni să-și pună pe listă. (…) Le-ar prinde bine sfaturile mele ca să evite situația să aibă trădători de țară pe aceste liste, pentru că în virtutea funcției pe care o am, am acces la informații pe care ei s-ar putea să nu le aibă cu toate că eu cred că majoritatea știu cine și de unde vine. M-am bucurat că unii oameni pe care eu îi consider buni, profesioniști, reprezentanți ai unei bresle sau alteia, au decis să meargă în acest parlament. Eu îmi doresc ca în următorul parlament – nu doar pe lista PAS, dar pe lista tuturor partidelor care candidează – să avem buni patrioți, oameni onești și buni profesioniști. (…) M-aș bucura foarte mult, repet, ca pe toate listele să avem doar asemenea oameni și sunt deschisă să fac recomandări și pentru alte partide și alte blocuri”, a răspuns Maia Sandu.
Întrebată cum a ajuns Nicolae Botgros pe lista PAS, șefa statului a răspuns: „Domnul nu este în partid. Domnul Botgros este pe listă… pentru că acești oameni au venit fără să devină membri de partid. Cine dacă nu domnul Botgros este cel mai bun reprezentant al acestui domeniu, al oamenilor de artă? Din perspectiva experienței, notorietății și talentului pe care îl are. Sigur, putem să discutăm… la fiecare persoană puteți să găsiți ceva în istoria lui, care nu corespunde exact cu așteptările noastre, dar dacă vorbim despre integritate cred că trebuie să ne uităm la averile oamenilor: cei care și-au acumulat averile în mod cinstit și cei care nu și-au acumulat averile în mod cinstit”.
Menționăm că, la vremea sa, Botgros a susținut deschis Partidul Democrat (PDM) aflat atunci sub controlul politicianului fugar Vladimir Plahotniuc. Astfel, în anul 2019 Botgros a susținut referendumul organizat de democrați concomitent cu alegerile parlamentare. Tot atunci, el a candidat la funcția de deputat în circumscripția electorală nr. 42 (Cantemir) ca independent.
Pe 20 iulie, PAS a publicat lista candidaților săi pentru alegerile parlamentare. Primul pe lista PAS va fi Igor Grosu, liderul formațiunii și președinte al Parlamentului. Acesta va fi urmat de prim-ministrul Dorin Recean. La alegeri vor candida din partea PAS și сâțiva actuali miniștri. Pe lista partidului se vor regăsi și personalitățile despre care liderul PAS a anunțat anterior că vor candida din partea formațiunii sale la scrutin. Este vorba despre fostul ministru al Muncii și Protecției Sociale Marcel Spătari, luptătoarea Anastasia Nichita, dirijorul Nicolae Botgros, jurnalistul Constantin Cheianu, fondatoarea organizației „Prietena mea” Ludmila Adamciuc, antreprenorii Maria Acbaș și Iurie Cojocaru, rectorul UTM, Viorel Bostan, fotbalistul Maxim Potîrniche și rectorul USMF, Emil Ceban.
Anterior, mai mulți candidați anunțați de PAS au precizat că au acceptat invitația după ce președinta țării, Maia Sandu, le-a făcut această propunere.
Potrivit Constituției Republicii Moldova, președintele țării nu poate fi membru al unui partid politic, însă nu există o interdicție expresă privind participarea la evenimente organizate de partide. Mai exact, articolul 149 prevede că, până la validarea mandatului, candidatul ales în funcția de Președinte al Republicii Moldova trebuie să prezinte Curții Constituționale confirmarea că nu este membru al niciunui partid politic.
