Politică

Lista statelor în care au fost anulate și reluate alegerile

Anatol Cibotari
| 7 decembrie, 2024
14:18

Românii au asistat la o decizie fără precedent, când Curtea Constituțională a anulat turul I al alegerilor prezidențiale din 2024. Deși acest lucru pare extraordinar, în lume au existat numeroase cazuri similare, unele chiar recente. Totuși, doar în Austria, o țară democratică, s-a întâmplat o situație similară, relatează Adevărul.

1.Ucraina – alegerile din 2004

2. Maldive – alegerile din 2012

3. Austria – alegerile din 2016

În Ucraina, alegerile prezidențiale au avut loc pe 31 octombrie, 21 noiembrie și 26 decembrie 2004, reprezentând al patrulea tur de alegeri prezidențiale de după independența față de Uniunea Sovietică. În al doilea tur s-au confruntat Viktor Iușcenko, liderul opoziției, și Viktor Ianukovici, prim-ministru la momentul respectiv și candidat al Partidului Regiunilor. Ulterior, Curtea Supremă a Ucrainei a constatat că alegerile fuseseră afectate de falsificarea rezultatelor în favoarea lui Ianukovici.

Aceste evenimente au generat o criză politică în Ucraina și au dus la proteste denumite „Revoluția portocalie”, în care manifestanții au cerut repetarea celui de-al doilea tur. La 3 decembrie, Curtea Supremă a Ucrainei a invalidat rezultatele turului din 21 noiembrie și a dispus repetarea alegerilor.

Maldive – alegerile din 2012

Poliția din Maldive a oprit în ultima clipă pregătirile pentru alegerile prezidențiale programate pentru 20 octombrie, prelungind astfel criza politică începută în primele zile ale lunii. Acest lucru a avut loc după ce Curtea Supremă din Maldive a anulat rezultatele primului tur din cauza unor acuzații de fraudă. Fuwad Thowfeek, liderul comisiei electorale, a relatat că poliția a intervenit în punctele de lucru, instruind oficialii și voluntarii să nu mai distribuie materiale electorale.

Locuitorii din Maldive trebuiau să meargă din nou la urne pe 20 octombrie, pentru a-și alege președintele, după ce Curtea Supremă anulase rezultatele primului tur din 7 septembrie, citând nereguli. Alegerile au fost reluate în noiembrie 2013, iar Abdulla Yameen a câștigat în cadrul scrutinului repetat.

Austria – alegerile din 2016

Alegerile prezidențiale din Austria au avut loc în două tururi: primul tur pe 24 aprilie 2016, iar al doilea tur pe 22 mai 2016. Totuși, rezultatele celui de-al doilea tur au fost anulate, iar un nou tur de vot a fost organizat pe 4 decembrie 2016. În primul tur, Norbert Hofer, candidatul Partidului Libertății din Austria (FPÖ), a obținut cele mai multe voturi, iar Alexander Van der Bellen, un candidat independent, a venit pe locul al doilea.

Candidații celor două partide guvernamentale, Partidul Social Democrat și Partidul Poporului Austriac, s-au clasat pe locurile patru și cinci, iar Irmgard Griss, independent, s-a aflat pe locul trei. Acest rezultat a dus la o criză guvernamentală și la demisia cancelarului Werner Faymann. Cum niciun candidat nu a obținut majoritatea voturilor, Hofer și Van der Bellen au intrat în al doilea tur, care s-a desfășurat în mai. În această rundă, Van der Bellen l-a învins pe Hofer pe 23 mai, după numărarea voturilor prin corespondență.

Pe 1 iulie, Curtea Constituțională a Austriei a anulat rezultatele turului al doilea, după ce au fost contestate rezultatele a 20 din cele 117 districte administrative. Curtea a stabilit că legea electorală a fost încălcată în 14 dintre aceste districte, întrucât 77.900 de voturi prin corespondență au fost numărate prea devreme, deși nu s-au găsit dovezi de fraudă. Inițial, al doilea tur era programat pentru 2 octombrie, dar a fost amânat pentru 4 decembrie 2016.

Lista alegerilor anulate:

2003
- Alegerile legislative din Georgia (urmate de Revoluția Trandafirilor).
- Septembrie: Alegeri vicerege în Papua Noua Guinee (vot parlamentar câștigat de Sir Albert Kipalan).
- Decembrie: Alegeri vicerege în Papua Noua Guinee (vot parlamentar câștigat de Sir Pato Kakaraya).
2004
- Alegerile prezidențiale din Abhazia.
- Rezultatele inițiale ale turului doi la alegerile prezidențiale din Ucraina (câștigate de Viktor Ianukovici, urmate de Revoluția Portocalie).
2005
- Alegerile parlamentare din Kârgâzstan (urmate de Revoluția Lalelelor).
2006
- Alegerile legislative thailandeze din aprilie (urmate de lovitura de stat din Thailanda).
2010
- Alegerile Adunării Constituționale din Islanda.
2011
- Alegerile prezidențiale din Kosovo (vot parlamentar câștigat de Behgjet Pacolli).
- Alegerile prezidențiale din Osetia de Sud (câștigate de Alla Dzhioyeva; Leonid Tibilov ales în 2012).
- Alegerile parlamentare egiptene (2011-2012).
2012
- Alegerile prezidențiale din Guineea-Bissau (turnul al doilea anulat după o lovitură de stat).
- Februarie: Alegeri generale în Kuweit.
- Decembrie: Alegeri generale în Kuweit.
2013
- Alegerile prezidențiale din Maldive (reluare a primului tur).
2014
- Alegerile generale din Thailanda (urmate de lovitura de stat din Thailanda).
2015
- Alegerile prezidențiale din Haiti.
2016
- Rezultatele inițiale ale turului doi la alegerile prezidențiale din Austria.
2017
- Alegerile generale din Kenya (doar alegerile prezidențiale convocate inițial pentru Uhuru Kenyatta).
2019
- Alegerile generale din Malawi.
- Alegerile generale din Bolivia (urmate de criza politică din Bolivia).
- Alegerile prezidențiale din Abhazia.
2020
- Alegerile parlamentare din Kârgâzstan (cauzate de proteste în masă).
- Alegerile generale din Myanmar (urmate de lovitura de stat din Myanmar din 2021).
2023
- Alegerile generale din Gabon (urmate de lovitura de stat din Gabon).
2024
- Alegerile prezidențiale din România.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

Viață

Scandalul de la Institutul de Neurologie: Directorul îl amenință pe Costiuc cu judecata, iar Belous a venit cu un nou mesaj VIDEO

NM espresso

NM Espresso: Electricitatea s-a ieftinit cu 3 bani, starea de urgență în energetică ar putea fi anulată, în Guvernul Munteanu sunt 12 milionari

Viață

Două avocate preiau apărarea intereselor mamei Ludmilei Vartic: anunță că strategia nu va fi publică

Mihaela Conovali
| 1 aprilie, 2026
08:45

Avocatele Violeta Gașițoi și Gabriela Kornacker preiau apărarea intereselor mamei Ludmilei Vartic. Anunțul a fost făcut de Violeta Gașițoi în seara zilei de 31 martie, care a precizat că decizia a fost luată la solicitarea mamei victimei. Avocata a mai anunțat că apărarea nu-și va face publice acțiunile viitoare sau probele pe care le administrează și a ținut să menționeze că această cauză „trebuie investigată inclusiv din perspectiva unei infracțiuni de omor”.

„La solicitarea mamei victimei, vom participa și vom fi avocații în acest caz. (…) Noi am preluat apărarea intereselor succesoarei victimei. Am comunicat clientei noastre și comunicăm și public că vom depune toată diligența profesională pentru a asigura investigarea completă și efectivă a acestui caz”, a anunțat Violeta Gașițoi.

Avocata a spus că au fost depuse primele cereri către organul de urmărire penală și către autoritățile publice. „Urmează să formulăm și alte solicitări în regim de urgență și prioritar, solicitând examinarea lor promptă și motivată”, a adăugat ea.

În continuare, Gașițoi a declarat că apărarea nu-și va face publică strategia de apărare. „Nu vom face publică strategia noastră de apărare, acțiunile viitoare sau probele pe care le administrăm. De ce? Pentru că ar permite persoanelor vizate să-și adapteze comportamentul și poziția de apărare, ar putea duce la influențarea martorilor sau alterarea probelor și, foarte important, ar crea riscul ca probele să fie contestate și excluse ulterior în instanța de judecată, ceea ce nu este în interesul victimei. (…) Vom informa cu siguranță publicul doar atunci când cererile noastre sunt respinse, nu se răspunde în termen sau când este necesară o reacție publică pentru a proteja legalitatea procedurilor”, a menționat ea.

Avocata a amintit că anterior a fost depusă o cerere de exhumare, însă apărarea nu cunoaște dacă aceasta a fost examinată sau soluționată. „A fost depusă deja o solicitare oficială pentru a obține un răspuns în acest sens”, a precizat Gașițoi.

Potrivit avocatei, în acest caz, „cauza trebuie investigată inclusiv din perspectiva unei infracțiuni de omor”. „Din informațiile existente și declarațiile autorităților, nu este clar dacă victima s-a sinucis, ei merg pe faza de sinucidere, sau a fost împinsă, determinată, ajutată să cadă”, a adăugat Violeta Gașițoi.

***

Ludmila Vartic, fostă educatoare la grădinița „Andrieș” din Hîncești și mamă a două fetițe, a decedat pe 3 martie 2026 după ce ar fi căzut de la etajul 11 al unui bloc din capitală. Mai multe ONG-uri și activiști au calificat cazul drept femicid, susținând că soțul acesteia, Dumitru Vartic, ar fi exercitat abuzuri asupra femeii timp de mai mulți ani. Dumitru Vartic a respins de mai multe ori acuzațiile din spațiul public. Pe fondul reacțiilor publice, Dumitru Vartic și-a dat demisia din funcția de vicepreședinte al raionului Hîncești. De asemenea, Partidul Acțiune și Solidaritate l-a exclus din rândurile sale.

Pe marginea cazului a fost inițiat un dosar pentru violență în familie soldată cu determinare la suicid, în care Dumitru Vartic are statut de bănuit. În cadrul cauzei penale au fost audiați peste 30 de martori, printre care foști colegi și prieteni ai victimei. Pe 15 martie, Arina Țurcanu-Donțu, avocata mamei și a surorii Ludmilei Vartic, a anunțat că familia victimei a solicitat mutarea anchetei la Chișinău. Recent, prin ordinul procurorului general, cauza penală a fost retrasă din gestiunea Procuraturii Hîncești și transmisă pentru examinare la Chișinău.

Pe 24 martie, Inspectoratul General al Poliției a declarat, cu referire la expertiza medico-legală, că victima a murit în urma traumatismelor pe care le-a suferit după căderea de la înălțime. De asemenea, echipa de pe ambulanță care a intervenit la fața locului a infirmat că femeia ar fi fost deja moartă în momentul căderii.

Pe 26 martie, directoarea Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței, Viorica Țîmbalari, a anunțat că avocata Ludmilei Vartic a depus o cerere de exhumare a corpului femeii pentru efectuarea unor expertize suplimentare, la solicitarea mamei victimei. Totodată, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a anunțat că va fi dispusă și o expertiză post-mortem, alături de expertizele telefoanelor și ale corespondenței.