Lituania va oferi R. Moldova 350 de mii de euro, în urma semnării unui Memorandum

Republica Lituania urmează să acorde Republicii Moldova 350 de mii de euro pentru implementarea Memorandumului de înțelegere semnat între cele două state. Anunțul a fost făcut de prim-ministra Lituaniei, Ingrida Šimonytė, care efectuează o vizită în Republica Moldova. În cadrul unei declarații de presă susținute împreună cu Natalia Gavrilița, premierul Ingrida Simonyte a declarat că Lituania rămâne un susținător ferm al Moldovei în aspirația de a deveni membru al UE.

La rândul ei, Natalia Gavrilița a declarat că Memorandumul de înțelegere a fost semnat între Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Lituania și Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova. Memorandumul, potrivit premierului moldovean, va contribui la consolidarea capacității instituționale și de guvernare în Republica Moldova.

De asemenea, prim-ministrul moldovean a declarat că țara noastră mizează pe sprijinul Lituaniei pentru a implementa măsuri în beneficiul cetățenilor, cum ar fi reducerea tarifului de roaming la nivel european și la taxele transferurilor bancare prin aderarea la zona unică de plăți în euro.

Totodată, Gavrilița a anunțat că de îndată ce situația pandemică va permite, va fi organizată o misiune a oamenilor de afaceri din Lituania la Chișinău

La rândul ei, premierul Ingrida Simonyte, a declarat că este bucuroasă să fie în Moldova. „A fost prima țară care a recunoscut proclamarea independenței noastre, acum 30 de ani. A fost susținerea de care au avut nevoie lituanienii, ne amintim și apreciem acest gest”, a declarat premierul.

Principalul scop al vizitei în țara noastră, Ingrida Simonyte spus că este reiterarea susținerii pentru Moldova și guvernul său, orientat spre reformele pro-europene. „Lituania rămâne un susținător al Moldovei în aspirația de a deveni membru al UE. Suntem pregătiți să ne extindem expertiza și asistența tehnică”, a menționat prim-ministrul Lituaniei.

„Țara mea a învățat din mers, iar în timpul procesului am învățat multe lucruri. În calitate de membri ai UE, la fel, am acumulat experiență cu privire la politicile UE și strategiile sale, care ar putea fi utile Moldovei. Un lucru este cert: reformele europene reprezintă o muncă continuă, necesită dedicație din partea serviciului public și susținere continuă din partea societății, chiar dacă unii pași par că necesită un cost mare”, a mai declarat premierul Lituaniei.

Totodată, oficialul lituanian a spus că, în cadrul discuțiilor cu Natalia Gavrilița, a vorbit despre prioritățile care necesită implementate urgent: în domeniul energetic, mediu, afaceri interne, lupta cu corupția și altele.

În final, premierul a menționat că pentru implementarea memorandumului semnat astăzi, Lituania va aloca ca prim-pas 350 de mii de euro.

***

De menționat că, în ajunul vizitei sale în Republica Moldova, Ingrida Simonyte, prim-ministrul Lituaniei, a acordat un interviu în exclusivitate pentru NM. Oficialul a vorbit despre lucrurile pe care le au în comun Lituania și Moldova, despre cele care le deosebesc, dacă a reușit sau nu Lituania să învingă corupția, cum această țară a depășit criza gazelor naturale și cum funcționează propaganda Rusiei.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Femeile votează mai mult decât bărbații, dar candidează mai rar: datele CEC

Comisia Electorală Centrală constată o creștere a participării femeilor la alegeri. Potrivit unei analize comparative a scrutinelor parlamentare din 2021 și 2025, prezentate pe 23 februarie, ponderea femeilor în rândul alegătorilor a crescut de la 53,48% în 2021 la 54,33% în 2025. Datele mai arată că, deși femeile reprezintă majoritatea alegătorilor și domină structurile de administrare electorală – cu 71,51% în consiliile electorale de circumscripție și peste 80% în birourile secțiilor de votare în 2025 – prezența lor în competiția politică rămâne mai redusă.

Dacă în 2021, în componența Comisia Electorală Centrală, formată din nouă membri, nu se regăsea nicio femeie, în 2025 alegerile au fost organizate de o autoritate alcătuită din patru bărbați și cinci femei, inclusiv președinta Angelica Caraman.

Potrivit comunicatului CEC, femeile continuă să domine structurile de administrare a alegerilor. În consiliile electorale de circumscripție, ponderea acestora a crescut de la 64,39% în 2021 la 71,51% în 2025.

În cadrul birourilor electorale ale secțiilor de votare, femeile reprezintă peste 80% din totalul funcționarilor electorali, comparativ cu 78% în 2021.

Autoritatea mai informează că numărul funcționarilor electorali instruiți s-a dublat aproape în ultimii patru ani – de la 6.064 persoane în 2021 la 12.043 în 2025. Femeile au constituit aproximativ 83% din totalul persoanelor instruite în ambii ani, fapt care, potrivit CEC, indică o consolidare a capacităților instituționale și o profesionalizare a procesului electoral.

În același timp, participarea alegătorilor din diaspora a înregistrat o evoluție pozitivă. Creșterea este asociată cu introducerea unor mecanisme suplimentare, inclusiv votul prin corespondență, care a facilitat implicarea cetățenilor aflați peste hotare în procesul electoral.

Participarea femeilor la alegeri

La alegerile parlamentare din 2021 au fost înregistrați 1.617 concurenți electorali, dintre care 712 au fost femei, ceea ce reprezintă 44% din total. În scrutinul din 2025 s-au înscris 599 de femei, ponderea acestora fiind de 43,9% din numărul total al candidaților, în ușoară scădere față de 2021.

Datele arată că, deși femeile au constituit majoritatea alegătorilor în ambele scrutine – cu o pondere de peste 53% – reprezentarea lor în rândul candidaților a rămas sub pragul de 50%.

„În ansamblu, analiza comparativă a alegerilor parlamentare din 2021 și 2025 evidențiază progrese în ceea ce privește participarea la vot și consolidarea procesului electoral, însă scoate în evidență și necesitatea unor eforturi continue pentru asigurarea unei reprezentări echilibrate de gen în viața politică”, a mai comunicat instituția.

Analiza a fost realizată cu susținerea proiectului „Consolidarea rezilienței democratice în Moldova”, implementat de PNUD Moldova și finanțat de Norvegia, Suedia și Danemarca.

Legea electorală prevede o cotă minimă de 40% pentru fiecare sex pe listele de candidați, cu poziționare echilibrată, astfel încât la fiecare zece poziții să fie incluși cel puțin patru candidați din fiecare sex.

În prezent, în Parlamentul Republicii Moldova sunt 40 de deputate, ceea ce constituie 39,6% din totalul mandatelor – aceeași pondere ca și după alegerile din 2021.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: