Facebook

Litvinenco, replică pentru un membru CSP nemulțumit de diploma lui Dragalin: „Denotă multă disperare”

Ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a calificat drept „lipsite de profesionalism” și „ridicole” discuțiile despre faptul că diploma universitară deținută de Veronica Dragalin, candidata selectată pentru funcția de șefă a Procuraturii Anticorupție, nu ar corespunde rigorilor. Comentariul a fost publicat pe 10 iunie, drept reacție la criticile unui membru al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP).

Opinii separate în CSP

Potrivit portalului Unimedia, în cadrul ședinței din 30 mai, membru CSP Eduard Varzar a declarat că, în timp ce unii candidați la șefia Procuraturii Anticorupție au fost excluși pe un anumit criteriu, alții ar fi trecut în următoarea etapă având aceleași lacune.

„Nu este clar dacă diploma prezentată de dumneaei de Juris Doctor corespunde și diplomei de master și diplomei de licență cumulativ. În opinia mea ea a prezentat un alt act de studii în domeniul dreptului, echivalent cu cele două probabil, dar asupra corespunderii echivalării acesteia trebuie să se expună o structură abilitată. Noi avem în Republica Moldova o subdiviziune a ministerului Educației care realizează această procedură. În cazul doamnei Drăgălin este neclară corespunderea ei a acestui criteriu de deținere a unei diplome corespunzătoare”, a declarat Varzar la ședința din 30 mai menționând că este nevoie ca dosarele să fie remise pentru verificare și corectare.

„Ca și în cazul doamnei Dragalin, avem mai mulți participanți cu copii ale documentelor de studii neidentificate”, a mai spus acesta.

În același timp, președinta CSP Angela Motuzoc și membrii Eduard Varzar, Inga Furtună au anunțat că vor prezenta opiniile separate odată cu publicarea deciziei.

Reacția lui Litvinenco

Ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a comentat criticile pe pagina sa de Facebook, după ce subiectul a ajuns în presă, pe 10 iunie.

„Insinuările ridicole cum că o diplomă universitară de la una dintre cele mai renumite Şcoli de Drept din lume (Virginia School of Law) nu ar fi corespunzătoare pentru a deveni procuror în țara noastră, denotă atât o lipsă de profesionalism, cât şi multă disperare. Indiferent de câtă rezistenţă n-ar opune sistemul, el va fi reformat spre binele cetăţenilor şi cu cei mai buni cetăţeni”, a subliniat Litvinenco.

***

Amintim că, pe 7 iunie, CSP a desfășurat proba de interviu a candidaților în cadrul concursului pentru funcția de procuror – șef al Procuraturii Anticorupție. În urma intervievării  și completării fișelor de evaluare a celor patru candidați la funcția de procuror – șef al Procuraturii Anticorupție, s-a stabilit că Veronica Dragalin a obținut cel mai mare punctaj:

–   Adrian Bordianu – 40,93 puncte;
–   Victor Brînză – 36,15 puncte;
–   Veronica Dragalin – 72,15 puncte;
–   Octavian Iachimovschi – 53,01 puncte;

Prin urmare, CSP a decis să propună procurorului general interimar numirea acesteia în funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: