Facebook

Litvinenco, replică pentru un membru CSP nemulțumit de diploma lui Dragalin: „Denotă multă disperare”

Ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a calificat drept „lipsite de profesionalism” și „ridicole” discuțiile despre faptul că diploma universitară deținută de Veronica Dragalin, candidata selectată pentru funcția de șefă a Procuraturii Anticorupție, nu ar corespunde rigorilor. Comentariul a fost publicat pe 10 iunie, drept reacție la criticile unui membru al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP).

Opinii separate în CSP

Potrivit portalului Unimedia, în cadrul ședinței din 30 mai, membru CSP Eduard Varzar a declarat că, în timp ce unii candidați la șefia Procuraturii Anticorupție au fost excluși pe un anumit criteriu, alții ar fi trecut în următoarea etapă având aceleași lacune.

Nu este clar dacă diploma prezentată de dumneaei de Juris Doctor corespunde și diplomei de master și diplomei de licență cumulativ. În opinia mea ea a prezentat un alt act de studii în domeniul dreptului, echivalent cu cele două probabil, dar asupra corespunderii echivalării acesteia trebuie să se expună o structură abilitată. Noi avem în Republica Moldova o subdiviziune a ministerului Educației care realizează această procedură. În cazul doamnei Drăgălin este neclară corespunderea ei a acestui criteriu de deținere a unei diplome corespunzătoare”, a declarat Varzar la ședința din 30 mai menționând că este nevoie ca dosarele să fie remise pentru verificare și corectare.

„Ca și în cazul doamnei Dragalin, avem mai mulți participanți cu copii ale documentelor de studii neidentificate”, a mai spus acesta.

În același timp, președinta CSP Angela Motuzoc și membrii Eduard Varzar, Inga Furtună au anunțat că vor prezenta opiniile separate odată cu publicarea deciziei.

Reacția lui Litvinenco

Ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a comentat criticile pe pagina sa de Facebook, după ce subiectul a ajuns în presă, pe 10 iunie.

Insinuările ridicole cum că o diplomă universitară de la una dintre cele mai renumite Şcoli de Drept din lume (Virginia School of Law) nu ar fi corespunzătoare pentru a deveni procuror în țara noastră, denotă atât o lipsă de profesionalism, cât şi multă disperare. Indiferent de câtă rezistenţă n-ar opune sistemul, el va fi reformat spre binele cetăţenilor şi cu cei mai buni cetăţeni”, a subliniat Litvinenco.

***

Amintim că, pe 7 iunie, CSP a desfășurat proba de interviu a candidaților în cadrul concursului pentru funcția de procuror – șef al Procuraturii Anticorupție. În urma intervievării  și completării fișelor de evaluare a celor patru candidați la funcția de procuror – șef al Procuraturii Anticorupție, s-a stabilit că Veronica Dragalin a obținut cel mai mare punctaj:

–   Adrian Bordianu – 40,93 puncte;
–   Victor Brînză – 36,15 puncte;
–   Veronica Dragalin – 72,15 puncte;
–   Octavian Iachimovschi – 53,01 puncte;

Prin urmare, CSP a decis să propună procurorului general interimar numirea acesteia în funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Republica Moldova produce și exportă deja drone. Ioniță: vânzările au crescut de zece ori anual

Republica Moldova produce și exportă deja drone, iar livrările ale acestor echipamente au crescut de la 6 mii de dolari în 2023 la 630 de mii de dolari în 2025. Datele prezentate de economistul Veaceslav Ioniță arată că dronele au ajuns să reprezinte aproape jumătate din exporturile aeronautice ale țării. Potrivit expertului, dezvoltarea acestui sector se bazează pe experiența acumulată de industria locală, care a exportat componente și echipamente aeronautice în valoare de 86 de milioane de dolari de la independență încoace.

„Poate nu pare mult, dar gândiți-vă: vorbim despre o industrie despre care aproape niciodată nu discutăm. Totuși, în spatele ei stau ingineri, cercetători și întreprinderi care produc pentru industria aeronautică mondială și exportă în zeci de țări”, a declarat Ioniță.

Potrivit economistului, partea cea mai interesantă este că, dacă înainte Republica Moldova exporta aproape exclusiv componente pentru industria aviatică, astăzi exportă deja drone, iar ritmul de creștere a acestor exporturi este unul remarcabil.

„Dacă înainte exportam aproape exclusiv componente pentru industria aviatică, astăzi Republica Moldova exportă deja drone. În 2023 am exportat drone de doar 6 mii de dolari. În 2024 exporturile au crescut la 68 de mii de dolari. Iar în 2025 au ajuns la 630 de mii de dolari. Practic, trei ani la rând exporturile de drone au crescut de aproximativ 10 ori anual. Recunosc, mie îmi place acest ritm”, a declarat Ioniță.

Acesta a subliniat că, deși suma rămâne modestă în comparație cu piața globală a dronelor, ea demonstrează deja un lucru important, că Republica Moldova nu doar poate, ci deja produce și exportă drone, iar acestea au ajuns să reprezinte aproape jumătate din întregul export aeronautic al țării.

„Da, 630 de mii de dolari nu este încă o sumă mare. Dar este suficientă pentru a demonstra un lucru simplu: Republica Moldova nu doar poate produce drone. Republica Moldova deja produce și exportă drone. Mai mult, în 2025 dronele au reprezentat aproape jumătate din întregul export aeronautic al țării, iar cealaltă jumătate a fost formată din componente pentru industria aviatică”, a adăugat economistul.

Veaceslav Ioniță a conchis că Republica Moldova are deja o experiență solidă în acest domeniu, anunțând că va publica separat o analiză despre dimensiunea pieței globale a dronelor și rolul pe care țara îl poate juca în această industrie.

„De aceea, atunci când cineva vă întreabă dacă Republica Moldova poate produce drone, răspunsul este simplu: de peste 30 de ani Moldova produce și exportă componente pentru industria aeronautică. Iar astăzi produce și exportă deja și drone”, a declarat Ioniță.

***

Amintim că pe 7 iunie, președinta Maia Sandu declara că Republica Moldova intenționează să dezvolte capacități de producție a dronelor interceptoare pentru combaterea aparatelor care încalcă spațiul aerian național, precizând că Guvernul pregătește modificări legislative care să permită parteneriate public-private și investiții străine în industria de apărare.

„Trebuie să începem să producem drone care să intercepteze și să doboare dronele. O să modificăm legea și o să încercăm să atragem investiții, în primul rând ca să facem aceste parteneriate public-private, dar poate reușim să atragem și niște investiții străine. Pentru că este nevoie să avem aceste drone interceptoare care combat dronele care vin tot mai des pe teritoriul țării noastre și creează pericole reale”, declara Sandu.

Șefa statului a precizat că Republica Moldova ar putea apela inclusiv la Ucraina, care a dezvoltat una dintre cele mai avansate industrii de drone pe fondul invaziei ruse. De la începutul invaziei ruse la scară largă asupra Ucrainei, zeci de drone asociate atacurilor lansate de Federația Rusă au survolat neautorizat spațiul aerian al Republicii Moldova, iar unele dintre acestea au căzut sau au explodat pe teritoriul țării. Cel mai recent caz de încălcare a spațiului aerian național a avut loc pe 13 mai, când o dronă a traversat Republica Moldova de la nord la sud.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: