Facebook

Litvinenco, replică pentru un membru CSP nemulțumit de diploma lui Dragalin: „Denotă multă disperare”

Ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a calificat drept „lipsite de profesionalism” și „ridicole” discuțiile despre faptul că diploma universitară deținută de Veronica Dragalin, candidata selectată pentru funcția de șefă a Procuraturii Anticorupție, nu ar corespunde rigorilor. Comentariul a fost publicat pe 10 iunie, drept reacție la criticile unui membru al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP).

Opinii separate în CSP

Potrivit portalului Unimedia, în cadrul ședinței din 30 mai, membru CSP Eduard Varzar a declarat că, în timp ce unii candidați la șefia Procuraturii Anticorupție au fost excluși pe un anumit criteriu, alții ar fi trecut în următoarea etapă având aceleași lacune.

Nu este clar dacă diploma prezentată de dumneaei de Juris Doctor corespunde și diplomei de master și diplomei de licență cumulativ. În opinia mea ea a prezentat un alt act de studii în domeniul dreptului, echivalent cu cele două probabil, dar asupra corespunderii echivalării acesteia trebuie să se expună o structură abilitată. Noi avem în Republica Moldova o subdiviziune a ministerului Educației care realizează această procedură. În cazul doamnei Drăgălin este neclară corespunderea ei a acestui criteriu de deținere a unei diplome corespunzătoare”, a declarat Varzar la ședința din 30 mai menționând că este nevoie ca dosarele să fie remise pentru verificare și corectare.

„Ca și în cazul doamnei Dragalin, avem mai mulți participanți cu copii ale documentelor de studii neidentificate”, a mai spus acesta.

În același timp, președinta CSP Angela Motuzoc și membrii Eduard Varzar, Inga Furtună au anunțat că vor prezenta opiniile separate odată cu publicarea deciziei.

Reacția lui Litvinenco

Ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a comentat criticile pe pagina sa de Facebook, după ce subiectul a ajuns în presă, pe 10 iunie.

Insinuările ridicole cum că o diplomă universitară de la una dintre cele mai renumite Şcoli de Drept din lume (Virginia School of Law) nu ar fi corespunzătoare pentru a deveni procuror în țara noastră, denotă atât o lipsă de profesionalism, cât şi multă disperare. Indiferent de câtă rezistenţă n-ar opune sistemul, el va fi reformat spre binele cetăţenilor şi cu cei mai buni cetăţeni”, a subliniat Litvinenco.

***

Amintim că, pe 7 iunie, CSP a desfășurat proba de interviu a candidaților în cadrul concursului pentru funcția de procuror – șef al Procuraturii Anticorupție. În urma intervievării  și completării fișelor de evaluare a celor patru candidați la funcția de procuror – șef al Procuraturii Anticorupție, s-a stabilit că Veronica Dragalin a obținut cel mai mare punctaj:

–   Adrian Bordianu – 40,93 puncte;
–   Victor Brînză – 36,15 puncte;
–   Veronica Dragalin – 72,15 puncte;
–   Octavian Iachimovschi – 53,01 puncte;

Prin urmare, CSP a decis să propună procurorului general interimar numirea acesteia în funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

chisinau.md

În ce instituții au cea mai mare încredere cetățenii Republicii Moldova? Sondaj iData

Biserica și primăriile se numără printre instituțiile în care cetățenii Republicii Moldova au cea mai mare încredere. Acest lucru reiese din datele unui sondaj realizat de compania sociologică iData, care a fost prezentat miercuri, 27 mai.

Respondenții au fost rugați să evalueze nivelul de încredere pe care îl au în diverse instituții de stat și sociale.

Potrivit cercetării, pe primul loc în topul încrederii se află biserica. Aproape jumătate dintre participanți (46%) au declarat că au un nivel „foarte mare” de încredere în această instituție, iar 21% un nivel „mare”. Pe locul al doilea se află primăriile, în care 32% dintre respondenți au încredere „foarte mare”, iar 25% „mare”. Și sistemul educațional este bine cotat, peste jumătate dintre respondenți exprimând încredere în acesta (22% foarte mare și 34% mare).

În cazul instituțiilor centrale, opiniile sunt mai împărțite. Președinția se bucură de încredere foarte mare din partea a 26% dintre cetățeni și de încredere mare din partea a 18%, în timp ce 23% declară că nu au deloc încredere în această instituție. Poliția Republicii Moldova este apreciată cu un nivel „foarte mare” de încredere de 16% dintre respondenți și „mare” de 23%.

La polul opus se află Parlamentul, Guvernul și presa, instituții în care încrederea este mai scăzută. Parlamentul și Guvernul au fost evaluate cu încredere „foarte mare” de 12% și, respectiv, 11% dintre respondenți, în timp ce înregistrează și cele mai ridicate niveluri de neîncredere totală — 25% pentru Parlament și 26% pentru Guvern. Mass-media este considerată demnă de încredere „foarte mare” de 12% dintre respondenți, iar 21% spun că au un nivel „mare” de încredere.

Cele mai scăzute niveluri de încredere au fost înregistrate în cazul autorităților din Găgăuzia. Doar 5% dintre participanți au declarat un nivel „foarte mare” de încredere în acestea, în timp ce 34% spun că nu au deloc încredere, iar 32% nu au știut sau au refuzat să răspundă.

Sondajul iData a fost realizat în perioada 14–24 mai, pe un eșantion de 992 de persoane, cu o marjă maximă de eroare de 3,1%.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: