Facebook/Maia Sandu

VIDEO Maia Sandu, la ședința comună a Parlamentelor R. Moldova și României: „Relațiile noastre sunt la cel mai intens nivel în ultimii 30 de ani”

Parlamentul României şi cel al Republicii Moldova s-au reunit pe 18 iunie într-o şedinţă comună la Chişinău. Aceasta are loc la o zi după ce Comisia Europeană a recomandat ca Moldova să primească statutul de ţară candidată la aderarea la UE. La eveniment participă și președinta Maia Sandu.

România a fost mereu alături noi iar relațiile noastre sunt la cel mai intens nivel în ultimii 30 de ani. Sunt încrezătoare că evenimentul de astăzi va impulsiona cooperarea dintre Chișinău și București pentru proiecte de infrastructură, de consolidare a independenței energetice sau de modernizare a comunităților locale. Cooperarea dintre legislative ne va fi extrem de importantă și în parcursul nostru european, în procesul de racordare la legislația UE pe care România se oferă generos să o împărtășească cu noi”, a spus președinta Maia Sandu.

La rândul său, președintele Legislativului Igor Grosu, a declarat că astăzi este lansat un nou instrument – formatul ședințelor comune ale Legislativelor de la Chișinău și București. Oficialul a spus că acest lucru va fi confirmat prin semnarea unei declarații comune.

Suntem onorați să vă avem astăzi în calitate de oaspeți la ședința comună a parlamentelor celor două state-surori – România și Republica Moldova! Un eveniment care marchează o dată în plus apropierea noastră nu doar geografică, dar și de suflet (…) Pe lângă simbolismul acestui eveniment îmi doresc ca această platformă să servească drept reper pentru ghidarea activităților legislativului de la Chișinău, în procesul de negociere și aderare la UE. Ce punem noi în acte și legi să simtă cetățenii în viața de zi cu zi. Avem mult de lucru, însă știu că vom reuși pentru că avem prieteni de nădejde”, a spus președintele Parlamentului Igor Grosu.

Preşedintele Senatului României, Florin Cîţu, a menționat că în Moldova este o majoritate „favorabilă”, întrucât sunt pro-reforme și proeuropeni.

Este un eveniment cu o puternică încărcătură simbolică care demonstrează deschiderea fără precedent a relațiilor dintre țările noastre.Prin ședința comună de astăzi a celor două parlamente reafirmăm legătura specială dintre țările noastre conferită de comunitatea dintre limbă, istorie și cultură și de parteneriatul strategic bilateral pentru integrarea europeană a Republicii Moldova”, a acentuat Florin Cîțu.

La rândul său, preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a afirmat că România nu doar recunoaște destinul european al Republicii Moldov, dar „dorește și crede” într-o perspectivă reală de aderare la Uniunea Europeană a țării noastre.

Parlamentul României sprijină și solicită conferirea statutului de candidat la UE pentru Republica Moldova la următorul Consiliu European. Parlamentul României dorește și extinderea parteneriatului comercial și economic pentru a permite accesul mai amplu la piața unică europeană și astfel dezvoltarea accelerată a Republicii Moldova. Romînia și Republica Moldova sunt parte din aceiași comunitate marcată de o istorie, cultură și limbă comună”, a menționat Marcel Ciolacu

La finalul şedinţei, va fi adoptată o Declaraţie comună a celor două parlamente, conform unui comunicat al Senatului, citat de Agerpres. Preşedinţii Parlamentelor României şi Republicii Moldova, Florin Cîţu şi Marcel Ciolacu, respectiv Igor Grosu, vor susţine o conferinţă de presă după adoptarea declaraţiei comune.

Pe 16 iunie, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) au emis o declarație prin care au anunțat că va ignora ședința comună din 18 iunie a parlamentelor Republicii Moldova și României. În opinia acestora, acest eveniment este „anticonstituțional”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Dosarul asasinatelor în Ucraina: Gherman, prima reacție după ce membrii comisiei de grațiere au fost acuzați că au permis eliberarea lui Șepeli din închisoare

Vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, a reacționat după ce membrii Comisiei pentru problemele grațierii persoanelor condamnate de pe lângă Președintele Republicii Moldova, din care făcea parte și ea, au fost acuzați de către fosta deputată Olesea Stamate, că ar fi contribuit la grațierea, în 2022, a lui Nicolai Șepeli, principal suspect în asasinatele din Ucraina. Gherman susține că nu a participat la ședința în cadrul căreia a fost decisă grațierea acestuia.

„Văd că o fostă colegă caută spioni ruși în cadrul comisiei de grațiere. Și, pentru a-i ușura efortul, amintesc că, în calitate de deputată, a votat, pe ascuns, amendamente pentru a elibera de la pușcărie criminali periculoși”, a menționat aceasta.

Pe 21 februarie, fosta deputată PAS, Olesea Stamate a ironizat în spațiul public cazul lui Nicolae Șerpeli, despre care a spus că „președinta nu e de vină” și că în componența de grațiere „s-au strecurat spioni ruși”.

„Președinta nu e de vină, terminați cu asta!  Comisia de grațiere e de vină.  Președinta doar a semnat decretul, la recomandarea comisiei de grațiere.  Tot ea a semnat și decretul privind componența comisiei de grațiere. A ales fiecare membru al comisiei. Personal.  Dar nu e vina ei ca in componența comisiei desemnate de ea personal, s-au strecurat “spioni ruși”, de care ea nu putea să știe când i-a inclus în acea comisie.  La fel cum nu putea să știe nici faptul ca cei doi grațiați (ambii condamnați în Rusia și transferați în RM) fuseseră condamnați pentru trafic de droguri. Că doar la proiectul de decret nu este prezentată nicio notă informativă, nimic. Președinta semnează un “cec in alb”, a spus aceasta.

Cine a făcut parte din Comisia de grațiere, în 2022?

Comisia pentru problemele grațierii persoanelor condamnate pe lângă președintele Republicii Moldova era condusă, în 2022, de juristul Ion Guzun, care ocupă, în prezent, funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Vicepreședintă a comisiei a fost numită, prin decret prezidențial, Ana Racu, membru al Comitetului ONU împotriva torturii. Din comisiei au mai făcut parte, la acea vreme, și actuala vicepreședintă a Parlamentului, deputata PAS Doina Gherman și actualul avocat al poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi.

Ion Guzun a răspuns public acuzațiilor și a scris, pe pagina sa de socializare, că s-a „abținut de la examinarea cererii de grațiere” a lui Nicolae Șepeli. Acesta a confirmat același lucru și în postarea de pe Facebook a directoarei Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova, Cornelia Cozonac, în care a distribuit știrea anticorupție.md privind anularea decretului semnat în 2022 de Maia Sandu.

Contactat telefonic, Ion Guzun nu a răspuns apelului redacției NewsMaker. Întrebat într-un mesaj text câți membri ai Comisiei pe care a condus-o în 2022 și-au dat votul pentru grațierea lui Șepeli și cum a fost argumentată cererea de atunci, înaintată șefei statului, Ion Guzun ne-a îndemnat să adresăm „toate întrebările la comisia de grațiere din cadrul Președinției”.

NewsMaker a solicitat un comentariu și detalii de la Președinție despre câte persoane au votat pentru grațierea lui Nicolai Șepeli și cine sunt acestea; însă, până în momentul publicării știrii, nu am primit un răspuns.

„În baza acestei recomandări, Decretul privind acordarea unei grațieri – semnat”

Pe 23 februarie, instituția prezidențială a venit cu clarificări în legătură cu grațierea în 2022 a lui Nicolai Șepeli, principalul suspect de asasinate în Ucraina. Președinția a declarat că, în martie 2021, Procuratura Generală a înaintat Președinției solicitarea de a examina cererile de acordare a grațierii pentru 6 persoane condamnate în Rusia. Printre acestea se număra și Șepeli Nicolai, condamnat pentru tentativă de circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, săvârșită în proporţii deosebit de mari. Menționăm că, la acel moment, Procuratura Generală era condusă de Alexandr Stoianoglo.

Astfel, grațierea a fost decisă după solicitarea Procuraturii Generale, care a menționat că acesta este o victimă a traficului de ființe umane. Reprezentantul PCCOCS a susținut demersul de clemență și a prezentat informații potrivit cărora persoana avea statut de victimă, iar reprezentantul „La Strada” a confirmat acest statut.

Ulterior, comisia de profil a votat în favoarea aprobării cererii de grațiere, iar în baza acestei recomandări a fost semnat decretul prezidențial. Revocarea decretului a fost decisă urmare a noilor informații.

„Revocarea decretului anterior privind grațierea”

Președinția a adăugat că, pe 19 februarie 2026, urmare a informațiilor noi aduse la cunoștință de către autoritățile abilitate, inclusiv faptul că persoana grațiată ar face parte dintr-un grup criminal organizat, suspectat ca având scopul de a pregăti asasinarea unor persoane din Ucraina, a fost emis decretul de revocare a decretului anterior privind grațierea.

***

Pe 19 februarie, polițiști moldoveni și organe de aplicare a legii din Ucraina au desfășurat acțiuni de urmărire penală pe faptul pregătirii lichidării fizice a mai multor persoane publice din Ucraina. Poliția din Republica Moldova declara că activitățile infracționale sunt „dirijate de serviciile speciale rusești”.

Pe 20 februarie, Procuratura Generală a Ucrainei raporta despre destructurarea rețelei care pregătea omoruri la comandă și menționa că organizatorul grupării este un cetățean al Republicii Moldova, în vârstă de 30 de ani, care ar fi fost recrutat de serviciile speciale rusești. Acesta a fost reținut.

11 cetățeni ai Republicii Moldova au fost reținuți în cadrul investigației. Șapte dintre aceștia au fost reținuți de autoritățile ucrainene în urma perchezițiilor din Kiev și Odessa, iar alți patru – pe teritoriul țării noastre. Poliția și procuratura din Moldova au confirmat că, printre persoanele reținute se numără și organizatorul rețelei – un moldovean de 30 de ani, condamnat în Rusia pentru trafic de droguri. Ulterior, acesta a fost transferat în penitenciarele din Moldova, unde și-a executat sentința până în anul 2022. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: