Facebook/Maia Sandu

VIDEO Maia Sandu, la ședința comună a Parlamentelor R. Moldova și României: „Relațiile noastre sunt la cel mai intens nivel în ultimii 30 de ani”

Parlamentul României şi cel al Republicii Moldova s-au reunit pe 18 iunie într-o şedinţă comună la Chişinău. Aceasta are loc la o zi după ce Comisia Europeană a recomandat ca Moldova să primească statutul de ţară candidată la aderarea la UE. La eveniment participă și președinta Maia Sandu.

„România a fost mereu alături noi iar relațiile noastre sunt la cel mai intens nivel în ultimii 30 de ani. Sunt încrezătoare că evenimentul de astăzi va impulsiona cooperarea dintre Chișinău și București pentru proiecte de infrastructură, de consolidare a independenței energetice sau de modernizare a comunităților locale. Cooperarea dintre legislative ne va fi extrem de importantă și în parcursul nostru european, în procesul de racordare la legislația UE pe care România se oferă generos să o împărtășească cu noi”, a spus președinta Maia Sandu.

La rândul său, președintele Legislativului Igor Grosu, a declarat că astăzi este lansat un nou instrument – formatul ședințelor comune ale Legislativelor de la Chișinău și București. Oficialul a spus că acest lucru va fi confirmat prin semnarea unei declarații comune.

„Suntem onorați să vă avem astăzi în calitate de oaspeți la ședința comună a parlamentelor celor două state-surori – România și Republica Moldova! Un eveniment care marchează o dată în plus apropierea noastră nu doar geografică, dar și de suflet (…) Pe lângă simbolismul acestui eveniment îmi doresc ca această platformă să servească drept reper pentru ghidarea activităților legislativului de la Chișinău, în procesul de negociere și aderare la UE. Ce punem noi în acte și legi să simtă cetățenii în viața de zi cu zi. Avem mult de lucru, însă știu că vom reuși pentru că avem prieteni de nădejde”, a spus președintele Parlamentului Igor Grosu.

Preşedintele Senatului României, Florin Cîţu, a menționat că în Moldova este o majoritate „favorabilă”, întrucât sunt pro-reforme și proeuropeni.

„Este un eveniment cu o puternică încărcătură simbolică care demonstrează deschiderea fără precedent a relațiilor dintre țările noastre.Prin ședința comună de astăzi a celor două parlamente reafirmăm legătura specială dintre țările noastre conferită de comunitatea dintre limbă, istorie și cultură și de parteneriatul strategic bilateral pentru integrarea europeană a Republicii Moldova”, a acentuat Florin Cîțu.

La rândul său, preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a afirmat că România nu doar recunoaște destinul european al Republicii Moldov, dar „dorește și crede” într-o perspectivă reală de aderare la Uniunea Europeană a țării noastre.

„Parlamentul României sprijină și solicită conferirea statutului de candidat la UE pentru Republica Moldova la următorul Consiliu European. Parlamentul României dorește și extinderea parteneriatului comercial și economic pentru a permite accesul mai amplu la piața unică europeană și astfel dezvoltarea accelerată a Republicii Moldova. Romînia și Republica Moldova sunt parte din aceiași comunitate marcată de o istorie, cultură și limbă comună”, a menționat Marcel Ciolacu

La finalul şedinţei, va fi adoptată o Declaraţie comună a celor două parlamente, conform unui comunicat al Senatului, citat de Agerpres. Preşedinţii Parlamentelor României şi Republicii Moldova, Florin Cîţu şi Marcel Ciolacu, respectiv Igor Grosu, vor susţine o conferinţă de presă după adoptarea declaraţiei comune.

Pe 16 iunie, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) au emis o declarație prin care au anunțat că va ignora ședința comună din 18 iunie a parlamentelor Republicii Moldova și României. În opinia acestora, acest eveniment este „anticonstituțional”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Costiuc a lansat o petiție: cere retragerea proiectului privind starea de asediu și de război

Liderul Partidului „Democrația Acasă”, deputatul Vasile Costiuc, a lansat o petiție prin care cere retragerea proiectului de lege privind regimul stării de asediu și al stării de război. Documentul critică inclusiv prevederea potrivit căreia moldovenii aflați peste hotare, supuși obligațiilor de mobilizare, ar putea fi obligați să revină în țară dacă primesc ordin de chemare. Adresată Parlamentului, Guvernului și Ministerului Apărării, petiția a adunat peste 100 de semnături în aproximativ o oră de la lansare.

„Societatea noastră se confruntă deja cu un nivel ridicat de anxietate generat de riscurile geopolitice regionale. În loc să ofere stabilitate, securitate și predictibilitate, prezentul proiect de lege amplifică starea de neliniște din rândul populației prin introducerea unor măsuri disproporționate și coercitive”, se arată în petiție.

Una dintre principalele obiecții vizează obligația cetățenilor supuși obligațiilor de mobilizare, care se află peste hotare, de a se prezenta sau de a se pune la dispoziția misiunilor diplomatice în situații de criză. În petiție, aceasta este descrisă drept „o presiune nejustificată” asupra celor care locuiesc în afara Republicii Moldova.

Costiuc nu este de acord nici cu utilizarea unor noțiuni precum „acțiuni subversive” și „atacuri hibride” printre motivele pentru instituirea stării de asediu. Potrivit petiției, aceste formulări ar putea permite interpretări abuzive și restricții asupra libertății de circulație, libertății presei și dreptului la întrunire.

Alte critici vizează prevederile referitoare la controlul comunicațiilor și al internetului, precum și la rechiziționarea bunurilor private. Petiția susține că asemenea măsuri ar vulnerabiliza cetățenii și ar diminua încrederea în instituțiile statului.

***

Reamintim, secretarii de stat ai Guvernului au examinat, în ședința din 2 noiembrie, un proiect elaborat de Ministerul Apărării care reglementează instituirea stării de război sau de asediu, aflat în consultări încă din primăvară. Documentul prevede că moldovenii aflați peste hotare, supuși obligațiilor de mobilizare, ar putea fi nevoiți să revină în țară dacă primesc ordin de chemare sau li se comunică obligația de prezentare.

Proiectul prevede obligații și pentru rezerviștii aflați în țară. După declararea mobilizării, aceștia vor putea părăsi localitatea de domiciliu sau de reședință pentru mai mult de 12 ore numai cu permisiunea comandantului organului administrativ-militar teritorial.

Starea de asediu ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate iminente sau al unor amenințări grave cu componentă militară identificabilă, pentru cel mult 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii succesive pentru perioade de maximum 30 de zile. Starea de război ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate, al declarării războiului sau al notificării declanșării operațiunilor militare împotriva Republicii Moldova, la propunerea președintelui. În ambele situații, autoritățile ar putea dispune evacuări, restricții temporare de circulație, reguli speciale de traversare a frontierei și, dacă va fi necesar, raționalizarea consumului unor bunuri esențiale.

Proiectul se află în etapa de consultări. Totuși, acesta a stârnit deja un val de reacții, majoritatea critice, în societate. Și liderul PSRM, Igor Dodon, a cerut retragerea lui. Potrivit parlamentarului, documentul „ar pregăti Moldova de război, după scenariul ucrainean”. Solicitat de NM, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, l-a îndemnat pe Dodon „să renunțe la sperietori”. Purtătoarea de cuvânt a PAS, Adriana Vlas, a calificat, la rândul ei, „nepotrivită” comparația liderului socialist: „În Ucraina, zilnic mor copii și sunt distruse case de locuit, biserici, școli și spitale de bombele trimise de Rusia. În Moldova e pace și anume pentru a menține pacea lucrează guvernarea. Pentru ce lucrează Dodon?”.

Dacă noua lege va fi aprobată de Guvern, votată în Parlament și promulgată de președinta Maia Sandu, aceasta va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2027.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: