AFP via Getty Images

Localuri închise, iar alcoolul – interzis. Noi restricții din cauza pandemiei la Bruxelles și în mai multe orașe din Scoția

Începând de astăzi, toate barurile și restaurantele din Bruxelles se închid pentru o lună. Deocamdată, măsura este valabilă numai pentru capitala Belgiei, scrie Euronews. De asemenea, măsuri de restricție din cauza pandemiei de COVID-19 vor fi introduse în 5 regiuni din Scoția, inclusiv în Edinburgh și Glasgow.

Noul premier al Belgiei Alexander de Croo a declarat că, deocamdată, restricțiile vizează doar capitala Bruxelles, deși și situația din alte regiuni provoacă îngrijorare.

Situația este alarmantă și în Scoția. Din 9 octombrie, în 5 regiuni vor fi închise cafenelele, pub-urile, sălile de biliard și casino-urile. Mai mult, scoțienii sunt îndemnați să renunțe la călătorii și să rămână în orașele în care locuiesc. Restricțiile au fost anunțate după ce în Scoția, pentru prima oară de la izbucnirea pandemiei, au fost testate pozitiv timp de 24 de ore peste 1000 de persoane.

În celelalte localități hotelurile, cafenelele și restaurantele vor continua, deocamdată, să lucreze însă doar până la ora 18:00, a precizat prim-ministrul Scoției, Nicola Sturgeon. „Clienții care sunt deserviți în interior vor putea comanda doar mâncare și băuturi fără alcool. Restaurantele din hoteluri vor putea activa și după ora 18:00, însă numai pentru persoanele cazate acolo. Băuturile alcoolice vor fi interzise”, a adăugat premierul scoțian.

Amintim că și alte țări au anunțat că reintroduc măsuri de restricție din cauza pandemiei de COVID-19. Guvernul italian a prelungit până pe 31 ianuarie 2021 starea excepțională din țară, introdusă, la începutul anului, din cauza pandemiei de COVID-19.

Săptămâna trecută, Israel a devenit prima țară care a introdus în mod repetat carantina la nivel mondial. Pe 30 septembrie a fost instituită stare excepțională în Cehia și Slovacia. Carantină timp de două săptămâni a fost instituită și în unele regiuni din Spania. Și autoritățile de la Moscova au introdus o serie de măsuri de restricție, la fel ca și autoritățile din București. 

Cifrele sunt alarmante și în țările vecine cu Republica Moldova: ieri, în Ucraina și România a fost înregistrat un număr record de infectări.

La nivel mondial, numărul de infectări a ajuns la 36 de milioane, în timp ce numărul de decese a depășit 1 mln.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Guvern

„Criza din martie a arătat cât de mult contează solidaritatea”: Sandu și Munteanu, de Ziua Nistrului

Anual, în ultima duminică din luna mai, este marcată Ziua Nistrului. Președinta Maia Sandu a declarat că, de Ziua Nistrului, ne amintim cât de important este acest râu pentru Republica Moldova și cât de vulnerabili putem deveni atunci când securitatea resurselor naturale este pusă în pericol. Referindu-se la criza din martie 2026, șefa statului a anunțat că a mulțumit celor care au intervenit. Premierul Alexandru Munteanu a declarat că abia în astfel de momente înțelegem pe deplin cât de mult depindem de acest fluviu.

Șefa statului, Maia Sandu, a scris pe o rețea de socializare că „de Ziua Nistrului, ne amintim cât de important este acest râu pentru Republica Moldova și cât de vulnerabili putem deveni atunci când securitatea resurselor naturale este pusă în pericol”. „Criza din martie 2026, provocată de agresiunea rusă împotriva Ucrainei, a arătat cât de mult contează solidaritatea și capacitatea de a acționa împreună în momente dificile. (…) Nistrul este esențial pentru sănătatea oamenilor, agricultură, economie, energie și siguranța comunităților noastre. Protejarea lui trebuie să rămână o preocupare constantă pentru noi toți”, a adăugat președinta.

Șefa statului a anunțat că, pe 29 mai, a mulțumit „celor care au intervenit cu profesionalism și responsabilitate pentru a preveni consecințe mai grave și pentru a avea grijă de oamenii noștri”.

Facebook/Maia Sandu
Facebook/Maia Sandu

În context, instituția prezidențială a invitat doritorii să viziteze o expoziție din fața Președinției și să redescopere „unul dintre cele mai prețioase simboluri naturale ale Republicii Moldova”.

Facebook/Maia Sandu

„Pentru mine, Nistrul a fost mereu mai mult decât o linie pe hartă. O parte din copilăria și tinerețea mea sunt legate de malurile lui. (…) Îmi amintesc verile în care îl traversam înot, fără să mă gândesc prea mult la simboluri, la politică sau la istorie. (…) Poate că tocmai lucrurile pe care le considerăm firești ajung să fie cele pe care le prețuim cel mai mult atunci când le vedem puse în pericol. Anul acesta, după atacurile rusești asupra infrastructurii energetice din zona Novodnestrovsk, mulți oameni au urmărit cu îngrijorare informațiile despre posibilele efecte asupra Nistrului și asupra surselor noastre de apă. (…) Abia în astfel de momente înțelegem pe deplin cât de mult depindem de acest fluviu”, a declarat premierul Alexandru Munteanu.

În ajunul Zilei Nistrului, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a îndemnat autoritățile locale amplasate pe malurile Nistrului să organizeze campanii de salubrizare, iar locuitorii și toți doritorii să se alăture acestor acțiuni.

***

Anual, în ultima duminică din luna mai, este marcată Ziua Nistrului. Resursele de apă ale bazinului Nistrului, în limitele teritoriului Republicii Moldova, sunt evaluate la 10 700 mil. m³, iar mai puțin de 30% din acest volum se formează pe teritoriul țării. Astfel, Nistrul alimentează cu apă potabilă circa 80% din populația țării și 99% din populația municipiului Chișinău. Nistrul își are izvorul în Munții Carpați, are o lungime totală de 1 350 km și o suprafață a bazinului de 72,1 mii km², dintre care pe teritoriul Republicii Moldova cursul său se întinde pe 142,5 km, iar suprafața bazinului este de 19,2 mii km², adică 26,5% din teritoriul total al bazinului.

Amintim că, pe 10 martie 2026, Ministerul Mediului a anunțat despre apariția unor pete uleioase pe Nistru, în amonte de Naslavcea. O zi mai târziu, a confirmat că este vorba despre o substanță petrolieră. Apa contaminată nu a ajuns la Chișinău, însă a fost semnalată în regiunea transnistreană. Kievul a declarat că poluarea ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra complexului hidroenergetic din Novodnestrovsk, din regiunea Cernăuți. Ucraina susține că în râu ar fi ajuns combustibil de rachetă. În consecință, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți a fost suspendată temporar, iar alimentarea cu apă a fost oprită în mai multe localități din nordul țării. 

Pe 16 martie, Procuratura Generală a pornit un proces penal pe acest caz. O zi mai târziu, pe 17 martie, ambasadorul agreat al Federației Ruse în Republica Moldova a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe, unde i-a fost înmânată o notă de protest privind atacul asupra complexului hidroenergetic. Ulterior, Ambasada Rusiei a respins acuzațiile Chișinăului, calificându-le drept „nefondate și pripite”. Rusia își neagă vina și spune că nu există dovezi care să arate implicarea Moscovei în poluarea Nistrului. 

Pe 20 martie, directorul Agenției de Mediu a declarat că analizele prelevate din Nistru indică prezența a patru conținuți chimici – benzen, toluen, etilbenzen și xilen. Toți acești patru sunt derivați ai produselor petroliere ușoare, benzina sau motorina. 

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a estimat că prejudiciul în cazul poluării Nistrului va fi de ordinul miliardelor. Hajder a precizat că va fi întocmit un raport în acest sens, pentru a fi înaintat Federației Ruse și a fi solicitate prejudicii.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: