Afacerile din Moldova sunt în panică din cauza măsurilor de carantină impuse de autorități în contextul pandemiei de coronavirus. Deși guvernul a anunțat despre susținerea pe care o va acorda mediului de afaceri, antreprenorii nu știu ce să facă acum și ce va urma. Mulți sunt în prag de faliment, chiar dacă restricțiile în activitatea lor au fost impuse de mai puțin de o săptămână. Pe de altă parte, experții susțin că aceasta este prima reacție la situația dată și, treptat, businessul va începe să caute o soluție pentru a se reorienta, pentru a mobiliza resursele și pentru a depăși crizei. „Cu siguranță, mediul de afaceri din Moldova nu va mai fi ca odinioară”, susține Tatiana Lariușina, doctor în economie.
Ce afaceri au fost afectate cel mai mult?
* Toate localurile de alimentație publică
Potrivit afirmațiilor directorului Asociației Naționale a restaurantelor și localurilor de agrement MĂR, Aneta Zasavițchi, pierderile companiilor ajung deja la sute de mii de lei.
E mai simplu pentru cei care s-au ocupat de livrări și acum continuă să facă acest lucru. Însă veniturile lor s-au redus cu 80%. Zasavițchi a spus că scăderea veniturilor este cauzată de faptul că oamenii lucrează de acasă, nu comandă mâncare la oficiu, iar mulți au început să gătească singuri. Ea a mai spus că localurile de alimentație publică speră că săptămâna viitoare, volumul comenzilor va crește, când oamenii se vor sătura să mai gătească și vor dori diversificare în mâncare.
Zasavițchi a menționat că majoritatea angajaților HoReCa au fost trimiși în concediu pe cont propriu. Înainte de aceasta, mulți angajatori au plătit colaboratorilor lor în avans un anumit ajutor material. „Însă mulți s-au gândit că localurile de alimentație publică vor fi închise pentru maximum două săptămâni și nu până la 15 mai. De aceea deocamdată nimeni nu știe ce să facă mai departe în privința personalului”, a subliniat șefa asociației de profil.
Directorul unui bar din capitală, care a dorit să nu-i dezvăluim identitatea, ne-a povestit că au fost nevoiți să „înghețe” restaurantele, să distribuie angajaților ori să arunce tone de produse. Chelnerii, bucătarii, spălătorii de vase au fost trimiși în concediu din cont propriu.
* Hotelurile, hostelurile și proprietarii apartamentelor pe care le dau în arendă cetățenilor străini
În prezent, toate hotelurile din Moldova sunt practic pustii. În ajun, Radisson Blue Chișinău. Jolly Alon, Regency, Marriott Chișinău și-au publicat anunțul despre închidere pe paginile lor de Facebook, s-au închis și alte hoteluri.
Bloggerul Pavel Zingan a scris că în hotelul Berd rămâne o clientă care nu a reușit să se întoarcă în Franța până la închiderea hotarelor. În hotel lucrează un număr minim de angajați, inclusiv bucătarul, care gătește paste proaspete pentru livrarea la domiciliu.
Proprietarul câtorva apartamente de lux, Simion Sebastianov, a comunicat pentru NM că trei apartamente pe care, de obicei, el le da în arendă străinilor care vin în Moldova pe câteva luni, pentru serviciu, sunt pustii.
„Da, eu nu mor de foame, însă am fost nevoit să amân lucrările de reparație în una dintre aceste locuințe, iar creditul pe care l-am luat mai devreme pentru reparația altui apartament va fi mai greu de rambursat”, a spus el.
* Agențiile de turism și companiile care vând bilete
Din cauza închiderii frontierelor și a anulării circulației transporturilor, activitatea agențiilor de turism și-a pierdut sensul. Toate acestea sunt în pauză tehnică.
Natalia Egorov, directorul „Nalitur”, a menționat că agenția se confruntă cu probleme care au apărut încă în primele zile ale lunii martie, când au început să fie anulate cursele aeriene. „Dacă însă companiile aeriene au găsit o soluție și au garantat clienților lor posibilitatea de a schimba biletul în decurs de doi ani pentru alte date, operatorii hotelurilor încă așteaptă și nu returnează plățile făcute în avans”, a precizat șefa agenției.
Ea a spus că doar în direcția spre Bulgaria are înghețate peste 5 mii de euro. „Noi sperăm că banii fie îi vor returna, fie vor permite să fie schimbată data vacanței, pentru că oricum, mulți clienți planifică să se odihnească, însă deocamdată nu e clar, ce va urma”, a remarcat ea.
Potrivit afirmațiilor ei, în prezent, pe piața turistică e un haos total. „Suferă cei care arendează oficii, care au plătit cu sute de mii rezervarea, cei care au organizat tururi pentru elevi”, a spus Egorova. Ea consideră că fiecare a doua agenție de turism se va închide, pentru că este o criză prea mare.
„Cu toate acestea, nimeni nu ne-a scutit de impozite și rapoarte. Contabilul mă întreabă dacă își va primi salariul luna viitoare, dar ce voi putea să-i ofer dacă nu sunt niciun fel de venituri, dar se mai acumulează și pierderile”, a mai spus directorul agenției.
Ea susține că multe companii au mizat pe sezonul de primăvară-vară, pentru că sezonul de iarnă a fost foarte slab, comenzile vacanțelor s-au redus cu 30%, dar s-a întâmplat cu totul altceva: companiile au trecut dintr-o criză în alta nouă, mult mai profundă.
* Întreprinderile de confecții, mai ales cele care activează în regim de lohn
Multe fabrici de confecții din Moldova s-au confruntat cu un deficit grav de mijloace financiare. „Din luna martie, comenzile în industria textilă s-au redus cu 35-60%, în special pentru producerea mărfurilor destinate piețelor angro din România, Italia, Spania și Franța. La multe fabrici se atestă întârzieri de livrări. Din această cauză, s-au micșorat foarte mult volumele de producție, iar productivitatea a scăzut deja cel puțin cu 15-30%”, se spune într-un apel al Asociației Patronale a Industriei Ușoare către guvern.
Cei din asociație sunt siguri că dacă și se va întâmpla că peste o lună sau două, angajatorii vor putea reveni la regimul normal de lucru, întreprinderile autohtone mici, start-up-urile, designerii din Moldova, întreprinderile producătoare care lucrează pentru brandul „Fabricat în Moldova” ar putea să falimenteze, deoarece nu vor putea achita salarii, impozite și plata de arendă pentru magazine. La fel, ele se așteaptă la o cădere drastică a vânzărilor, deoarece colecțiile de primăvară au fost cusute într-un volum mult mai mic, au fost întârzieri ale livrărilor de țesături și accesorii (mai ales din China și Italia), iar din cauza închiderii hotarelor, fabricile nu pot executa în termen contractele de producere.
Asociația prognozează pentru perioada mai-iunie un exces de stocuri în depozite, incapacitatea de plată și falimentarea companiilor.
Cum funcționează businessul în alte domenii
În afară de domeniile care au fost menționate, suferă și vânzătorii de îmbrăcăminte și încălțăminte, de produse chimice de uz casnic, service-urile auto, companiile care se ocupă de arendarea bicicletelor și automobilelor în parcuri, cabinetele stomatologice, agențiile organizatoare de evenimente ș.a. La multe companii – agenții de publicitate, companii de logistică, agenții imobiliare – s-a redus brusc volumul de muncă.
O parte a businessului a trecut la munca la distanță, însă productivitatea muncii, potrivit estimărilor asociațiilor de business, s-a redus cu cel puțin 30-40%. Rămâne o problemă și achitarea salariilor pentru angajații care sunt nevoiți să nu lucreze din cauza situațiilor de forță majoră. Legislația muncii din Moldova este destul de aspră și nu lasă businessului manevre pentru a reduce povara la achitarea salariilor. În plus, acum și aspectul depinde de aceasta – este imposibil să lași oamenii fără niciun venit.
Se pare că nici retailerii nu sunt într-o situație de invidiat. Proprietarul unei rețele de retail a menționat pentru NM că în ultimul timp, sunt mai puțini cumpărători, deși încasările au crescut, pentru că oamenii cumpără mai mult. „Însă nu putem afirma că acesta este un avantaj, pentru că rețelele câștigă, de obicei, din produse mult mai scumpe, adăugând că în prezent, cea mai mare parte a cumpărăturilor revine anume acestor grupuri. Cumpărăturile mai scumpe sunt amânate.
Potrivit afirmațiilor unei surse NM, în acest caz, retailerii dimpotrivă, nu sunt interesați de situația tensionată care s-a creat pe piață și de speculațiile provocate de deficitul de mărfuri.
Care sunt cerințele businessului
1. Să fie micșorat impozitul pe venit.
2. Să fie creat un fond de stat special, să fie oferit acces la asistența financiară externă.
3. Scutirea de plata tuturor impozitelor ce țin de achitarea concediilor pentru angajați în decurs de trei luni ori amânarea plății impozitelor pentru salariile achitate pe perioada de carantină.
4. Îndemnizația pentru unul dintre părinți, care trebuie să rămână acasă cu copiii în perioada carantinei, trebuie să fie de maximum 75% din salariul tarifar, dar nu mai mult de 75% din salariul mediu pe economie.
5. Să se ofere posibilitatea de a amâna impozitul pe venit pe cel puțin 60 de zile din data declarării ori reeșalonarea plăților.
6. Să se ofere un răgaz de până la 60 de zile persoanelor juridice care au fost afectate de criză, pentru achitarea dobânzii la creditele bancare.
7. Furnizorii de apă, gaze, operatorii de telefonie mobilă și internet să fie obligați să permită prelungirea termenului de plată pentru serviciile lor pe o perioadă mai îndelungată, dacă vânzările clientului (persoană juridică) s-au redus.
8. Să fie oferite înlesniri fiscale companiilor care nu-și vor concedia angajații și care nu vor putea achita taxele de stat și impozitele care trebuie să fie calculate pentru această perioadă, fără a lua în calcul dobânzile și amenzile.
9. Să fie acordate împrumuturi întreprinderilor care vor livra mărfuri fără adaos comercial către companiile care se confruntă cu dificultăți din cauza forței majore.
10. Să fie prelungit până la sfârșitul lunii aprilie termenele de prezentare a rapoartelor despre venituri și bilanțurile.
De menționat că majoritatea oamenilor de afaceri sunt critică măsurile de carantină impuse de autorități, considerând că astfel de măsuri restrictive ar trebui aplicate și față de funcționari. „Să fie trimiși 80% din funcționari în concediu pe cont propriu, să vadă ei ce înseamnă să trăiești fără bani”, scriu antreprenorii în rețelele sociale.
Ce soluții mai propune businessul
Compania Simpals a propus reprezentanților businessului mic și mijlociu să deschidă gratuit pentru ei magazine online, cu posibilitatea plăților online.
Totodată, unii antreprenori și-au manifestat nedumerirea față de faptul că statul forțează companiile să treacă la comerțul online, ocupându-se de livrarea prin curier, în timp ce el nu poate să asigure la nivel de stat o activitate normală a poștașilor și să organizeze livrarea prin curier.
Organizațiile de microcreditare, la fel ca și multe bănci, au decis să ofere în această perioadă înlesniri pentru afaceri. Antreprenorii au fost scutiți pe o perioadă de trei luni de plata dobânzii la credite. Până la mijlocul lunii iunie, ei nu vor fi penalizați pentru întârzierea plăților.
În unele grupuri din rețelele sociale, antreprenorii își propun să facă schimb de servicii sau își propun propriile servicii în mod gratuit – consultanță, design, marketing etc.
Ce măsuri a întreprins guvernul
De la 1 mai, va reduce TVA de la 20% până la 15% pentru localurile de alimentație publică (HoReCa), care au fost cel mai mult afectate din cauza măsurilor de carantină impuse în contextul pericolului de răspândire a coronavirusului.
O altă înlesnire pentru întreprinzători ține de posibilitatea de a prezenta rapoartele pe primul trimestru al anului 2020 până la 25 iunie.
La fel, autoritățile au permis depunerea declarației pe venit pentru anul 2019 și achitarea impozitului pe venit până la 25 aprilie. Însă nu tuturor – doar antreprenorilor individuali, gospodăriilor țărănești, neplătitorilor de TVA, companiilor care au mai puțin de trei angajați, precum și companiilor care plătesc impozit pe profit.
Totodată, inspectorii fiscali nu vor aplica amenzi pentru prezentarea cu întârziere a rapoartelor în perioada stării de urgență. De asemenea, până la 1 iunie, nu vor fi organizate controale în companii. Pentru această perioadă au fost anulate și vizitele fiscale.
Deocamdată, a fost anulată obligațiunea companiilor de a organiza auditul.
Statul va încuraja băncile să crediteze businessul cu dobândă mică și să reeșaloneze plățile pentru creditele accesate deja. De asemenea, va folosi resursele de creditare ale instituțiilor financiare internaționale pentru susținerea financiară a businessului.
Iar de la 20 martie, Serviciul Fiscal va consulta, în regim non stop, businessul despre activitatea în perioada stării de urgență, la numărul de telefon 080001525.
Anterior, Aneta Zasavițchi, directorul Asociației Naționale a restaurantelor și localurilor de agrement MĂR, a menționat pentru NM că autoritățile și-au asumat angajamentul de a introduce modificări în legislația care determină forțele majore în obligațiunile contractuale. În prezent, această prevedere este neclară și nu permite, de exemplu, restaurantelor și cafenelelor să nu plătească plata pentru arendă în condițiile în care ele sunt nevoite să nu funcționeze.
Ce va urma
Tatiana Lariușina, doctor în economie, consideră că în situația creată, modelul de afaceri din Moldova, dar și din lume ar putea să se schimbe totalmente. „Trecerea la comerțul online, renunțarea la multe servicii, reorientarea – toate acestea sunt realitatea care ne așteaptă în viitorul apropiat”, presupune Lariușina. Potrivit ei, important e să se acorde susținere maximă companiilor care desfășoară activități independente și mici, care au posibilități de manevrare limitate. La fel, ea presupune că panica inițială va dispărea și afacerile, ca întotdeauna, vor începe să caute soluții pentru a depăși criza.
