Alegerea proeuropeanului Nicușor Dan în funcția de președinte al României nu înseamnă sfârșitul crizei politice din țară: în România nu există o majoritate parlamentară stabilă și nici un guvern permanent. Aceasta este una dintre primele probleme pe care noul șef al statului va trebui să le rezolve. Ce alte provocări îl așteaptă? Sunt posibile proteste după înfrângerea lui George Simion? Se profilează alegeri parlamentare anticipate? Și, mai ales, ce impact vor avea toate acestea asupra Republicii Moldova? Despre aceste subiecte, NM a discutat la București cu politologul român Sorin Ioniță.
„S-au speriat de venirea la putere a unui președinte fascist”
În urma primului tur de alegeri, Nicușor Dan era cu 20% în urma lui George Simion. Cum a reușit în turul doi nu doar să reducă diferența, ci să-l și întreacă? Cine a format acea bază electorală care a asigurat schimbarea?
Într-adevăr, este ceva foarte neobișnuit. Nicușor Dan nu doar că a reușit să recupereze un decalaj de 20%, ci l-a și depășit pe Simion cu 7%, obținând 53,6% din voturi. Adică Dan și-a dublat practic electoratul. Asta a arătat cât de schimbător este electoratul și cât de mult a depins totul de prezența la vot. În turul doi, aceasta a fost record — peste 64%. Acești oameni, (care au ieșit la vot în turul doi, dar nu au votat în primul), sunt electoratul proeuropean tăcut. Ei s-au speriat de perspectiva venirii la putere a unui președinte fascist. Exact asta reprezintă mișcarea suveranistă din România, (pe care o întruchipează Simion).
Toate marile orașe, toate capitalele istorice, chiar și sudul — județul Dolj, Craiova — au votat cu Nicușor Dan. Adică poporul a ieșit. Clasa de mijloc, tineretul — oameni care s-au temut de perspectiva ca România să devieze de pe calea importantă (proeuropeană).
De ce până acum acest electorat a fost tăcut și pasiv?
Multe au depins de contextul general. În trecut au existat și alte alegeri tensionate. Dar acelea au fost confruntări de tipul „corupție versus anticorupție”, „stânga contra dreapta”. Acum, însă, oamenii au simțit că este vorba despre ceva mult mai important: despre orientarea geopolitică. Iar cu asta nu se joacă.
În plus, în ultimii ani a fost o astfel de „atmosferă de stabilitate”. Oamenii, cum să spunem, se simțeau apăsați și nu erau interesați de politică. Exista o coaliție (a celor două cele mai mari partide din România) — PSD-PNL, coordonată de președintele de atunci, Klaus Iohannis. Au existat multe întrebări legate de această coaliție, liderii ei nu se bucurau de încredere. Ei aveau un plan pe 10 ani și alegătorilor li se transmitea un mesaj clar: „orice ați face, noi vom rămâne”, iar din această cauză o parte din alegători a devenit pasivă, în timp ce cealaltă parte, dimpotrivă, s-a radicalizat și, în semn de protest, a început să susțină politicienii de extremă dreapta, cum sunt Simion și Călin Georgescu.
Nicușor Dan a primit printre alegătorii români din Moldova un sprijin mult mai mare decât în România însăși. În România, judecând după alegerile din toamnă și primul tur, mai populari erau politicienii suveraniști. De ce alegătorii de pe cele două maluri ale Prutului au votat diferit?
Românii din Moldova înțeleg importanța geopoliticii, poate chiar mai bine decât românii care trăiesc în Țările de Jos, Franța sau la Timișoara. În Moldova, cu lucruri precum orientarea geopolitică nu se glumește. Ei înțeleg ce înseamnă pentru parcursul european al Moldovei sprijinul României — sau pierderea acestui sprijin.
În plus, Simion este persona non grata în Moldova. Toată lumea înțelege cine este. E suficient să vezi ce politicieni moldoveni l-au simpatizat — partidul pro-rus al socialiștilor, condus de Igor Dodon. Eu cred că moldovenii au înțeles foarte bine cine este Simion.
După cum a spus cineva cu un comentariu reușit, în cele din urmă Simion și-a atins scopul: a reușit să unească Moldova și România, dar doar împotriva sa. A reușit să facă asta, dar nu în felul în care spera.
Ce probleme va trebui să rezolve noul președinte al României în primul rând? Și ce putem aștepta de la el?
Problema numărul unu este deficitul bugetar. Avem un deficit uriaș și, prin urmare, ne așteaptă reforme nepopulare. A doua sarcină este negocierea formării unei majorități parlamentare și constituirea unui nou guvern (după primul tur al alegerilor, guvernul a demisionat, iar coaliția de guvernare s-a destrămat). Nicușor Dan nu este un om de partid, el provine din societatea civilă și acesta este un avantaj. În plus, are experiență în negocierile pentru formarea coalițiilor. Fiind primar al Bucureștiului, a fost nevoit să negocieze constant cu coalițiile din Consiliul Municipal pentru a-și asigura o majoritate de susținere. Altfel, activitatea primăriei ar fi fost limitată. Iar Bucureștiul nu este un sat mic, unde toți se cunosc între ei. Așa că singura cale este negocierea inteligentă.
În primele șase luni, liderii PSD și PNL nu vor putea influența asupra lui Nicușor Dan și nu-i vor putea impune propriul guvern. Dar apoi, ratingul noului președinte va începe să scadă. Mai ales după reformele nepopulare care sunt necesare. Vom vedea ce se va întâmpla peste șase luni.
Ce reforme ar putea fi acestea?
Reducerea cheltuielilor, creșterea taxelor. Dar cum altfel poți acoperi deficitul bugetar? Nu există altă cale. Și, cel mai probabil, ambele măsuri vor veni simultan, pentru că situația este gravă. Deficitul bugetar este de peste 9%, așa ceva nu mai există nicăieri în Europa.
A doua problemă — controlul civil asupra serviciilor secrete. În prezent, ele au o influență enormă atât în politică, cât și în afaceri. Și aceasta este, de asemenea, una dintre cauzele votului antisistem. Oamenii s-au săturat de lideri care pot fi trași oricând de sfori de către serviciile secrete.
„Mișcările radicale rămân în afara jocului”
Dacă vorbim despre noua coaliție de guvernare, cum credeți că ar putea arăta noua majoritate parlamentară în România?
Formarea unei coaliții va fi foarte dificilă. Mai ales dacă nu luăm în calcul suveraniștii. Iar pe aceștia nu putem să-i luăm în calcul. Mișcările radicale rămân în afara jocului.
În noua coaliție va fi cu siguranță Uniunea Salvați România (USR) — partidul fondat de Nicușor Dan. Lor li s-ar putea alătura Partidul Național Liberal (PNL), Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) și reprezentanții minorităților naționale. Întrebarea este ce va face Partidul Social Democrat (PSD), (al cărui lider, Marcel Ciolacu, a demisionat la începutul lunii mai, după primul tur al alegerilor prezidențiale). Ei trebuie să își rezolve problemele interne și să-și aleagă o nouă conducere. Este un partid mare, cu prezență în toată țara, cu numeroase clanuri care se urăsc între ele. Acum este în joc succesiunea: cine va prelua conducerea partidului și dacă va dori să intre în coaliția de guvernare sau va prefera să susțină anumite decizii (în parlament), punctual.
PSD este cel mai mare partid și cea mai mare fracțiune din parlament, fără el va fi greu să se adopte decizii. Ce viitor îi așteaptă după o serie de alegeri pierdute?
Greșeala lor principală este că nu au schimbat conducerea partidului încă de anul trecut. Acum o vor face. Va fi o luptă mare pentru cine va prelua frâiele. În PSD există lideri puternici. De exemplu, primarul sectorului 4 din București, Daniel Băluță. El ar putea candida și la funcția de primar general al capitalei — o funcție politică foarte importantă. Și cred că Băluță este bucuros că a învins Nicușor Dan, pentru că acum are șansa de a deveni primar general la următoarele alegeri.
Există și alți lideri (în PSD): primarul Craiovei, Olguța Vasilescu, fosta primăriță a Bucureștiului, Gabriela Firea, care a fost „exilată” la Bruxelles ca europarlamentar și care probabil vrea și ea să revină în conducerea partidului. Așadar, acest partid are personalități foarte puternice, organizații teritoriale solide, și multe vor depinde de cine va conduce PSD după Marcel Ciolacu.
Dacă nu se reușește formarea unei coaliții, este posibilă autodizolvarea parlamentului și organizarea alegerilor parlamentare anticipate?
Puțin probabil. Procedura de dizolvare a parlamentului este complicată. Până la urmă, parlamentul trebuie să voteze el însuși pentru dizolvarea sa. Nu cred că oamenii care au obținut un mandat de deputat vor face asta. S-au luptat pentru un mandat de patru ani, și peste un an să renunțe pur și simplu la el? Cu greu de crezut.
„Ei se pregăteau de proteste după turul al doilea”
Ce îi așteaptă pe suveraniști, AUR și George Simion după înfrângerea în alegeri?
Cel mai probabil, își vor lua o pauză. Chiar după miezul nopții în noaptea alegerilor, au înțeles că au pierdut și că diferența este mare (7%). Presupun că atunci Simion a gândit: „Hai să calmăm lumea. Partidul rămâne, alegătorii noștri sunt în continuare cu noi, să-i lăsăm pe ei (noul guvern) să eșueze cu aceste măsuri nepopulare. Iar în decembrie, când le vor scădea ratingurile și lumea va începe să-l critice pe Nicușor Dan, ne vom întoarce. Cu o nouă campanie, cu același discurs pe care l-am folosit deja”. Cred că exact așa vor proceda acum — se vor retrage în umbră și vor aștepta un moment mai bun. Asta ar fi logic, dar ei nu acționează întotdeauna logic. (nr.red: La momentul publicării interviului, Simion declarase că va contesta rezultatele alegerilor și a acuzat Moldova și Franța de amestec.)
Pe de altă parte, dacă ratingul lui Nicușor Dan nu va scădea, dacă va reuși să explice necesitatea reformelor nepopulare, atunci asta va deveni o provocare pentru partidele suveraniste.
În trecut, oamenii nu voiau să voteze nici cu PSD, nici cu PNL, și mergeau spre suveraniști. Dacă vor apărea alte forțe, dacă alegătorii vor avea o alternativă, atunci mișcarea suveranistă ar putea începe chiar să dispară. Așadar, AUR are acum două scenarii: unul foarte pozitiv și unul foarte pesimist.
Trebuie să ne așteptăm la proteste?
Dar ele nu s-au oprit niciodată. După anularea primului tur al alegerilor prezidențiale (în toamna anului 2024), guvernul a fost în permanență ținta unor proteste: fie cinci oameni, fie 500.
Dacă vorbim despre proteste de amploare, cred că (AUR) se pregătea pentru ele, mai ales când a înțeles că ar putea pierde. Dar nu cu o asemenea diferență. Dacă diferența ar fi fost mai mică, de exemplu 1%, atunci protestele ar fi fost garantate și acum ar fi fost gălăgie pe străzi.
„O situație mai bună nici că se putea imagina”
Președinta Moldovei, Maia Sandu, l-a susținut deschis pe Nicușor Dan în turul doi. Să înțelegem că acum relațiile dintre Moldova și România vor intra pe un făgaș ascendent?
Să sperăm că așa va fi. O situație mai bună nici că se putea imagina: doi lideri veniți din societatea civilă — Maia Sandu și Nicușor Dan — sunt, în linii mari, pe aceeași lungime de undă. Ei au relații bune cu Europa și cu principala putere interesată în regiunea noastră — Franța și cu președintele Macron. Împreună cu sprijinul României, asta poate da un impuls suplimentar procesului de integrare europeană a Moldovei.
Maia Sandu l-a susținut pe Nicușor Dan, deci acum este logic ca o parte din atenția administrației românești să fie îndreptată către sprijinirea cursului proeuropean și a taberei proeuropene din Moldova. Mai ales în ajunul alegerilor parlamentare din Moldova. Cred că atenția față de acest lucru va fi foarte mare. Alegerile din Moldova sunt foarte importante, iar campania electorală va începe devreme — deja din iulie-august. Va exista o polarizare puternică a electoratului, o intensitate mare a cursei electorale. Acest lucru se va reflecta și asupra noastră, adică va influența și politica românească.
În ce mod?
Orice alegeri din România sau Moldova influențează întotdeauna una pe cealaltă. Și nu doar din cauza limbii, ci și din cauza narațiunilor comune, a retoricii, a oamenilor. George Simion a făcut referire la Maia Sandu în timpul campaniei noastre electorale. Așadar, Moldova are un statut special în percepția publică din România. Și când la voi va fi în plină desfășurare campania electorală, la București nu vor rămâne indiferenți.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
