„Luna Filmului European 2023”, în premieră la Chișinău

1 noiembrie — 9 decembrie 2023
Unul dintre cele mai importante evenimente cinematografice din Europa ajunge și în Republica Moldova. Începând cu acest an, în luna noiembrie, țara noastră se alătură proiectului «Luna Filmului European». Orașul Chișinău va deveni unul dintre cele peste 45 de orașe europene în care publicul va avea posibilitatea să privească, pe marile ecrane, pelicule care au câștigat sau au participat la festivaluri internaționale de film, precum Cannes, Berlin sau Locarno.

În luna noiembrie, cele mai bune filme europene realizate în 2023 vor fi proiectate la Chișinău. Printre peliculele care vor fi prezentate publicului din Moldova se va număra și câștigătorul din acest an al premiului Palme d’Or la Festivalul de Film de la Cannes, «Anatomy of the Fall» (Franța), dar și filme premiate la festivalurile internaționale de film din Berlin, Locarno, Sarajevo și Sundance. Toate proiecțiile vor avea loc în cadrul «Lunii Filmului European 2023».

Acesta va fi primul an în care «Luna Filmului European» va fi organizată și în Republica Moldova. Proiecțiile de film vor avea loc în fiecare săptămână, în zilele de vineri și duminică, începând cu ziua de 3 noiembrie 2023, la cinematograful Cineplex Loteanu din Chișinău, iar celelalte evenimente sunt programate în incinta celui mai important centru de informare al Uniunii Europene, Europe Café. Intrarea la toate proiecțiile de film va fi liberă.

«Luna Filmului European» este o inițiativă a Academiei Europene de Film (EFA), organizată simultan, în fiecare an, în peste 45 de orașe din toată Europa. În cadrul acestor evenimente, publicul va avea posibilitatea să privească, pe marele ecran, cele mai importante filme ale anului, toate fiind nominalizate la premiul pentru «Cel mai bun film european» de către EFA. Anual, după maratonul de proiecții din toată Europa, EFA anunță filmul câștigător într-o gală specială. În acest an, cel mai bun film din Europa va fi anunțat pe 9 decembrie, la Berlin.

Pentru mai multe detalii despre program, filmele care vor fi proiectate, dar și alte detalii despre «Luna Filmului European în Republica Moldova» accesați pagin(a/ele) proiectului pe rețelele de socializare: https://www.facebook.com/StratComMoldova; https://eu4moldova.eu/europe-cafe/.

Proiectul «Luna Filmului European 2023 la Chișinău» este realizat la inițiativa Centrului Național al Cinematografiei din Republica Moldova în parteneriat cu proiectul «Comunicare strategică și suport pentru mass-media în Republica Moldova» și Europe Café, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Consiliul Superior al Magistraturii a confirmat decesul ex-judecătorului Diaconu

Consiliul Superior al Magistraturii și Judecătoria Chișinău au confirmat decesul ex-judecătorului Mihail Diaconu. Instituțiile au transmis condoleanțe familiei, colegilor și apropiaților.

„Judecătoria Chișinău anunță, cu profund regret, trecerea la cele veșnice a domnului Diaconu Mihail, care și-a desfășurat activitatea în calitate de judecător în cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, iar ulterior în funcția de judecător la Curtea de Apel Centru. Adresăm sincere condoleanțe și întreaga noastră compasiune familiei îndoliate, precum și tuturor celor care l-au cunoscut și prețuit ca prieten și coleg. În aceste clipe de grea încercare, ne alăturăm durerii și tristeții provocate de această pierdere ireparabilă”, au comunicat reprezentanții Judecătoriei Chișinău.

„Consiliul Superior al Magistraturii își exprimă regretul profund față de tragicul deces al fostului judecător Mihail Diaconu. Transmitem sincere condoleanțe familiei, colegilor și celor apropiați. Organele de drept investighează circumstanțele acestui caz. Până la finalizarea anchetei, CSM nu va face comentarii suplimentare. Consiliul reafirmă angajamentul său de a acționa cu respect pentru demnitatea fiecărei persoane și în conformitate cu legea”, au declarat reprezentanții instituției.

***

Pe 12 august, poliția a anunțat că un fost judecător a fost găsit împușcat sub un pod din Chișinău. Potrivit oamenilor legii, în apropiere a fost depistată și arma din care s-a tras. Versiunea preliminară a poliției este că bărbatul s-ar fi sinucis. NM a scris, pe surse, că este vorba despre ex-judecătorul Mihail Diaconu.

Mihail Diaconu a fost numit în iunie 2004 judecător la Judecătoria Buiucani. În septembrie 2018 a fost numit în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Potrivit anticoruptie.md, în aprilie 2009, Diaconu a judecat mai mulți tineri în incinta Comisariatului General de Poliţie, admițând toate cele nouă demersuri înaintate de procuror privind aplicarea arestului preventiv în cazul persoanelor reținute. Spre deosebire de alţi magistraţi implicaţi în judecarea participanţilor la protestele din aprilie 2009, Diaconu şi-a păstrat funcţia, a adăugat sursa.

În iunie 2025, Procuratura Anticorupție a finalizat urmărirea penală și a expediat în instanța de judecată, pentru examinare în fond, cauza penală de învinuire în privința lui Mihail Diaconu. Potrivit anticoruptie.md, acesta era învinuit de trafic de influență.

În aprilie 2025, Comisia de Evaluare a Judecătorilor a propus ca judecătorul Mihail Diaconu să nu promoveze evaluarea externă a integrității, în urma unei evaluări. Potrivit Ziarul de Gardă, pe 1 iulie, Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat raportul Comisiei, constatând nepromovarea evaluării și l-a decăzut astfel pe Diaconu de exercitarea funcției de judecător pentru un termen de 7 ani, precum și de dreptul de a ocupa funcții de demnitate publică.


Important! În cazul în care detaliile expuse în material vă neliniștesc, aveți nevoie de ajutor și susținere - adresați-vă specialiștilor de la „Linia Verde Prevenire Suicid”. Chat-ul anonim pe www.pentruviata.md este diponibil LIVE între orele 20.00-22.00 în zilele de luni și joi. În restul zilelor, puteți expedia un mesaj la adresa de e-mail [email protected]. Mai multe detalii la nr de tel 060806623


clujust.ro

Vettingul se prelungește. De ce evaluarea judecătorilor și procurorilor nu a fost finalizată în termen: ANALIZĂ

Evaluarea externă a integrității etice și profesionale (vetting) a judecătorilor și procurorilor, demarată în Moldova în 2022, a întâmpinat numeroase dificultăți și întârzieri pe parcursul acestui proces. Inițial, verificările trebuiau să se finalizeze până la 31 decembrie 2025, însă, la începutul acestui an, a devenit clar că termenele stabilite nu vor putea fi respectate. Prin urmare, Parlamentul a adoptat măsuri de urgență: a extins componența comisiilor de vetting și a prelungit termenul-limită cu un an. NM explică care este stadiul actual al procesului de verificare și care sunt rezultatele preliminare ale acestuia.

Autoritățile au extins componența comisiilor de vetting

Până în aprilie 2025, Comisia de vetting nr. 2, care se ocupă cu evaluarea judecătorilor, a finalizat verificarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție și aproape a tuturor judecătorilor Curții de Apel Chișinău. Verificarea procurorilor este, însă, mai problematică. Comisia nr. 3, responsabilă pentru evaluarea procurorilor, a anunțat la sfârșitul lunii mai 2024 începutul vettingului la Procuratura Anticorupție (PA), însă până la sfârșitul lunii aprilie 2025 situația a rămas aproape neschimbată: procurorii PA așteptau în continuare invitațiile pentru următoarea etapă a procesului de verificare.

Problema principală a constat în lipsa de specialiști în secretariatul Comisiei nr. 3. De asemenea, procesul a fost întârziat și din cauza unui proiect de lege inițiat de partidul aflat la guvernare PAS, care prevede fuziunea PA și a Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizaționale și Cauze Speciale (PCCOCS), aprobat de majoritatea parlamentară în prima lectură pe 20 februarie.

După rezolvarea problemei legate de personalul secretariatului, a fost necesar să se recupereze timpul pierdut. Pe 5 februarie, Ministerul Justiției a propus extinderea comisiei de la șase la nouă membri, însă parlamentul a aprobat acest lucru abia pe 10 iulie. În Comisia nr. 2 au fost adăugați expertul în reformele judiciare Gerrit-Mark Sprenger (observator la o evaluare similară în Albania), juristul olandez Marcel van de Wetering și fostul director al Centrului Național Anticorupție (CNA) din Moldova, Iulian Rusu. În Comisia nr. 3 au fost incluși expertul român în politica anticorupție Laura Oana Ștefan, judecătorul italian Pierangelo Padova și avocatul moldovean Ion Graur.

O altă modificare semnificativă a rămas practic neschimbată în spațiul public: parlamentul a amânat termenul de finalizare a verificărilor cu un an — până pe 31 decembrie 2026. Amendamentul a fost adoptat pe 10 iulie, la ultima ședință a actualului parlament, în cadrul unui alt proiect de lege privind mecanismele interne de evaluare a activității în organele de autoguvernare ale sistemului judiciar și al procuraturii. Menționăm că în cadrul aceleași ședințe, parlamentul a aprobat 79 de proiecte legislative diferite.

Vettingul Curții de Apel este aproape finalizat

Conform informațiilor de pe site-ul Comisiei nr. 2, 40 de judecători ai Curții de Apel Chișinău au fost notificați cu privire la începutul procesului de verificare. În termen de 20 de zile, aceștia trebuiau fie să accepte să participe la evaluare, fie să demisioneze. În urma acestui proces, 21 de judecători au demisionat. Dintre cei rămași, cinci au trecut cu succes verificarea (iar concluziile comisiei au fost aprobate de Consiliul Superior al Magistraturii), patru nu au trecut și vor fi destituite, iar două cazuri sunt încă în așteptarea deciziei comisiei. În cazul a opt judecători, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dispus o verificare suplimentară — legea permite acest lucru doar o singură dată. Verificările suplimentare de obicei se desfășoară mai rapid, întrucât toate documentele necesare au fost deja colectate.

Deși procesul de vetting a început cu Curtea de Apel Chișinău, verificarea Curții de Apel Bălți ar putea fi finalizată mai devreme: 12 dintre cei 15 judecători au demisionat și nu vor participa la evaluare. Dintre cei rămași, doi au trecut cu succes verificarea, iar o judecătoare nu a trecut, dar poate contesta decizia în fața Curții Supreme de Justiție.

O situație similară se regăsește și la Curtea de Apel Sud (Comrat și Cahul): trei dintre cei opt judecători au demisionat, trei au trecut cu succes verificarea (rapoartele comisiei nr. 2 fiind aprobate de CSM), un judecător a susținut interviul și așteaptă decizia, iar al doilea încă nu a participat la interviu.

În următoarea etapă, comisia va începe verificarea președinților și vicepreședinților instanțelor teritoriale.

Vettingul Procuraturii Anticorupție abia a început

Evaluarea externă a procurorilor acoperă Procuratura Anticorupție (PA), PCCOCS, Procuratura Generală, precum și președinții și vicepreședinții procuraturilor teritoriale. Deocamdată, procesul a avansat doar la PA. În lista pentru verificare se află 56 de procurori, dintre care 21 au lucrat anterior în PA sau au fost delegați acolo din alte procuraturi. După anunțul privind începutul verificării, 10 procurori au demisionat.

Comisia nr. 3 a verificat deja conducerea PA, inclusiv șeful interimar Marcel Dumbrăvan și vicepreședinții Octavian Iachimovschi și Mariana Leahu – toți au trecut cu succes verificarea. De asemenea, doi procurori care au participat la concursurile pentru posturi în colegiile interne ale Consiliului Superior al Procurorilor au trecut vettingul și nu va fi necesar să-l repete.

Deocamdată, doi procurori din PA nu au trecut formal verificarea: fosta șefă a instituției, Veronica Dragalin, și Irina Toncoglaz. Dragalin a demisionat în martie, după începerea verificării, iar conform legii, aceasta este considerată o nepromovare automată a procesului. Celălalt procuror nu a furnizat documentele solicitate la termen, invocând faptul că nu a primit notificarea și se afla în concediu. Comisia a solicitat dovezi convingătoare, dar procurorul nu le-a prezentat.

Pe site-ul comisiei sunt afișate acum listele procurorilor din PCCOCS și Procuratura Generală care trebuie să treacă prin verificare. La sfârșitul lunii iulie, Comisia nr. 3 i-a audiat pe adjunctul interimar al procurorului general interimar, Sergiu Rusu, și pe șeful interimar al PCCOCS, Victor Furtună.

***

Vettingul în Moldova a început ca parte a procesului de reformă a sistemului judiciar. Prima comisie de vetting, cunoscută sub numele de Pre-vetting, s-a concentrat pe verificarea candidaților pentru organele de autoguvernare – Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Activitatea acestei comisii a început în vara anului 2022. Ulterior, au fost formate alte două comisii pentru verificarea judecătorilor și procurorilor. Comisia nr. 2, responsabilă de verificarea judecătorilor, și-a început activitatea în iulie 2023. Obiectivul acestei comisii este de a verifica judecătorii Curților de Apel, judecătorii și candidații pentru Curtea Supremă de Justiție, precum și președinții și vicepreședinții instanțelor. Comisia nr. 3, care se ocupă de procurori, a început să lucreze în decembrie 2023. Aceasta trebuie să verifice procurorii procuraturilor specializate, conducerea Procuraturii Generale, precum și șefii procuraturilor teritoriale și vicepreședinții acestora.

Fiecare comisie este compusă din trei juriști moldoveni (doi desemnați de majoritatea aflată la guvernare, iar unul de opoziție). De asemenea, comisiile includ câte trei experți internaționali recomandați de partenerii externi. Termenul inițial pentru finalizarea vettingului a fost prelungit de la 31 decembrie 2025 până la aceeași dată din 2026. Însă chiar și după această dată, comisiile vor continua să lucreze până la finalizarea examinării tuturor plângerilor judecătorilor și procurorilor care nu sunt de acord cu deciziile comisiilor de vetting, în fața Curții Supreme de Justiție.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
screenshot

Îl ascultă pe Diacov? Partidul Democrat Modern anunță că va participa la parlamentare și face apel la foștii colegi din PDM să se unească

Președintele Partidului Democrat Modern din Moldova (PDMM), Boris Foca, a anunțat că formațiunea sa, care a fost fondată de ex-deputați PDM, va candida la alegerile parlamentare din toamnă. Acesta a făcut apel la foștii membri ai Partidului Democrat din Moldova (PDM), care s-au retras din politică sau se regăsesc actualmente în alte formațiuni, să se unească și să creeze o forță comună. Precizările au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă din 12 august.

Formațiunea pe care o reprezint și care descinde direct din fostul PDM și din fosta guvernare democrată din perioada anilor 2016-2019 a decis să se implice plenar în aceste alegeri. Pentru noi, acesta nu este un simplu exercițiu formal, ci o decizie asumată, conștientă și matură. Și ne propunem să le oferim celor cetățenilor din Republica Moldova o alternativă politică reală”, a declarat Boris Foca.

Totodată, politicianul a îndemnat foștii colegi din PDM, care s-au retras din politică sau care se regăsesc astăzi în alte partide, să se unească și formeze o forță comună.

Între timp, după plecarea PDM de la guvernare, în condiții politice și geopolitice specifice, mulți dintre oamenii noștri au făcut un pas în spate, s-au retras din viața publică, lăsându-i pe cei care ne-au succedat la guvernare să-și demonstreze capacitățile și să-și îndeplinească promisiunile. Alții s-au regrupat încercând să revină în diverse formule. Un lucru însă este cert: suntem mulți, oamenii noștri rămân în continuare foarte influenți, iar experiența lor este extrem de valoroasă pentru țara noastră. Prin urmare, Partidul Democrat Modern din Moldova face un apel public către toți cei care împărtășesc valorile și viziunile noastre să ne unim eforturile și să creăm împreună o platformă politică solidă, capabilă să scoată Republica Moldova din hăul politic și administrativ în care s-a pomenit”, a spus liderul PDMM.

Amintim că mesajul lui Foca vine după ce, pe 11 august, ex-președintele PDM Dumitru Diacov a făcut o adresare către Partidul Social Democrat European, care este succesorul PDM-ului, dar și la Mișcarea „Respect Moldova” și Partidul Democrat Modern din Moldova, care au fost formate din foști democrați, în contextul alegerilor parlamentare din toamnă. Acesta a menționat că formațiunile trebuie să revină la „denumirea”, „viziunile” și „tradițiile” PDM pentru a avea șanse să acceadă în următoarea legislatură.

***

Alegerile parlamentare vor fi organizate în data de 28 septembrie.

Cernăuțeanu: A fost identificată locația de unde era telefonată cu amenințări judecătoarea Ana Cucerescu

Ancheta privind intimidările asupra judecătoarei Ana Cucerescu a înregistrat rezultate, fiind stabilită locația de unde s-au făcut anumite apeluri. Rezultatele au fost posibile datorită faptului că cei implicați au admis erori. Declarațiile au fost făcute de șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, în cadrul ediției din 11 august a emisiunii „Pe față” de la Moldova 1. Șeful IGP a respins acuzațiile politicianului fugar Ilan Șor, potrivit cărora autoritățile ar sta în spatele acțiunilor, menționând că, dimpotrivă, oamenii legii au intervenit pentru a opri aceste acțiuni de la casa judecătoarei.

„Rezultate sunt. (…) Au admis anumite erori în anumite procese. Nu toată lumea știe cum se folosesc anumite aplicații și o elementară greșeală tehnică care o poți admite, la măsurile speciale acest lucru se stabilește. (…) A fost stabilită locația de unde, în primul rând, s-au făcut anumite apeluri. Acel telefon, dacă în prima fază credeam că a fost utilizat doar în mediul online… nu, am constatat că a fost utilizat și pentru 2-3 secunde într-un alt dispozitiv. Avem foarte multe rezerve și la cei cu livrările de flori, care s-au confundat în declarații în prima fază”, a declarat șeful IGP.

Cernăuțeanu a mai spus că, în acțiunile ilegale, au fost utilizate trei numere de telefon de la un operator mobil din Republica Moldova. „Când vorbim de mesajele de amenințare care se petreceau pe parcursul ultimelor zile, 24/24, acolo numerele erau din afara Republicii Moldova”, a precizat șeful IGP.

„Ceea ce declară criminalul Șor, că cumva am avea interes nu știu cine și nu știu cum… eu îmi pun întrebarea: în ultimele 24 de ore, când erau amenințările continue la adresa doamnei judecătoare, am avut inclusiv persoană înjunghiată la adresa apartamentului doamnei sau a fost apel că arde etajul doi al blocului sau iată este un pachet suspect, că ar fi o bombă în scară… Deci, în noaptea respectivă au curs continuu aceste mesaje. Noi nu am dat curs acestora, deoarece în ultimele săptămâni acel bloc a fost monitorizat și verificat continuu de experții criminaliști și, în același timp, nu este un secret că în preajma blocului au stat continuu colegii de la „Fulger” pentru asigurarea și protecția siguranței persoanelor. Care era rostul ca cineva, cum acuză criminalul Șor, să facă aceste apeluri atât timp cât acestora nu li se dădea curs? (…) Cu părere de rău, am avut o ieșire a mașinii pompierilor în acea zonă. Am reușit și am stopat, anume din considerentul de a nu perturba și a nu tensiona oamenii din acel bloc. Asta era scopul în acea noapte”, a adăugat Cernăuțeanu.

Întrebat dacă în cazul membrei CSM aceiași oameni ar sta în spatele acțiunii, Cernăuțeanu a răspuns: „Numărul de pe care au fost făcute expedierile e același”.

***

Pe 6 august, președintele CSM, Sergiu Caraman, a anunțat că judecătorul care a examinat dosarul Evgheniei Guțul, în care bașcana a fost condamnată la 7 ani de închisoare, a fost amenințat timp de câteva luni. Acestea au inclus mesaje de amenințare cu moartea, fotografii macabre cu persoane asasinate sau decapitate, precum și apeluri telefonice repetate, inclusiv pe timpul nopții. Pe lângă judecător, și un membru al instituției a fost ținta unor mesaje de amenințare, a declarat Caraman.

Șeful IGP a menționat că Ana Cucerescu a fost amenințată inclusiv în noaptea de dinaintea pronunțării sentinței. Potrivit lui Cernăuțeanu, la sfârșitul lunii iulie, judecătoarea a început să primească pe telefonul personal mesaje cu amenințări directe, inclusiv cu moartea. La un moment dat, colegii judecătoarei au fost chiar chemați la morgă pentru a face o presupusă recunoaștere a „cadavrului” acesteia, a declarat Cernăuțeanu. Șeful IGP a mai spus că Guțul a locuit în același bloc cu judecătoarea. Familia bașcanei s-ar fi mutat în clădire după ce aceasta a fost plasată în arest la domiciliu, în luna aprilie.

Cernăuțeanu a precizat că poliția a inițiat o anchetă și examinează inclusiv o posibilă legătură cu gruparea criminală organizată asociată cu fugarul condamnat Ilan Șor, care se ascunde la Moscova.

Pe 10 august, Șor a spus că intimidările nu au fost organizate de apropiații săi. În schimb, a acuzat autoritățile, susținând că acestea, cu implicarea poliției, ar fi pus la cale aceste acțiuni pentru a învinui oamenii din anturajul său.

Imagine simbol

Liderii UE îi solicită lui Trump, înaintea întâlnirii cu Putin, să apere interesele Ucrainei și ale Europei. Ungaria nu a semnat declarația

Liderii Uniunii Europene au salutat eforturile președintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și de a asigura o pace justă și durabilă pentru Ucraina. Într-o declarație comună, emisă pe 12 august, aceștia au reiterat că o pace stabilă trebuie să respecte dreptul internațional, inclusiv suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. De asemenea, Uniunea Europeană a reiterat importanța ca Ucraina să aibă libertatea de a-și decide viitorul, fără a fi exclusă din procesul de negociere.

Liderii europeni au convenit că orice soluție diplomatică trebuie să protejeze securitatea Ucrainei și a Europei și că vor continua să ofere sprijin Ucrainei, inclusiv prin sancțiuni împotriva Federației Ruse.

Uniunea Europeană a reiterat, totodată, necesitatea unui parteneriat solid între statele membre pentru garantarea securității și stabilității pe termen lung în Europa.

„ O Ucraină capabilă să se apere eficient este o parte integrantă a oricăror garanții de securitate viitoare. Uniunea Europeană și statele membre sunt gata să contribuie în continuare la garanțiile de securitate pe baza competențelor și capacităților lor respective, în conformitate cu dreptul internațional, și cu respectarea deplină a politicii de securitate și apărare a anumitor state membre, luând în considerare interesele de securitate și apărare ale tuturor statelor membre”, se arată în textul declarației.

Uniunea Europeană reiterează, totodată, dreptul inalienabil al Ucrainei de a-și alege propriul destin și anunță că va continua să sprijine Ucraina pe drumul său către aderarea la blocul comunitar.

Textul declarație a fost semnat de toți liderii UE, cu excepția Ungariei. În nota de subsol a documentului se precizează că „Ungaria nu se asociază cu această declarație”.

***

Întâlnirea planificată între Trump şi Putin va avea loc pe 15 august, la peste trei ani după ce Rusia a invadat Ucraina. Presa a relatat că, anterior, președintele Rusiei a transmis SUA condițiile pentru încetarea focului în Ucraina. Liderul de la Kremlin, la ordinul căruia a fost declanșată invazia la scară largă asupra Ucrainei, cere ca aceasta să-și retragă trupele din regiunile Donețk și Lugansk, după care linia frontului va fi înghețată. Conform presei, Putin urmărește să obțină și controlul total asupra regiunilor Zaporojie și Herson. Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că ucrainenii nu intenționează „să dăruiască pământul lor” și să ofere Rusiei „premii pentru ceea ce a făcut”.

Pe 10 august, liderii UE au afirmat, într-o declarație comună dedicată viitoarei întâlniri dintre Putin și Trump, că succesul este posibil doar prin diplomație activă, sprijinirea Kievului și presiuni asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului. Totodată, potrivit liderilor UE, negocierile de pace pot avea loc doar cu participarea Kievului și cu condiția încetării focului.

În contextul întâlnirii dintre președinții Rusiei și SUA, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a scris pe o rețea de socializare că o pace justă și durabilă poate fi realizată doar cu Ucraina la masa negocierilor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: