„Mai puțină risipă, mai mult bine”. Lansarea campaniei naționale de prevenire a risipei de alimente

Peste o mie de elevi din țară vor deveni în scurt timp ambasadorii campaniei naționale de prevenire a risipei de alimente. Inițiativa aparține Băncii de Alimente, care lansează astăzi, în parteneriat cu Primăria Municipiului Chișinău și cu sprijinul Kaufland Moldova, o serie de acțiuni de informare și sensibilizare a societății cu genericul «Mai puțină risipă, mai mult Bine».

Campania anti-risipă a ajuns la cea de-a treia ediție și are ca scop sensibilizarea societății, agenților economici și autorităților publice, privind problema risipei alimentare și informarea despre mecanismele simple de recuperare a acestora. Kaufland Moldova este primul retail din țară, partener al Băncii de Alimente. Prin acest angajament, compania încurajează consumul rațional de alimente și prevenirea foametei.

În premieră, în acest an, campania anti-risipă include și o componentă de educație a celor mai tineri consumatori, asupra reducerii risipei alimentare. Până la finele lunii noiembrie, în 10 instituții de învățământ din Chișinău și regiuni, va fi desfășurată o caravană a atelierelor anti-risipă pentru elevii claselor primare. Activitățile vor fi realizate de către echipa de voluntari a proiectului «Ludobus» al Misiunii Sociale «Diaconia» și vor cuprinde prezentări interactive, jocuri și surprize pentru micii participanți.

Caravana va culmina prin lansarea unui ghid de prevenire a risipei de alimente, care va explica într-un limbaj simplu conceptul de prevenire a risipei alimentare și va încuraja copiii, dar și familiile lor, să consume responsabil. Ghidul va putea fi folosit atât ca resursă de informare pentru cadrele didactice pentru orele de dezvoltare personală, cât și ca inspirație pentru părinții care vor să includă în educația copiilor și subiectul consumului rațional și responsabil al produselor alimentare.

Tot în cadrul campaniei naționale de prevenire a risipei alimentare, pe 26 noiembrie va avea loc o mare colectă de produse alimentare în magazinele Kaufland, cu implicarea a zeci de voluntari. Grație solidarizării a mii de clienți, în anul 2021, în cadrul colectei au fost adunate circa 3700 kg de produse. În urma acțiunii, alimentele colectate se transformă în porții de mâncare caldă pentru beneficiarii mai multor ONG-uri, aziluri de bătrâni și servicii sociale din țară.

Oleg PARASCHIV, Directorul Băncii de Alimente:
Credem că este important ca pe lângă eforturile pe care le depunem pentru îmbunătățirea cadrului legislativ și sistemic, care să încurajeze agenții economici să facă donații prevenind risipa, este bine să ținem cont de componenta de informare și educație. Este doar un început, dar sperăm ca inițiativa să fie auzită și să ni se alăture cât mai mulți susținători, de la autorități și agenți economici, la fiecare casă în care este promovat respectul pentru mâncare, unde se pune preț pe munca celor care cultivă, pregătesc și distribuie mâncarea pentru noi toți, dar mai ales pentru cei care îndură foame.

Cristina ARAMĂ, PR Manager Kaufland Moldova:
Sustenabilitatea se află la baza businessului modern, iar combaterea risipei alimentare este o prioritate în strategia Kaufland. Ne asumăm această responsabilitate, astfel facem schimbări la nivel operațional prin reducerea prețului la produsele ce se apropie de data expirării, iar datorită sistemelor de gestionare automată evităm stocurile în exces. La nivel social, educăm angajații și clienții despre reducerea pierderilor de produse și ne implicăm activ în bunăstarea comunităților, alături de asociații neguvernamentale și Banca de Alimente, pentru a dona produsele care încă pot fi utilizate. Ne bucurăm că, și în acest an, avem o colaborare productivă cu Banca de Alimente, care ne permite să aducem soluții reale pentru problema risipei alimentare în Republica Moldova.

Angela CUTASEVICI, Viceprimar, Primăria Municipiului Chișinău:
Primăria Municipiului Chișinău este foarte încântată de această inițiativă care vine să-i responsabilizeze pe cei mici prin educarea în rândul acestora a deprinderilor anti-risipă. Noi încurajăm copiii să fie receptivi la activitățile care se vor desfășura în cadrul campaniei și să aplice în practică sfaturile specialiștilor, astfel vom minimiza împreună risipa alimentară.

Banca de Alimente este un mecanism inovator în Moldova, axat pe recuperarea produselor alimentare din lanțul agro-alimentar și redistribuire a acestor în servicii sociale care asistă oamenii afectați de foame. Din luna martie 2022, Banca este membru asociat al Federației Europene a Băncilor de Alimente. Echipa Băncii de Alimente a experimentat mecanismul de recuperare a produselor alimentare în premieră cu Kaufland, ca agent economic. Parcursul a fost analizat constant, documentat și reprezintă un model de bună practică.

De la începutul activității sale, Banca de Alimente a reușit să recupereze și să redistribuie peste 541 de tone de produse alimentare. Banca de Alimente are actualmente 25 de donatori de produse și colaborează stabil cu peste 42 de centre sociale (cantine sociale, aziluri, centre comunitare etc), care transformă alimentele în prânzuri calde, gustoase și sănătoase pentru oamenii nevoiași și alte categorii sociale vulnerabile.

Demersul anti-risipă este ancorat în activitățile planificate de ONU pentru realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă în Moldova 2030, cel puțin la categoriile «consum și producție responsabile» (obiectivul 2) și «zero foame» (obiectivul 12).

Persoană de contact: Daniela Grejdeanu, Manager Relații Publice,
Tel.: 067 712 300, e-mail: pr. diaconia@gmail. com

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Maia Sandu a decorat-o cu „Ordinul Onoarei” pe viceministra pentru afaceri europene a Ciprului

Președinta Maia Sandu a conferit „Ordinul Onoarei” viceministrei pentru afaceri europene a Republicii Cipru, Marilena Raouna. Un decret în acest sens a fost semnat marți, 30 iunie.

Conform documentului, distincția a fost acordată „în semn de înaltă recunoștință pentru cooperarea excelentă și pentru angajamentul ferm față de politica de extindere a Uniunii Europene pe durata exercitării de către Republica Cipru a Președinției Consiliului Uniunii Europene”.

presedinte.md

Pe parcursul președinției Consiliului Uniunii Europene deținute de Cipru, Republica Moldova a deschis oficial negocierile pentru primul grup de capitole și au fost lansate negocierile tehnice pentru alte trei grupuri de capitole.

army.md

Investiție de peste €50 mln în apărare, cu sprijinul UE: armata va fi dotată cu peste 100 unități de tehnică militară

Armata Republicii Moldova va fi dotată cu peste 100 de vehicule militare moderne, în cadrul unui proiect finanțat de Uniunea Europeană, printr-un grant de peste 50 de milioane de euro. Livrările sunt planificate până în mai 2027.

Ministerul Apărării și Centrul Estonian de Investiții în Apărare au semnat astăzi un acord-cadru și contractul de achiziție pentru peste 100 de unități de tehnică militară de ultimă generație destinate Armatei Naționale. Echipamentele vor fi furnizate de compania canadiană Roshel.

Proiectul face parte dintr-un pachet de asistență pentru perioada 2022–2025, destinat consolidării capacităților de mobilitate și transport ale Armatei Naționale. Acesta este implementat cu sprijinul Uniunii Europene, prin intermediul Instrumentului European pentru Pace (EPF).

Valoarea totală a proiectului depășește 50 de milioane de euro și reprezintă un grant european nerambursabil.

Vehiculele urmează să fie livrate până în luna mai 2027.

În cadrul unei întrevederi cu reprezentanții companiei implicate în implementare, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a subliniat importanța sprijinului acordat de Uniunea Europeană pentru modernizarea sectorului de apărare al Republicii Moldova.

Potrivit acestuia, achiziția va contribui la modernizarea instruirii militare, creșterea interoperabilității forțelor, sporirea rezilienței instituționale și apropierea de standardele europene.

ТАСС

Sfârșitul „renașterii” lui Șor? Curtea Constituțională a decis: restricțiile pentru partidele succesoare sunt constituționale

Partidele „Forța de Alternativă și Salvarea Moldovei”, „Moldova Mare”, precum și partidul „Inima Moldovei”, au pierdut litigiul la Curtea Constituțională. Acestea au contestat prevederea legală care a permis Ministerului Justiției să solicite în instanță suspendarea activității formațiunilor politice. În cazul partidelor „Forța de Alternativă și Salvarea Moldovei” și „Moldova Mare”, ministerul le-a considerat succesoare ale partidului neconstituțional „Șor”, iar în cazul partidului „Inima Moldovei” — pe motivul suspiciunilor de finanțare ilegală.

Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a amintit, într-un briefing susținut pe 30 iunie, că cele trei partide politice au contestat prevederile legale referitoare la statutul de succesor al unui partid declarat neconstituțional, criteriile de stabilire a acestui statut, precum și restricțiile aplicate activității partidelor politice cu titlu de măsură asigurătorie.

Curtea Constituțională a constatat că atribuirea acestui statut unui partid este constituțională. Manole a explicat că Parlamentul a interzis crearea și înregistrarea unui nou partid politic, precum și utilizarea unui partid politic deja înregistrat pentru continuarea sau reluarea, în calitate de partid succesor, a activității unui partid declarat neconstituțional.

„Parlamentul a considerat că o asemenea activitate reprezintă un abuz al dreptului la asociere politică. În acest sens, Parlamentul a reglementat procedura de constatare a partidelor politice care sunt succesoare ale unui partid declarat neconstituțional, a stabilit circumstanțele care pot fi luate în considerare de instanța de judecată și a prevăzut termenele în care urmează să fie evaluat comportamentul examinat”, a menționat ea.

Potrivit Domnicăi Manole, Curtea Constituțională a considerat că Parlamentul nu a introdus o nouă categorie de restricții ale libertății de asociere, ci a clarificat cerința constituțională privind exercitarea cu bună-credință a drepturilor fundamentale. Totodată, legislativul a stabilit o serie de criterii care trebuie luate în considerare de autoritățile publice și de instanțele de judecată. Aceste criterii nu se aplică de la sine și nu duc automat la atribuirea statutului de partid succesor. Ele trebuie analizate în ansamblu, în context și în raport cu motivele care au stat la baza declarării neconstituționalității partidului.

„Curtea a considerat că aceste criterii sunt formulate suficient de precis și obiectiv, deoarece presupun analiza unor fapte concrete, precum programele politice, declarațiile publice sau activitatea desfășurată în comun. În special, utilizarea formulării «formează un ansamblu» demonstrează faptul că Parlamentul nu a permis stabilirea succesiunii pe baza unor acțiuni disparate, ci a cerut o evaluare complexă a comportamentului partidului politic. Criteriile sunt previzibile din punctul de vedere al consecințelor lor și îndeplinesc condiția legalității atât timp cât sunt interpretate ca elemente simptomatice sau indicii ale succesiunii”, a declarat Manole.

Președinta CC consideră că, prin interzicerea succesiunii partidelor declarate neconstituționale, autoritățile își îndeplinesc obligația de a proteja ordinea constituțională și valorile democratice împotriva strategiilor frauduloase de menținere a activității unor asemenea partide și a „reîncarnării” acestora în formațiuni politice existente sau noi.

De asemenea, Manole a explicat de ce Curtea a considerat constituțională posibilitatea dizolvării unui partid succesor. În primul rând, oficiala a precizat că dizolvarea nu este o măsură automată, iar aplicarea acestei măsuri este posibilă doar după efectuarea unei evaluări judiciare individualizate. „Dizolvarea poate fi dispusă numai după ce instanța de judecată stabilește, în baza probelor administrate, că activitatea partidului politic se încadrează în categoria comportamentului interzis”, a adăugat ea.

Manole a precizat că, dacă instanța stabilește că încălcările nu sunt suficient de grave pentru a justifica dizolvarea partidului, aceasta poate dispune, ca măsură alternativă, limitarea activității partidului respectiv. În acest context, Curtea Constituțională a menționat că posibilitatea individualizării măsurii reprezintă o garanție procedurală importantă, deoarece asigură existența unui raport rezonabil de proporționalitate între gravitatea încălcărilor constatate și măsura dispusă de instanță.

Curtea s-a pronunțat și asupra constituționalității limitării activității partidelor ca măsură de sancționare. Manole a menționat că Parlamentul a reglementat un mecanism care permite limitarea activității partidelor politice, stabilind atât condițiile de drept material, cât și cele procedurale în care poate fi aplicată o asemenea măsură.

„Există situații care permit intervenția urgentă a statului: cumpărarea pe scară largă a alegătorilor și altele. Curtea a decis că aceste prevederi respectă cerința legalității. Măsura limitării are caracter temporar, durata sa maximă fiind de 12 luni. Legea permite reluarea activității partidului politic după înlăturarea neconformităților care au constituit temeiul intervenției statului”, a declarat președinta Curții Constituționale.

În concluzie, Curtea Constituțională a respins sesizările privind controlul constituționalității depuse de partidele „Forța de Alternativă și Salvarea Moldovei”, „Moldova Mare” și „Inima Moldovei”. Totodată, este de menționat că decizia Curții Constituționale nu înseamnă că aceste trei partide sunt succesoarele partidului „Șor”.


În 2025, Ministerul Justiției, în baza noilor prevederi ale Legii privind partidele politice, s-a adresat Curții de Apel Chișinău cu solicitarea de a limita activitatea partidelor „Forța de Alternativă și Salvarea Moldovei” și „Moldova Mare”. Ministerul Justiției le-a acuzat că sunt partide succesoare ale partidului neconstituțional „Șor” — adică folosesc aceleași surse de finanțare, aceeași conducere și își coordonează acțiunile din același centru.

În cazul partidului „Inima Moldovei”, Ministerul Justiției a solicitat suspendarea activității partidului din cauza suspiciunilor de finanțare ilegală. Anterior, am scris că grupul de lucru al Comisiei Electorale Centrale (CEC) nu a identificat urme de finanțare a partidului „Inima Moldovei” din Rusia.

În sesizările depuse la Curtea Constituțională, partidele au încercat să demonstreze că mecanismul care permite Ministerului Justiției să limiteze rapid activitatea partidelor prin intermediul instanțelor de drept comun încalcă dreptul la asociere și contravine Constituției. Partidele „Forța de Alternativă și Salvarea Moldovei” și „Moldova Mare” au insistat, de asemenea, că aceste restricții sunt excesive și încalcă drepturile membrilor acestor partide, care nu au nicio legătură cu partidul „Șor”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Moldova 1

Nereguli la angajări, salarii și achiziții la MoldATSA. Ce a arătat evaluarea Centrului Național Anticorupție

Centrul Național Anticorupție (CNA) a constatat mai multe nereguli în procesul de recrutare, salarizare, instruire și achiziții publice la întreprinderea de stat MoldATSA, în urma unei evaluări de integritate instituțională, desfășurată între octombrie 2025 și iunie 2026. Potrivit raportului, în perioada 2023–2025 au fost identificate angajări fără concurs, lipsă de criterii clare pentru acordarea premiilor, cumul de funcții pe termen lung și deficiențe în procedurile de achiziții. CNA a emis recomandări obligatorii pentru remedierea problemelor și reducerea riscurilor de corupție.

CNA a finalizat evaluarea integrității instituționale la MoldATSA, analizând mecanismele interne de prevenire a corupției și modul în care sunt gestionate resursele umane și financiare. Raportul arată că regulile interne permit conducerii să decidă discreționar organizarea concursurilor de angajare. În perioada 2023–2024, au fost angajate 33 de persoane fără concurs public, iar pentru niciun caz nu a fost solicitat certificatul de integritate profesională, deși acest lucru este prevăzut de lege. De asemenea, unele funcții de conducere au fost ocupate prin selecție directă, fără proceduri transparente.

În ceea ce privește remunerarea, raportul semnalează lipsa unor criterii clare de performanță pentru acordarea premiilor și stimulentelor salariale. În unele cazuri, recompensele au fost oferite pentru activități care fac parte din atribuțiile obișnuite de serviciu, inclusiv situații în care aceleași persoane au participat la aprobarea propriilor beneficii.

Evaluatorii au mai constatat că unii angajați au cumulat mai multe funcții simultan, pe perioade de până la nouă luni, fără ca posturile vacante să fie scoase la concurs, ceea ce depășește caracterul temporar al acestui mecanism și poate afecta eficiența utilizării resurselor.

Pe partea de formare profesională, CNA a identificat cheltuieli semnificative și uneori nejustificate, inclusiv participări repetate la cursuri similare sau la instruiri costisitoare în străinătate, deși existau alternative mai ieftine. Ca exemplu, este menționat un curs de limba engleză în Marea Britanie, cu un cost de aproximativ 106 000 de lei. În total, în primele nouă luni ale anului 2025, MoldATSA a cheltuit circa 9 milioane de lei pentru instruirea personalului.

Raportul evidențiază și probleme în domeniul achizițiilor publice, inclusiv planificare defectuoasă, fragmentarea contractelor și utilizarea insuficientă a procedurilor competitive, situații care pot afecta transparența și pot favoriza anumiți operatori economici.

În context, CNA a transmis recomandări obligatorii privind revizuirea regulamentelor interne, transparentizarea angajărilor și achizițiilor, precum și consolidarea controlului intern. Instituția subliniază că responsabilitatea pentru asigurarea integrității revine conducerii și angajaților, iar neimplementarea măsurilor poate atrage răspundere disciplinară, contravențională sau penală.

Precizăm că, în ultimele săptămâni, întreprinderea de stat MoldATSA, responsabilă de securitatea traficului aerian din Republica Moldova, a ajuns în centrul unui scandal. O investigație a Ziarului de Gardă a arătat că directorul instituției, Dumitru Vangheli, ar fi indicat în CV-ul depus la concurs că a obținut licența de pilot la una dintre cele mai mari academii private de pilotaj din Canada și că a lucrat ulterior timp de doi ani ca pilot pe avioane de linie la Air Canada, informații care, potrivit ZdG, nu corespund realității. În urma investigației, Agenția Proprietății Publice l-a demis pe Vangheli începând cu 22 iunie, „ca urmare a pierderii încrederii fondatorului în persoana administratorului”, interimatul funcției urmând să fie asigurat de Andrei Cebanu, director adjunct la Autoritatea Aeronautică Civilă.

În același timp, scandalul a continuat în legătură cu Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu. O investigație RISE Moldova a arătat că aceasta a fost remunerată cu peste un milion de lei în mai puțin de un an de activitate în calitate de purtătoare de cuvânt la MoldATSA. Potrivit investigației, în 2026, remunerația lunară a acesteia a depășit 120 000 de lei, fiind de circa 8 ori mai mare decât salariul mediu pe economie și de aproape 4 ori mai mare decât indemnizația salarială a președintei Maia Sandu. Pe 23 iunie, Taburceanu a anunțat, pe rețelele de socializare, că a depus cerere de demisie din funcția de purtătoare de cuvânt a MoldATSA și declarat că va restitui toate sumele încasate ca sporuri și adaosuri la salariul de bază pentru întreaga perioadă în care activat la întreprinderea de stat

Într-o primă reacție, președinta Maia Sandu a declarat că nu a avut nicio implicare în angajarea verișoarei sale la MoldATSA. Șefa statului a calificat drept nejustificate salariul și sporurile încasate de aceasta și a afirmat că banii primiți nemeritat trebuie restituiți.

gov.md

STRATCOM, aflat în subordinea Președinției, neagă că Anastasia Taburceanu ar fi prestat servicii pentru instituție: Fals

Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării (STRATCOM) neagă că Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu, vizată într-un scandal privind remunerarea sa la întreprinderea de stat MoldATSA, ar fi prestat servicii de suport tehnic și strategic pentru instituție – informație lansată de liderul PNM, Dragoș Galbur. STRATCOM a catalogat subiectul salarizării lui Taburceanu drept o „controversă politică” și a menționat că nu are nicio legătură cu aceasta.

Afirmațiile respective sunt false. Doamna Anastasia Tăburceanu nu a furnizat servicii de consultanță sau expertiză Centrului, nici în cadrul proiectului la care s-a făcut referire în spațiul public, nici în alte circumstanțe. Regretăm faptul că instituții ale statului sunt implicate fără temei în controverse politice cu care nu au nicio legătură. Asocierea nejustificată a unor instituții publice cu subiecte controversate poate induce în eroare opinia publică și poate afecta încrederea cetățenilor în activitatea acestora”, a transmis STRATCOM într-un comunicat.

Amintim că, în ultimele zile, Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu, s-a aflat în centrul unui scandal privind salarizarea sa la întreprinderea de stat MoldATSA. O investigație RISE Moldova a arătat că aceasta a fost remunerată cu peste un milion de lei în mai puțin de un an de activitate în calitate de purtătoare de cuvânt la întreprinderea de stat MoldATSA. Potrivit investigației, în 2026 remunerația lunară a acesteia a depășit 120 000 de lei, fiind de aproximativ opt ori mai mare decât salariul mediu pe economie și de aproape patru ori mai mare decât indemnizația salarială a președintei Maia Sandu. 

Pe 23 iunie, Taburceanu a anunțat, pe rețelele de socializare, că a depus cerere de demisie din funcția de purtătoare de cuvânt a MoldATSA. Verișoara președintei țării a precizat, tot atunci, că va restitui toate sumele încasate ca sporuri și adaosuri la salariu de baza pentru întreaga perioadă în care amactivat la întreprinderea de stat responsabilă de traficul aerian în Republica Moldova.

Într-o primă reacție, președinta Maia Sandu a declarat că nu a avut nicio implicare în angajarea verișoarei sale la MoldATSA. Șefa statului a calificat drept nejustificate salariul și sporurile încasate de aceasta și a afirmat că banii primiți nemeritat trebuie restituiți.

Ulterior, pe 29 iunie, liderul PNM, Dragoș Galbur, a scris pe rețelele de socializare că, locuind în Slovenia, Anastasia Taburceanu ar fi figurat în două proiecte ale statului, cu venituri lunare care ar fi ajuns la aproximativ 10 000 de euro. Potrivit acestuia, în 2025, aceasta ar mai fi încasat aproximativ 600 000 de lei de la Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS), în cadrul unui proiect privind prevenirea și combaterea dezinformării și manipulării informaționale. Galbur susține că proiectul ar fi vizat acordarea de suport tehnic și strategic Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării, care se află în subordinea directă a Președintelui Republicii Moldova.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: