„Mai puțină risipă, mai mult bine”. Lansarea campaniei naționale de prevenire a risipei de alimente

Peste o mie de elevi din țară vor deveni în scurt timp ambasadorii campaniei naționale de prevenire a risipei de alimente. Inițiativa aparține Băncii de Alimente, care lansează astăzi, în parteneriat cu Primăria Municipiului Chișinău și cu sprijinul Kaufland Moldova, o serie de acțiuni de informare și sensibilizare a societății cu genericul «Mai puțină risipă, mai mult Bine».

Campania anti-risipă a ajuns la cea de-a treia ediție și are ca scop sensibilizarea societății, agenților economici și autorităților publice, privind problema risipei alimentare și informarea despre mecanismele simple de recuperare a acestora. Kaufland Moldova este primul retail din țară, partener al Băncii de Alimente. Prin acest angajament, compania încurajează consumul rațional de alimente și prevenirea foametei.

În premieră, în acest an, campania anti-risipă include și o componentă de educație a celor mai tineri consumatori, asupra reducerii risipei alimentare. Până la finele lunii noiembrie, în 10 instituții de învățământ din Chișinău și regiuni, va fi desfășurată o caravană a atelierelor anti-risipă pentru elevii claselor primare. Activitățile vor fi realizate de către echipa de voluntari a proiectului «Ludobus» al Misiunii Sociale «Diaconia» și vor cuprinde prezentări interactive, jocuri și surprize pentru micii participanți.

Caravana va culmina prin lansarea unui ghid de prevenire a risipei de alimente, care va explica într-un limbaj simplu conceptul de prevenire a risipei alimentare și va încuraja copiii, dar și familiile lor, să consume responsabil. Ghidul va putea fi folosit atât ca resursă de informare pentru cadrele didactice pentru orele de dezvoltare personală, cât și ca inspirație pentru părinții care vor să includă în educația copiilor și subiectul consumului rațional și responsabil al produselor alimentare.

Tot în cadrul campaniei naționale de prevenire a risipei alimentare, pe 26 noiembrie va avea loc o mare colectă de produse alimentare în magazinele Kaufland, cu implicarea a zeci de voluntari. Grație solidarizării a mii de clienți, în anul 2021, în cadrul colectei au fost adunate circa 3700 kg de produse. În urma acțiunii, alimentele colectate se transformă în porții de mâncare caldă pentru beneficiarii mai multor ONG-uri, aziluri de bătrâni și servicii sociale din țară.

Oleg PARASCHIV, Directorul Băncii de Alimente:
Credem că este important ca pe lângă eforturile pe care le depunem pentru îmbunătățirea cadrului legislativ și sistemic, care să încurajeze agenții economici să facă donații prevenind risipa, este bine să ținem cont de componenta de informare și educație. Este doar un început, dar sperăm ca inițiativa să fie auzită și să ni se alăture cât mai mulți susținători, de la autorități și agenți economici, la fiecare casă în care este promovat respectul pentru mâncare, unde se pune preț pe munca celor care cultivă, pregătesc și distribuie mâncarea pentru noi toți, dar mai ales pentru cei care îndură foame.

Cristina ARAMĂ, PR Manager Kaufland Moldova:
Sustenabilitatea se află la baza businessului modern, iar combaterea risipei alimentare este o prioritate în strategia Kaufland. Ne asumăm această responsabilitate, astfel facem schimbări la nivel operațional prin reducerea prețului la produsele ce se apropie de data expirării, iar datorită sistemelor de gestionare automată evităm stocurile în exces. La nivel social, educăm angajații și clienții despre reducerea pierderilor de produse și ne implicăm activ în bunăstarea comunităților, alături de asociații neguvernamentale și Banca de Alimente, pentru a dona produsele care încă pot fi utilizate. Ne bucurăm că, și în acest an, avem o colaborare productivă cu Banca de Alimente, care ne permite să aducem soluții reale pentru problema risipei alimentare în Republica Moldova.

Angela CUTASEVICI, Viceprimar, Primăria Municipiului Chișinău:
Primăria Municipiului Chișinău este foarte încântată de această inițiativă care vine să-i responsabilizeze pe cei mici prin educarea în rândul acestora a deprinderilor anti-risipă. Noi încurajăm copiii să fie receptivi la activitățile care se vor desfășura în cadrul campaniei și să aplice în practică sfaturile specialiștilor, astfel vom minimiza împreună risipa alimentară.

Banca de Alimente este un mecanism inovator în Moldova, axat pe recuperarea produselor alimentare din lanțul agro-alimentar și redistribuire a acestor în servicii sociale care asistă oamenii afectați de foame. Din luna martie 2022, Banca este membru asociat al Federației Europene a Băncilor de Alimente. Echipa Băncii de Alimente a experimentat mecanismul de recuperare a produselor alimentare în premieră cu Kaufland, ca agent economic. Parcursul a fost analizat constant, documentat și reprezintă un model de bună practică.

De la începutul activității sale, Banca de Alimente a reușit să recupereze și să redistribuie peste 541 de tone de produse alimentare. Banca de Alimente are actualmente 25 de donatori de produse și colaborează stabil cu peste 42 de centre sociale (cantine sociale, aziluri, centre comunitare etc), care transformă alimentele în prânzuri calde, gustoase și sănătoase pentru oamenii nevoiași și alte categorii sociale vulnerabile.

Demersul anti-risipă este ancorat în activitățile planificate de ONU pentru realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă în Moldova 2030, cel puțin la categoriile «consum și producție responsabile» (obiectivul 2) și «zero foame» (obiectivul 12).

Persoană de contact: Daniela Grejdeanu, Manager Relații Publice,
Tel.: 067 712 300, e-mail: pr. diaconia@gmail. com

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Musteața recunoaște legătura cu PDM, după demisia de la Ministerul Agriculturii: „Nu am avut curaj să spun întregul adevăr”

Radu Musteața a venit cu o reacție publică, după ce PSDE a publicat cererea de aderare la PDM,  datată din 2017. Fostul ministru al Agriculturii, care a demisionat pe 24 iulie, la după doar două zile de la învestirea Guvernului, își cere scuze și recunoaște că nu a spus „întregul adevăr” despre relația sa cu formațiunea condusă în trecut de oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc.

„Îmi cer scuze că adevărul despre prezența mea de câteva luni la ședințele PD nu a ieșit din vorbele mele, ci din altă parte. Știu că orice justificare nu va repara faptul că nu am avut curaj să spun întregul adevăr. După PLDM am fost prezent la câteva ședințe organizate de Nae Simion Pleșca și, la insistențele sale, am semnat și eu acea cerere de partid, în rând cu sute de funcționari. Sincer să fiu, nici nu țin minte precis dacă am semnat cerere de aderare la una din ședințe, dar știu că nu mai contează acum și că ar fi trebuit să spun clar din start că a existat o interacțiune cu PD la acea vreme, chiar dacă nesemnificativă”, a scris Musteața pe rețele.

Fostul ministru al Agriculturii susține că după 2018 nu a mai avut „nicio legătură cu PD”, iar după căderea Guvernului Sandu, „peste câteva luni”, a fost „dezamăgit” și a plecat din ANSA.

„Nu sunt mândru de acel episod de câteva luni din viața mea. Am vrut să șterg din istoria mea acele evenimente. Intenția nu a fost să mint oamenii. Tocmai de aceea, am și decis să-mi depun demisia din funcția de ministru – reau să fiu corect și responsabil față de toată echipa. Și sper ca toată munca mea, acțiunile mele de luptă cu persoane corupte să nu fie șterse cu buretele de această greșeală stupidă pe care am comis-o”, a mai scris Musteața.

Amintim că numele lui Radu Musteața a fost implicat într-un scandal după ce, pe 21 iulie, președintele interimar al partidului „Mișcarea Respect Moldova”, Veaceslav Burlac, a publicat un mesaj însoțit de fotografii despre care susține că îl surprind pe actualul ministru al Agriculturii alături de foști membri ai PDM. Solicitat de NewsMaker, Musteața a respins atunci acuzațiile, pe care le-a calificat drept „denigrări” și „falsuri”. Ulterior, într-o emisiune la Jurnal TV, Musteața a declarat că își va da demisia dacă se va demonstra că a fost membru al PDM.

Deși, pe 23 iulie, acesta a negat în repetate rânduri că ar fi avut legături cu fostul Partid Democrat, în aceeași zi secretarul general al PSDE, Iurie Cazacu, a declarat pentru TVR Moldova că Musteața ar fi făcut parte din organizația teritorială Ciocana a PDM în perioada 2017–2018 și ar fi condus o organizație primară a partidului.

În dimineața zilei de 24 iulie, la doar două zile de la învestirea Guvernului Tofan, premierul Vasile Tofan a anunțat că Radu Musteața și-a depus demisia din funcția de ministru al Agriculturii. La rândul său, Musteața a declarat că Executivul are în față reforme importante și că, „pentru a păstra încrederea”, a considerat că depunerea mandatului este „un gest de responsabilitate”.

La câteva ore distanță, Vasile Bumacov, liderul Partidului Social Democrat European (PSDE) – formațiunea succesoare a PDM – a prezentat o cerere de aderare la PDM despre care susținea că a fost semnată de Radu Musteața, în 2017. Politicianul susținea că documentul demonstrează că Musteața ar fi mințit atunci când a negat că ar fi avut legături cu PDM și că demisia acestuia este justificată.

În aceeași zi, președinta Maia Sandu a semnat decretul prin care ia act de demisia lui Radu Musteața din funcția de ministru al Agriculturii, din 24 iulie.


Radu Musteața a preluat conducerea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare după ce a condus Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), unde a activat timp de mai mulți ani și a ocupat mai multe funcții de conducere. Guvernul condus de Vasile Tofan a fost învestit de Parlament pe 22 iulie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
nashrezekne.lv

Cărți, jucării, haine și încălțăminte: Letonia interzice importul unor produse din Rusia și Belarus

Parlamentul Letoniei a aprobat, în cadrul unei ședințe extraordinare, interdicția de import a unor produse din Rusia și Belarus. Documentul a fost elaborat de Ministerul Afacerilor Externe al Letoniei și aprobat anterior de Guvern. Autoritățile spun că transmit astfel un „semnal politic”, relatează Deutsche Welle.

Sub incidența interdicției ar putea intra cărțile și publicațiile periodice, în primul rând cele în limba rusă, jocurile video, articolele sportive, jucăriile, îmbrăcămintea și încălțămintea. Importul produselor rusești și belaruse este interzis atât direct din aceste două state, cât și prin intermediul unor țări terțe. Tranzitul prin Letonia către alte state ale Uniunii Europene este permis. Modificările sunt introduse în legea „privind sprijinul acordat locuitorilor civili ai Ucrainei”.

Guvernul va trebui să evalueze până la 1 martie 2027 și apoi anual dacă interdicția contribuie la securitatea societății letone și la sprijinirea Kievului.

Ministerul Economiei al Letoniei și-a exprimat anterior îndoiala că interdicția va fi pe deplin eficientă, deoarece nu sunt prevăzute restricții suplimentare privind vânzarea acestor produse în magazine. Totodată, produsele fabricate în Rusia sau Belarus care au fost deja importate legal într-un alt stat membru al UE pot ajunge în Letonia, în baza regulilor pieței unice europene.

Între timp, autoritățile spun că este vorba despre un „semnal politic”.

Potrivit sursei citate, din 2022, importurile Letoniei din Rusia și Belarus s-au redus cu 91%, de la peste 2,1 miliarde de euro în 2022 la 193 de milioane de euro în 2025, ceea ce reprezintă 0,8% din totalul importurilor de mărfuri. Produsele vizate de noua interdicție – cărți, ziare, jocuri video, articole sportive, jucării, îmbrăcăminte și încălțăminte – reprezintă 6,5% din importurile din Rusia și Belarus, adică aproximativ 0,05% din totalul importurilor Letoniei.

(VIDEO) Dacă vor majora tariful, nu știu cum vom trăi”: opoziția protestează împotriva scumpirii gazelor

Opoziția a protestat în fața sediului ANRE, cerând ca tarifele la gaz să nu fie majorate. Manifestanții au scandat lozinci împotriva PAS și a președintei Maia Sandu. Ion Chicu a declarat că Energocom nu s-a preocupat de achiziționarea gazelor la prețuri mai mici în primăvară, iar acum solicită o majorare a tarifului cu 40%. „Cea mai gravă componentă a tarifului este tăcerea noastră”, a spus el. La protest au participat reprezentanți ai mai multor partide, inclusiv PSRM, PCRM, MAN, Partidul Nostru, Democrația Acasă, precum și fosta deputată PAS Olesea Stamate.

Directorul general al ANRE, Alexei Taran, a ieșit în fața protestatarilor și a declarat că solicitarea este justificată. El a subliniat că cetățenii au dreptul să protesteze, dar trebuie să înțeleagă situația: gazul este un produs de import, iar Republica Moldova nu poate controla prețurile de pe piața mondială. Totodată, el și-a confirmat disponibilitatea de a prezenta un raport în Parlament pe 28 iulie. Participanții la protest au povestit că deja achită până la 4.500 de lei pentru serviciile comunale, în timp ce pensiile sunt de aproximativ 3.400 de lei.

Liderul socialiștilor, Igor Dodon, a făcut apel la unirea opoziției pentru a obține organizarea alegerilor parlamentare anticipate. Între timp, ANRE a decis să accepte aproape integral solicitarea Energocom: tariful la gaz ar putea crește de la 14,42 lei la 20,30 lei pentru un metru cub.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

tvrmoldova/imagine simbol

300 de persoane, fără vacanțe în Turcia și fără bani? Administratoarea unei agenții de turism din Chișinău, plasată în arest preventiv

Fondatoarea și administratoarea agenției de turism din Chișinău, reținută pentru escrocherie, a fost plasată în arest preventiv pentru 30 de zile. Aceasta ar fi lăsat fără vacanțe și fără bani circa 300 de persoane. Informațiile au fost comunicate de Procuratura Generală.

Femeia a fost plasată în arest preventiv pentru 30 de zile pe 24 iulie.

Între aprilie și iulie 2026, administratoarea ar fi obținut bani în numerar de la mai multe persoane, sub pretextul comercializării unor pachete turistice avantajoase pentru odihnă în Turcia, fără a-și executa promisiunile, a comunicat Procuratura Generală. În unul dintre episoade, aceasta i-ar fi promis unei femei, care achitase peste 120 000 de lei, un pachet turistic pentru ea și familia sa, la un hotel de 5 stele din Kemer, Turcia, în perioada 22-29 iulie 2026, însă nu și-ar fi onorat obligațiile.

Potrivit informațiilor preliminare, numărul total al victimelor ar ajunge la 300 de persoane. Prejudiciul total cauzat victimelor este încă în curs de estimare.

„Îndemnăm victimele care au avut de suferit în urma acestei scheme sau unor fapte similare să sesizeze organele de drept. Mai mult, atragem atenția cetățenilor să verifice prudent credibilitatea ofertelor comerciale înainte de a efectua plăți”, a comunicat Procuratura Generală.

***

Cazul a fost făcut public pe 23 iulie de poliție. Se menționa că fondatoarea și administratoarea unei companii de turism, în vârstă de 25 de ani, a fost reținută pentru 72 de ore, după ce mai multe familii s-au plâns la poliție că au rămas fără vacanțe și fără bani. Prejudiciul s-ar ridica la aproximativ un milion de lei. Poliția menționat că, dacă va fi găsită vinovată, persoana riscă de la 4 la 8 ani de închisoare. Detalii AICI.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: