„Mai puțină risipă, mai mult bine”. Lansarea campaniei naționale de prevenire a risipei de alimente

Peste o mie de elevi din țară vor deveni în scurt timp ambasadorii campaniei naționale de prevenire a risipei de alimente. Inițiativa aparține Băncii de Alimente, care lansează astăzi, în parteneriat cu Primăria Municipiului Chișinău și cu sprijinul Kaufland Moldova, o serie de acțiuni de informare și sensibilizare a societății cu genericul «Mai puțină risipă, mai mult Bine».

Campania anti-risipă a ajuns la cea de-a treia ediție și are ca scop sensibilizarea societății, agenților economici și autorităților publice, privind problema risipei alimentare și informarea despre mecanismele simple de recuperare a acestora. Kaufland Moldova este primul retail din țară, partener al Băncii de Alimente. Prin acest angajament, compania încurajează consumul rațional de alimente și prevenirea foametei.

În premieră, în acest an, campania anti-risipă include și o componentă de educație a celor mai tineri consumatori, asupra reducerii risipei alimentare. Până la finele lunii noiembrie, în 10 instituții de învățământ din Chișinău și regiuni, va fi desfășurată o caravană a atelierelor anti-risipă pentru elevii claselor primare. Activitățile vor fi realizate de către echipa de voluntari a proiectului «Ludobus» al Misiunii Sociale «Diaconia» și vor cuprinde prezentări interactive, jocuri și surprize pentru micii participanți.

Caravana va culmina prin lansarea unui ghid de prevenire a risipei de alimente, care va explica într-un limbaj simplu conceptul de prevenire a risipei alimentare și va încuraja copiii, dar și familiile lor, să consume responsabil. Ghidul va putea fi folosit atât ca resursă de informare pentru cadrele didactice pentru orele de dezvoltare personală, cât și ca inspirație pentru părinții care vor să includă în educația copiilor și subiectul consumului rațional și responsabil al produselor alimentare.

Tot în cadrul campaniei naționale de prevenire a risipei alimentare, pe 26 noiembrie va avea loc o mare colectă de produse alimentare în magazinele Kaufland, cu implicarea a zeci de voluntari. Grație solidarizării a mii de clienți, în anul 2021, în cadrul colectei au fost adunate circa 3700 kg de produse. În urma acțiunii, alimentele colectate se transformă în porții de mâncare caldă pentru beneficiarii mai multor ONG-uri, aziluri de bătrâni și servicii sociale din țară.

Oleg PARASCHIV, Directorul Băncii de Alimente:
Credem că este important ca pe lângă eforturile pe care le depunem pentru îmbunătățirea cadrului legislativ și sistemic, care să încurajeze agenții economici să facă donații prevenind risipa, este bine să ținem cont de componenta de informare și educație. Este doar un început, dar sperăm ca inițiativa să fie auzită și să ni se alăture cât mai mulți susținători, de la autorități și agenți economici, la fiecare casă în care este promovat respectul pentru mâncare, unde se pune preț pe munca celor care cultivă, pregătesc și distribuie mâncarea pentru noi toți, dar mai ales pentru cei care îndură foame.

Cristina ARAMĂ, PR Manager Kaufland Moldova:
Sustenabilitatea se află la baza businessului modern, iar combaterea risipei alimentare este o prioritate în strategia Kaufland. Ne asumăm această responsabilitate, astfel facem schimbări la nivel operațional prin reducerea prețului la produsele ce se apropie de data expirării, iar datorită sistemelor de gestionare automată evităm stocurile în exces. La nivel social, educăm angajații și clienții despre reducerea pierderilor de produse și ne implicăm activ în bunăstarea comunităților, alături de asociații neguvernamentale și Banca de Alimente, pentru a dona produsele care încă pot fi utilizate. Ne bucurăm că, și în acest an, avem o colaborare productivă cu Banca de Alimente, care ne permite să aducem soluții reale pentru problema risipei alimentare în Republica Moldova.

Angela CUTASEVICI, Viceprimar, Primăria Municipiului Chișinău:
Primăria Municipiului Chișinău este foarte încântată de această inițiativă care vine să-i responsabilizeze pe cei mici prin educarea în rândul acestora a deprinderilor anti-risipă. Noi încurajăm copiii să fie receptivi la activitățile care se vor desfășura în cadrul campaniei și să aplice în practică sfaturile specialiștilor, astfel vom minimiza împreună risipa alimentară.

Banca de Alimente este un mecanism inovator în Moldova, axat pe recuperarea produselor alimentare din lanțul agro-alimentar și redistribuire a acestor în servicii sociale care asistă oamenii afectați de foame. Din luna martie 2022, Banca este membru asociat al Federației Europene a Băncilor de Alimente. Echipa Băncii de Alimente a experimentat mecanismul de recuperare a produselor alimentare în premieră cu Kaufland, ca agent economic. Parcursul a fost analizat constant, documentat și reprezintă un model de bună practică.

De la începutul activității sale, Banca de Alimente a reușit să recupereze și să redistribuie peste 541 de tone de produse alimentare. Banca de Alimente are actualmente 25 de donatori de produse și colaborează stabil cu peste 42 de centre sociale (cantine sociale, aziluri, centre comunitare etc), care transformă alimentele în prânzuri calde, gustoase și sănătoase pentru oamenii nevoiași și alte categorii sociale vulnerabile.

Demersul anti-risipă este ancorat în activitățile planificate de ONU pentru realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă în Moldova 2030, cel puțin la categoriile «consum și producție responsabile» (obiectivul 2) și «zero foame» (obiectivul 12).

Persoană de contact: Daniela Grejdeanu, Manager Relații Publice,
Tel.: 067 712 300, e-mail: pr. diaconia@gmail. com

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

România l-a convocat pe ambasadorul Rusiei. A doua oară în această săptămână

Ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, a fost convocat la sediul Ministerului român al Afacerilor Externe (MAE) pentru discuții, în contextul dronei rusești care a intrat în spațiul aerian al țării. Potrivit Digi24, informația a fost comunicată de ministrul român de Externe, Oana Ţoiu. Este a doua convocare a lui Lipaev la sediul MAE în această săptămână.

Țoiu a anunțat că ambasadorul Rusiei la București a fost convocat la MAE pentru discuții programate să aibă loc în seara zilei de 14 septembrie. Potrivit sursei, este a doua convocare a lui Lipaev la sediul MAE. El a fost chemat și pe 12 septembrie, pentru a i se transmite poziția de condamnare a violării spaţiului aerian al Poloniei de către drone ruseşti.

Întrebată ce se așteaptă să obțină din discuțiile din această seară cu ambasadorul rus, ministra a răspuns: „Nu ne așteptăm să obținem ceva anume din discuția respectivă, cât să comunicăm foarte clar protestul României”.

La precizarea dacă MAE este pregătit să expulzeze diplomați ruși de la București, dacă se repetă astfel de incidente, Țoiu a răspuns: „Există mai multe instrumente diplomatice, însă în acest moment principalul lucru pentru noi este să ne asigurăm că întărim colaborarea internațională atât în cadrul NATO, cât și în cadrul UE, pentru că primul lucru pe care trebuie să-l facem este să ne asigurăm că aceste incidente sunt descurajate”.

„Ce este important în această perioadă este să arătăm unitatea, alături de alți membri ai Uniunii Europene, de aliații noștri din NATO”, a mai declarat ministra de Externe.

Întrebată dacă a cerut, în numele României, garanții de securitate suplimentare din partea NATO și UE, Țoiu a comunicat: „Avem în acest moment garanții de securitate și din partea NATO și UE, în sensul atât a prezenței NATO pe teritoriul României și a bazelor NATO, cât și a eforturilor comune pe care le facem pentru mecanisme comune de descurajare, așa cum este și pachetul comun de sancțiuni”.

***

O dronă rusească a pătruns, în seara zilei de 13 septembrie, în spațiul aerian al României. Ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat că avioanele ridicate „au văzut” drona și „au fost foarte aproape s-o dea jos”. Și Polonia a ridicat aeronave, în seara zilei de sâmbătă, ca răspuns la amenințarea reprezentată de dronele rusești care operau deasupra Ucrainei. Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că militarii ruși știu exact unde își îndreaptă dronele, ceea ce „este o extindere evidentă a războiului de către Rusia”.

realitatea.md

„Nu ține de personalul medical, ci de sistem”. Familia lui Gheorghe Urschi, după ce a solicitat transferul

Laura Urschi, una dintre fiicele lui Gheorghe Urschi, a mulțumit echipei medicale pentru intervenția chirurgicală și îngrijirea acordată tatălui său. Totodată, ea a spus că sistemului medical îi „rămâne să însușească comunicarea cu pacienții”, inclusiv „empatia față de pacient și rudele acestuia”. Laura Urschi a adăugat că pentru familia sa rămâne o provocare tranziția de la tratamentul spitalicesc la cel de acasă. „Suntem recunoscători medicilor care ne ghidează pe acest drum și răspund la apelurile noastre, fără să ne reproșeze că există pe lume copii bolnavi, iar noi ne batem capul de sănătatea lui tata care are peste 70 ani”, a mai spus ea.

Într-un mesaj postat pe Facebook, Laura Urschi a mulțumit echipei medicale de la Institutul de Medicină Urgentă pentru intervenția chirurgicală efectuată și pentru îngrijirea acordată în perioada post-operatorie: „Vă mulțumim din toată inima!”.

Laura Urschi susține că s-a făcut „ceea ce sistemul nostru medical permite la momentul actual”. „În comparație cu anul 2011 sistemul a evoluat, dar mai rămâne încă să însușească – comunicarea cu pacienții, adaptarea comportamentului la situația specială a pacientului, transparența în tratamentele aplicate mai ales la pacienții care dezvoltă ușor reacții adverse severe la diferite medicamente, empatia față de pacient și rudele acestuia, oferirea informației clare și scrise cu privire la îngrijirea pacientului post-operator la domiciliu. Dar toate astea nu țin de personalul medical, ci de management, politici și sistem”, a adăugat fiica lui Gheorghe Urschi.

Ea a mai spus că, pentru familie, rămâne o provocare tranziția de la tratamentul aplicat în spital — perfuzii, injecții și alimentare parenterală (intravenoasă) — la tratamentul la domiciliu, constând în pastile și alimentare enterală.

„Avem multe întrebări și multe neclarități. Citim toată informația pe care ne-o oferă internetul și suntem recunoscători medicilor care ne ghidează pe acest drum și răspund la apelurile noastre, fără să ne reproșeze că există pe lume copii bolnavi, iar noi ne batem capul de sănătatea lui tata care are peste 70 ani. Așa medici empatici îs puțini, cu regret, și sistemul deseori îi persecută pentru deschiderea și grija de care dau dovadă”, a menționat Laura Urschi.

Ea a mai spus că îi este neclar „ordinul Ministerului Sănătății cu privire la faptul că la domiciliu personalul medical nu are dreptul să pună pacienților injecții intr-venos sau perfuzii – act la care se face trimitere de unii medici de fiecare dată când avem vreo urgență de așa gen”. „Poate așa act nu există și unii medici mint? Poate acesta prevede și excepții și atunci ei iarăși mint?”, a comunicat Laura Urschi.

***

Pe 12 septembrie, familia lui Gheorghe Urschi a cerut ajutor pentru a-l transfera pe maestru din Institutul de Medicină Urgentă în alt spital, „la altă terapie intensivă pentru tratament și stabilizare”. Într-o postare pe Facebook, familia a declarat că maestrul a suferit o intervenție chirurgicală la sfârșitul lunii august și că, în prezent, starea sa post-operatorie este complicată, manifestând febră, inclusiv hemoglobină scăzută. Familia a făcut apel către instituțiile medicale din Chișinău, dar și către ministra Sănătății Ala Nemerenco.

Reprezentanții Institutului de Medicină Urgentă au declarat că „personalul medical a acționat conform protocoalelor în vigoare și în interesul pacientului”. Totodată, Institutul a menționat că Gheorghe Urschi este „evaluat în mod constant de consilii medicale multidisciplinare, inclusiv în ceea ce privește statutul neurologic pentru a asigura cea mai bună conduită terapeutică”. Spitalul a mai precizat că starea de sănătate a lui Gheorghe Urschi permite de câteva zile transferul către o secție de profil sau chiar externarea, „însă acest demers este amânat din cauza refuzului exprimat zilnic de rude din diverse motive”.

Ministra Sănătății, Ala Nemerenco, a declarat pentru ProTV că Gheorghe Urschi „a ieșit dintr-o stare gravă” și că „despre care obiecții putem vorbi atunci când un pacient merge spre însănătoșire?”. „Dacă dumnealor au alte dorințe și vor în alte spitale… noi un spital mai bun ca acesta nu avem. Acesta este cel mai bune”, a spus ministra.

***

Gheorghe Urschi s-a născut pe 18 ianuarie 1948, în satul Cotiujenii Mari, raionul Șoldănești. Este actor, regizor și umorist. În 2012 a fost distins cu „Ordinul Republicii”, iar în 2019 a primit Premiul Național.

A părăsit scena în 2011, după ce a suferit un atac cerebral.

caleaeuropeană.ro

„Forțele pro-europene și cele pro-ruse sunt cap la cap”. Băsescu, despre scrutinul din R. Moldova

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a publicat un mesaj în contextul alegerilor parlamentare din 28 septembrie din Republica Moldova. Fostul lider de la Cotroceni a declarat că forțele politice pro-europene și partidele pro-ruse „sunt cap la cap”. „Pe 28 septembrie, seara, Putin și ai lui pot fi la granița României”, se mai arată în mesajul lui Băsescu. Ex-președintele României consideră că, cel mai probabil, rezultatul alegerilor va fi decisiv influențat de votul oamenilor din diaspora.

„Pe 28 septembrie, seara, Putin și ai lui pot fi la granița României! În Republica Moldova “bătălia” pentru câștigarea alegerilor parlamentare este extrem de strânsă. Sunt “cap la cap” forțele politice pro-europene și partidele pro-ruse”, a scris Băsescu pe Facebook.

Fostul lider de la Cotroceni a adăugat că „foarte probabil, ca și la prezidențiale, rezultatul alegerilor va fi decisiv influențat de votul oamenilor din diaspora”.

„Peste un milion de cetățeni ai Republicii Moldova trăiesc și muncesc în țări ale UE, beneficiind de cetățenia română. Pe 28 septembrie, viitorul Republicii Moldova dar și securitatea României vor fi decisiv influențate de votul lor, al celor din diaspora”, a menționat Băsescu.

Fostul președinte al României crede că „o victorie a stângii pro-moscovite ar aduce în Parlament și în guvernul de la Chişinău marionetele lui Putin, iar la frontiera României o țară supusă ordinelor și controlului Moscovei”. „Participarea diasporei și votul pentru forțele pro-europene, va determina continuarea procesului de integrare a Republicii Moldova în UE, dar și securitate la Frontiera de Răsărit a României”, se mai arată în declarația lui Băsescu.

***

Alegerile parlamentare vor avea loc pe 28 septembrie 2025. Pe buletinul de vot vor fi 15 partide politice, 4 blocuri electorale și 4 candidați independenți. Pentru scrutin vor fi deschise 2 274 de secții de votare în Republica Moldova și în străinătate. Aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova nu știu încă pentru cine vor vota la alegerile parlamentare. Datele au fost prezentate de compania iData pe 8 septembrie. Însă numărul mare al „indecișilor” înaintea alegerilor a devenit de mult timp o tradiție în țară. NM, împreună cu experți, a analizat de ce se întâmplă acest lucru și unde ar putea merge voturile celor care încă ezită.

Amintim că, în august, consilierul prezidențial pentru apărare și securitate națională, secretarul Consiliului Suprem de Securitate, Stanislav Secrieru, a declarat pentru Politico că Rusia își intensifică eforturile de a determina moldovenii pro-europeni din diaspora să nu voteze, pentru a deturna alegerile parlamentare din 28 septembrie. Secrieru a avertizat că și la acest scrutin ar putea fi repetate metode de perturbare cunoscute din alegerile precedente, precum alertele false cu bombă la secțiile din diaspora sau proteste regizate. Tot în august, șefa statului, Maia Sandu, a declarat că diaspora moldovenească se află sub presiuni „fără precedent” din partea forțelor ostile, înaintea alegerilor parlamentare.

De cealaltă parte, în septembrie curent, Igor Dodon – liderul Partidului Socialiștilor, parte din Blocul electoral „Patriotic” – a venit cu un apel către moldovenii aflați în Uniunea Europeană. Acesta i-a îndemnat să participe „masiv” la alegeri și să voteze împotriva partidului de guvernare. În același timp, Dodon a menționat că blocul „Patriotic” intenționează să asigure „numărarea paralelă la fiecare secție de votare”.

Facebook/Dumitru Alaiba

Un nou serviciu de taxi în Chișinău: cine l-a lansat și ce trebuie să cunoască pasagerii

Compania Bolt, cunoscută la Chișinău pentru serviciile de închiriere a trotinetelor electrice, a lansat și serviciul său de taxi în capitala Republicii Moldova.

Potrivit diez.md, serviciul de taxi de la Bolt este disponibil în Chișinău din data de 12 septembrie 2025. Potrivit sursei, pasagerii au reducere de 50% pentru primele trei călătorii, iar șoferilor li se oferă un bonus de 600 de lei pentru 50 de curse îndeplinite.

Pentru agora.md, reprezentanții companiei au declarat zilele trecute că serviciul va fi prestat de firme autorizate, care oferă transport de pasageri și cu care Bolt colaborează. Compania a precizat că legislația nu îi permite operarea persoanelor fizice direct sub platformă. De asemenea, Bolt, la nivel global, oferă doar platforma tehnologică care conectează pasagerii cu operatorii de transport, fără a deține sau a achiziționa vehicule proprii.

***

În septembrie 2023, ministrul de atunci al Economiei, Dumitru Alaiba, anunța că autoritățile poartă discuții cu Bolt cu privire la eventuale servicii de taxi ale companiei în Republica Moldova. În februarie 2025, Alaiba a precizat că în Chișinău au ajuns trei mașini Bolt și că „în curând” vor fi „mult mai multe pe toate străzile orașului”.

Bolt este un startup estonian care oferă servicii de intermediere a comenzilor de taxi, închiriere de trotinete electrice, livrare de mâncare și carsharing. În Republica Moldova, compania și-a început activitatea în 2021, lansând servicii de închiriere a trotinetelor electrice la Chișinău. În prezent, Bolt oferă servicii de taxi în peste 40 de țări, inclusiv în România.

Colaj NM

„O retragere de onoare – cea mai bună opțiune”: schimb de replici între candidați PAS și „Împreună” la parlamentare

Candidatul PAS la parlamentare, Marcel Spatari, a declarat că, dacă blocul „Împreună” nu va obține 7% la alegeri, „o mare parte a voturilor pe care le va acumula, la redistribuție, se vor duce către partidele dirijate de Kremlin” și și-a exprimat speranța că liderii blocului „vor lua o decizie corectă înainte de 28 septembrie”. Candidatul blocului „Împreună”, Sergiu Tofilat, a respins afirmația, precizând că o eventuală retragere „nu va aduce voturi în plus” PAS-ului. Fostul membru al blocului și candidat PAS, Dinu Plîngău, a subliniat că „partidele de dreapta ar trebui să evite să se atace reciproc” și a susținut dreptul fiecărui politician de a participa în alegeri, „în pofida mizei atât de mari”.

Schimbul între Spatari și Tofilat

Schimbul de replici dintre Spatari și Tofilat a avut loc pe o rețea de socializare, după ce primul a comentat participarea blocului „Împreună” la alegerile parlamentare.

„Eu am o părere bună despre blocul Împreună și sunt sigur că majoritatea candidaților acestui bloc înțeleg că, în cazul în care nu vor lua 7% la alegeri, o mare parte a voturilor pe care le vor acumula, la redistribuție, se vor duce către partidele dirijate de Kremlin. Știu că nu este o realitate convenabilă blocului Împreună, dar este realitatea realist reală. Și am totuși speranța că politicienii integri din acest bloc înțeleg această realitate și vor lua o decizie corectă înainte de 28 septembrie”, a scris Spatari.

Sergiu Tofilat nu a fost de acord cu afirmațiile lui Spatari: „Concluzie greșită. Nici eu, nici familia mea nu vom vota cu PAS. Și oameni dezamăgiți sunt foarte mulți, peste 30%. Ce propuneți, să stăm acasă? Cine are de câștigat din asta, nu cumva partidele pro-ruse? Vom oferi o opțiune de vot pentru cei dezamăgiți, încetați vă rog cu sperietorile, asta e contra-productiv, doar înrăiți și divizați oamenii”.

„Mesajul “decizia corectă” în contextul postării dă clar de înțeles că vreți să ne retragem. Hai totuși să fim sinceri și să nu manipulăm. Ca să fie clar: putem să ne retragem de 100 ori pe zi, asta deloc nu va aduce voturi în plus pentru voi”, a adăugat Tofilat.

În replică, Spatari a spus că mesajul său a fost „absolut evident, bineînțeles”. „Eu personal consider că o retragere de onoare cu anunțarea publică a susținerii pentru PAS și asumarea rolului de opoziție extra-parlamentară este cea mai bună opțiune pentru continuarea procesului de integrare europeană. Dar nu sunt în poziția de a vă îndemna să faceți acest lucru, doar îmi exprim părerea. În același timp, în calitate de lider al blocului Împreună, sunt sigur că cunoașteți mai bine opțiunile oamenilor din bloc și fezabilitatea acestui lucru”, a menționat Spatari.

Apelul lui Plîngău

Dinu Plîngău a declarat, într-o postare pe rețelele de socializare, că susține „dreptul fiecărui cetățean/politician de a participa în alegeri, în pofida mizei atât de mari”. „În același timp, consider că partidele de dreapta ar trebui să evite să se atace reciproc. În viziunea mea, loc de unitate există și după alegeri. Toți politicienii știu că alegătorii vor unitate și de asta speculează pe acest mesaj. Din păcate, adevărul este că rânza liderilor, pe alocuri aroganța, împiedică realizarea acestei unități”, a scris Plîngău.

Totodată, Plîngău a menționat că „cei care sunt cu adevărat cu viziuni pro-UE trebuie să nu se atace reciproc”: „Băieți, aveți alte mesaje de campanie mult mai atractive pentru electoratul pro-UE decât să-mi spălați oasele mie, PAS-ului sau deciziei Platformei DA de a nu participa în alegeri”.

În contextul schimbului de replici, precizăm că, zilele trecute, liderul Partidul Schimbării, Ștefan Gligor — formațiune membră a blocului Împreună — a explicat „de ce blocul „Împreună” nu a făcut echipă comună cu PAS”. El a spus că „a existat o inițiativă de a face front comun” pentru a „nu dispersa votul pro-european”, însă „aceste negocieri au fost sabotate de către PAS”. Potrivit lui Gligor, la propunerea blocului de a face front comun, „oferta PAS” de a le oferi „două, maximum trei locuri pe lista electorală” a fost „umilitoare”, ceea ce a dus, „în loc de coalizarea forțelor pro-europene, la dezbinare”. Amintim că, anterior, PAS și-a justificat acțiunile prin dorința de a consolida electoratul proeuropean, pentru a nu permite venirea la putere a partidelor orientate spre cooperarea cu Rusia. 

NewsMaker a analizat AICI ce are de câștigat PAS și DA din această reconfigurare, ce soartă are opoziția proeuropeană și în ce măsură ar putea candidații independenți să complice calculele electorale ale PAS.

***

Alegerile parlamentare vor avea loc pe 28 septembrie 2025. În buletinul de vot vor figura 15 partide politice, 4 blocuri electorale și 4 candidați independenți. Pentru partidele politice, pragul electoral pentru a accede în parlament este de 5%, iar pentru blocurile electorale – 7%. 

Partidul Acțiune și Solidaritate a câștigat alegerile parlamentare anticipate din 2021 cu o majoritate absolută – 63 de mandate – fiind votat de peste jumătate dintre alegătorii prezenți la urne. După patru ani de guvernare, formațiunea intră în campanie cu o listă ce combină actuali deputați, foști și actuali demnitari, funcționari publici, dar și nume noi, inclusiv personalități cunoscute. PAS a inclus în lista sa electorală și doi reprezentanți ai formațiunii Platforma „DA”, care, la scurt timp, a fost exclusă din Blocul „Împreună”.

Blocul „Împreună” este format din Partidul Schimbării – prezent pe buletine și la scrutinul din 2021, dar fără a accede în legislativ – și Partidul Verde Ecologist, care a fost reprezentat o singură dată în Parlament, în 1998. Cele două partide au înaintat o listă de 60 de candidați, mulți dintre ei cu experiență politică anterioară. Lista Blocului „Împreună” la alegerile parlamentare este deschisă de Sergiu Tofilat – vicepreședintele Partidului Schimbării.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: