Anderi Mardari / NewsMaker

Maia Sandu a comentat demisia Avocatei Poporului, implicată într-un scandal: „Să nu condamnăm pe cineva în jumătate de oră”

Președinta țării Maia Sandu a comentat scandalul izbucnit în jurul Avocatei Poporului Natalia Moloșag, care a anunțat pe 2 decembrie că și-a depus demisia. Șefa statului a confirmat că, în calitate de avocată, Moloșag a reprezentat-o într-un proces de judecată, însă a subliniat că nu a cunoscut-o personal. De asemenea, președinta țării a menționat că este regretabil că oamenii nu judecă lucrurile în profunzimea lor, ci sunt în stare să facă concluzii într-un timp foarte scurt.

În cadrul ediției din 2 decembrie a ediției speciale de la TVR Moldova, președinta Maia Sandu a comentat demisia Nataliei Moloșag din funcția de Avocat al Poporului.

„Vreau să fac o precizare. Eu nu am avut ocazia să o cunosc pe dna Moloșag, chiar dacă m-a reprezentat într-un caz. Eu fiind în această luptă politică am avut multe situații în care am avut nevoie de avocat în luptele cu oponenții mei politici și, în unele situații, avocații erau angajați de echipa de campanie sau de partid. În cazul acesta nu am cunoscut-o nici până, nici după”, a menționat Sandu.

Șefa statului a constatat că, în cadrul conferinței de presă din 1 decembrie, declarațiile Nataliei Moloșag nu au fost convingătoare.

„Din ce am văzut eu, răspunsurile dnei Moloșag nu au fost convingătoare și nu pot să spun exact dacă a avut sau nu a avut dreptate. Am văzut doar că răspunsurile la suspiciuni nu au fost convingătoare. Dar ce s-a întâmplat după – a fost un val de critici, care nu a mai lăsat timp și loc ca lucrurile să se analizeze și ca să nu fie o atitudine superficială. Lucrurile s-au întîmplat foarte repede, valul a fost foarte mare, omul și-a dat demisia și cu asta s-a terminat. În ce măsură este vinovată, nu este vinovată, nu mai interesează pe nimeni, din păcate”, consideră Maia Sandu.

Președinta țării s-a referit și la Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), care a susținut-o prin votul în plenul parlamentului pe Moloșag: „Ce s-a întâmplat cu imaginea PAS, care a promovat-o, e altă întrebare. Chiar dacă ar fi fost o greșeală, lucrurile se corectează și se merge mai departe. Dar eu nu cred că din perspectiva asta trebuie să discutăm”.

Șefa statului a menționat că principalele două motive pentru care oamenii refuză să opteze pentru funcții publice sunt salariile mici și linșajul public.

„Foarte mulți oameni spun că nu vor să vină și pentru o greșeală comisă acum 30 de ani să fie linșați public. Și aici vreau să mă întorc la încrederea pe care trebuie să o construim noi între noi, indiferent dacă ai sau nu încredere în președintele țării sau în prim-ministru. Asta înțeleg că este mai greu de construit – în instituții. Dar încrederea în oameni și să ne lăsăm un pic de răgaz, să nu fim superficiali în aprecierea lucrurilor este foarte important. Pentru că, altfel, nimeni nu va vrea să vină și să își asume. Și nu e vorba doar de instituțiile publice, e vorba în general despre câtă deschidere avem noi și răbdare ca să nu condamnăm pe cineva în jumătate de oră, să reușim să înțelegem lucrurile în profunzime”, a conchis Maia Sandu.

***

Ombudsmanul a fost atras într-un scandal, după ce un blogger a publicat mai multe informații, potrivit cărora o persoană condamnată anterior pentru proxenetism lucrează ca „asistent” pentru Natalia Moloșag. Mai multe partide extra-parlamentare și Asociaţia organizaţiilor neguvernamentale au cerut deja demisia ombudsmanului.

Pe 2 decembrie, pe site-ul Oficiului Avocatul Poporului a fost publicată informația privind demisia Nataliei Moloșag din funcția de Avocat al Poporului.

La rândul său, bărbatul din cauza căruia au apărut criticile, a publicat o declarație în care menționează că nu înțelege din ce motiv Moloșag ar trebui să demisioneze și nu consideră că a afectat imaginea Consiliului Avocatului Poporului.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Escrocheriile telefonice din Moldova: unde ajung banii luați de la victime? Cernăuțeanu a oferit detalii

În escrocheriile telefonice, cea mai mare parte a banilor este dată de victime în cash. Poliția a documentat cazuri în care sumele au ajuns la schimburi valutare, unde au fost convertite în monedă cripto și ulterior transmise în exterior, precum și cazuri în care banii au fost duși în regiunea transnistreană, iar, odată acumulați, au fost aduși din nou la Chișinău pentru conversii în cripto. Informațiile au fost comunicate de șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, la „Cutia Neagră” de la TV8. Potrivit șefului IGP, call-centrele care operează escrocherii în R. Moldova își au locațiile în cel puțin trei țări.

Cernăuțeanu a declarat că, în 2025, majoritatea escrocheriilor au vizat investițiile și s-au desfășurat online, iar în martie 2026 au luat amploare escrocheriile telefonice.

Potrivit șefului IGP, cea mai mare parte a acestor bani este dată în cash de către victime.

La întrebarea ce se întâmplă cu acești bani din momentul în care sunt luați de la oameni, Cernăuțeanu a spus că, într-un caz examinat de poliție, banii au ajuns la un schimb valutar, unde au fost convertiți în monedă cripto, care ulterior era transmisă mai departe. Într-un alt caz, a adăugat șeful IGP, a fost reținută o persoană care este subiectul convertirii banilor în cripto, iar aici „este legătura dintre Republica Moldova, unde convertește și exteriorul – unde se transmit aceste mijloace financiare”. Potrivit șefului IGP, weekendul trecut a avut loc un caz în care o persoană a fost reținută în timp ce încerca să intre în regiunea transnistreană cu taxiul, având asupra sa bani. „Într-un alt caz am stabilit că, odată acumulați acești bani, erau aduși iarăși la Chișinău la aceste convertiri de cripto”, a mai spus Cernăuțeanu, cu referire la banii ajunși în regiunea transnistreană.

Întrebat despre unde se află call-centrele care operează escrocherii în Republica Moldova, șeful IGP a spus că „vorbim de cel puțin trei țări”, însă a refuzat să ofere detalii în acest sens. La precizarea prezentatoarei TV că se vorbește că una dintre ele ar fi Ucraina, Cernăuțeanu a menționat că această versiune „are dreptul la viață”.

***

Escrocheriile telefonice și online au luat amploare în Republica Moldova.

Fenomenul a ajuns în atenția Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, care a organizat pe 12 iunie audieri publice cu participarea autorităților responsabile din domeniu. Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a prezentat în cadrul audierilor o analiză statistică detaliată a evoluției escrocheriilor telefonice și online în perioada 2023-2026. Valoarea prejudiciului declarat de victime a crescut de la peste 40 de milioane de lei în 2023 la peste 130 de milioane în 2024 și la peste 272 de milioane de lei în 2025. În primele cinci luni ale anului 2026, prejudiciul estimat se ridică deja la 157 de milioane de lei, cu o valoare medie per cauză de aproximativ 89.000 de lei. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: