Anderi Mardari / NewsMaker

Maia Sandu a comentat demisia Avocatei Poporului, implicată într-un scandal: „Să nu condamnăm pe cineva în jumătate de oră”

Președinta țării Maia Sandu a comentat scandalul izbucnit în jurul Avocatei Poporului Natalia Moloșag, care a anunțat pe 2 decembrie că și-a depus demisia. Șefa statului a confirmat că, în calitate de avocată, Moloșag a reprezentat-o într-un proces de judecată, însă a subliniat că nu a cunoscut-o personal. De asemenea, președinta țării a menționat că este regretabil că oamenii nu judecă lucrurile în profunzimea lor, ci sunt în stare să facă concluzii într-un timp foarte scurt.

În cadrul ediției din 2 decembrie a ediției speciale de la TVR Moldova, președinta Maia Sandu a comentat demisia Nataliei Moloșag din funcția de Avocat al Poporului.

„Vreau să fac o precizare. Eu nu am avut ocazia să o cunosc pe dna Moloșag, chiar dacă m-a reprezentat într-un caz. Eu fiind în această luptă politică am avut multe situații în care am avut nevoie de avocat în luptele cu oponenții mei politici și, în unele situații, avocații erau angajați de echipa de campanie sau de partid. În cazul acesta nu am cunoscut-o nici până, nici după”, a menționat Sandu.

Șefa statului a constatat că, în cadrul conferinței de presă din 1 decembrie, declarațiile Nataliei Moloșag nu au fost convingătoare.

„Din ce am văzut eu, răspunsurile dnei Moloșag nu au fost convingătoare și nu pot să spun exact dacă a avut sau nu a avut dreptate. Am văzut doar că răspunsurile la suspiciuni nu au fost convingătoare. Dar ce s-a întâmplat după – a fost un val de critici, care nu a mai lăsat timp și loc ca lucrurile să se analizeze și ca să nu fie o atitudine superficială. Lucrurile s-au întîmplat foarte repede, valul a fost foarte mare, omul și-a dat demisia și cu asta s-a terminat. În ce măsură este vinovată, nu este vinovată, nu mai interesează pe nimeni, din păcate”, consideră Maia Sandu.

Președinta țării s-a referit și la Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), care a susținut-o prin votul în plenul parlamentului pe Moloșag: „Ce s-a întâmplat cu imaginea PAS, care a promovat-o, e altă întrebare. Chiar dacă ar fi fost o greșeală, lucrurile se corectează și se merge mai departe. Dar eu nu cred că din perspectiva asta trebuie să discutăm”.

Șefa statului a menționat că principalele două motive pentru care oamenii refuză să opteze pentru funcții publice sunt salariile mici și linșajul public.

„Foarte mulți oameni spun că nu vor să vină și pentru o greșeală comisă acum 30 de ani să fie linșați public. Și aici vreau să mă întorc la încrederea pe care trebuie să o construim noi între noi, indiferent dacă ai sau nu încredere în președintele țării sau în prim-ministru. Asta înțeleg că este mai greu de construit – în instituții. Dar încrederea în oameni și să ne lăsăm un pic de răgaz, să nu fim superficiali în aprecierea lucrurilor este foarte important. Pentru că, altfel, nimeni nu va vrea să vină și să își asume. Și nu e vorba doar de instituțiile publice, e vorba în general despre câtă deschidere avem noi și răbdare ca să nu condamnăm pe cineva în jumătate de oră, să reușim să înțelegem lucrurile în profunzime”, a conchis Maia Sandu.

***

Ombudsmanul a fost atras într-un scandal, după ce un blogger a publicat mai multe informații, potrivit cărora o persoană condamnată anterior pentru proxenetism lucrează ca „asistent” pentru Natalia Moloșag. Mai multe partide extra-parlamentare și Asociaţia organizaţiilor neguvernamentale au cerut deja demisia ombudsmanului.

Pe 2 decembrie, pe site-ul Oficiului Avocatul Poporului a fost publicată informația privind demisia Nataliei Moloșag din funcția de Avocat al Poporului.

La rândul său, bărbatul din cauza căruia au apărut criticile, a publicat o declarație în care menționează că nu înțelege din ce motiv Moloșag ar trebui să demisioneze și nu consideră că a afectat imaginea Consiliului Avocatului Poporului.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

România, aproape să preia Portul Giurgiulești. Ministru român: „Trebuie să avem garanția exploatării și după 2030”

România este aproape să preia Portul Giurgiulești din Republica Moldova, aflat la granița cu județul Galați și considerat strategic pentru aprovizionarea cu mărfuri către și dinspre Ucraina. Ministrul Transporturilor din România, Ciprian Șerban, a declarat pentru DCNews că negocierile sunt într-o fază avansată.

„Suntem acum în discuții și pentru achiziția Portului Giurgiulești. Este foarte strategic poziționat. Teoretic, suntem în semnarea contractului. Am avut o discuție cu cei de la Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare, le-am făcut o ofertă și a fost acceptată. Sunt câteva condiții pe care trebuie să le îndeplinească și cei din Republica Moldova. Va trebui să prelungească durata de exploatare a portului, care e până în 2030 astăzi. Ca să aibă sens investiția și să fie profitabilă și pentru România, trebuie să avem garanția că putem exploata și după 2030. Ei sunt deschiși și vor face această modificare cât mai curând posibil”, a declarat oficialul român.

Potrivit lui Ciprian Șerban, săptămâna viitoare este programată o discuție cu Vladimir Bolea, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din Republica Moldova, pentru a finaliza detaliile.

***

Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti din sudul Republicii Moldova a devenit un punct de tranzit comercial strategic pentru importul de cereale din Ucraina, după ce Federația Rusă a blocat porturile de-a lungul coastei ucrainene a Mării Negre. Compania care operează portul este controlată integral de BERD, a relatat în septembrie 2023 publicația Vocea Basarabiei. BERD a achiziționat 100% din capitalul grupului de companii Danube Logistics (Danube Logistics Group), la 7 mai 2021. Astfel, BERD a devenit atunci unicul beneficiar efectiv al Danube Logistics SRL, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești. Prin această achiziție, BERD anunța într-un comunicat că își propune să promoveze continuarea funcționării și dezvoltării cu succes a Portului Internațional Liber Giurgiulești, și va încerca să atragă investitori internaționali pentru a sprijini și dezvolta în continuare portul.

În septembrie 2023, premierul român Marcel Ciolacu declara într-un interviu pentru Digi24 că România intenționează să cumpere portul Internaţional Liber Giurgiuleşti din Republica Moldova, în contextul în care se preconizează ca țara să devină „un hub important în reconstrucția Ucrainei”. Atunci Ciolacu susținea că ministrul Transporturilor de la București a avut discuții în acest sens cu BERD, care este singurul proprietar final al companiei care administrează portul la Dunăre.

În octombrie 2023, ministrul Infrastructurii de la Chișinău Andrei Spînu declara că Guvernul României și-a anunțat intenția de a cumpăra Portul Internațional Giurgiulești – deținut de BERD – nu întregul Complexul Portuar Giurgiulești, pe teritoriul căruia se află și Portul de Stat. Oficialul menționa că reprezentanții BERD au fost informați despre faptul că în cazul în care banca va decide să vândă acest port, Guvernul de la Chișinău trebuie să fie implicat în acest proces din faza inițială, întrucât acest obiect de infrastructură reprezintă singura ieșire a Moldovei la mare. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: