Андрей Мардарь, NewsMaker

Maia Sandu a sesizat Curtea Constituțională. Vrea să afle mai multe despre atribuțiile guvernului demisionar

Președinta Republicii Moldova a adresat o sesizare Curții Constituționale cu cererea de a verifica constituționalitatea mai multor articole de lege care limitează Președintele țării și Guvernul demisionar în exercitarea atribuțiilor. Anunțul a fost făcut printr-un comunicat de presă publicat pe 11 ianuarie.

În linii mari, solicitarea ține de dreptul Președintelui și al Guvernului demisionar cu Prim-ministru interimar de a efectua remanieri de cadre în cazuri excepționale și dreptul Guvernului demisionar de a semna tratate internaționale, în anumite condiții.

„De asemenea, am cerut declararea drept neconstituțională a mai multor prevederi din Legea cu privire la Guvern care țin, în special, de desemnarea miniștrilor în exercițiu exclusiv din rândul membrilor Guvernului demisionar, în condițiile în care așa ceva nu este prevăzut de Constituție și, totodată, acest lucru putând crea disfuncționalități și mai mari în gestionarea instituțiilor”, se arată în mesaj.

Maia Sandu a mai menționat că țara s-a pomenit în această situație „după acțiunile iresponsabile ale unor deputați în parlament, ale fostului președinte și fostului premier în încercarea de destabilizare a situației din țară”.

„Guvernul, chiar și demisionar, trebuie să poată asigura administrarea țării, până la numirea următorului guvern. Aceasta înseamnă posibilitatea de a efectua remanieri, de a elibera și numi demnitari și funcționari publici în anumite condiții, de a accesa fonduri în anumite limite constituționale. Situația fără precedent, creată intenționat de fosta guvernare, cu scopul de a face statul și mai slab, și mai vulnerabil, în plină criză pandemică și economică, poate fi soluționată prin expunerea Curții Constituționale și clarificarea lacunelor și contradicțiilor identificate în sesizarea depusă azi”, a menționat președinta țării.

***

Pe 23 decembrie, Ion Chicu și-a anunțat demisia din funcția de premier al țării. Ulterior, acesta a precizat că va rămâne în fruntea guvernului doar până la 1 ianuarie 2021. Împreună cu Ion Chicu și-au anunțat demisia ministrul Finanțelor Serghei Pușcuța, ministrul Sănătății, Viorica Dumbrăveanu și ministrul Economiei, Anatol Usatîi.

Ulterior, Maia Sandu l-a numit în funcția de premier interimar pe ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Aurel Ciocoi.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Андрей Мардарь / NewsMaker

Un bărbat, condamnat pentru violență față de un minor transgen. Decizia Judecătoriei Criuleni

Un bărbat a fost condamnat pentru violență față de un minor transgen. Decizia, care recunoaște că fapta a fost săvârșită din motive de prejudecată bazate pe identitatea de gen a victimei, a fost pronunțată de Judecătoria Criuleni, sediul Central.

Potrivit hotărârii judecătorești, bărbatul a fost găsit vinovat de comiterea intenționată a violenței domestice asupra unui minor. Instanța i-a aplicat o pedeapsă de 200 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității și l-a obligat să achite cheltuieli de judecată în valoare de 7 462 de lei.

GENDERDOC-M, organizație care apără drepturile comunității LGBTQ+, a transmis într-un comunicat că incidentul a avut loc în martie 2024. Instanța a constatat că agresorul a acționat din ostilitate față de identitatea de gen a adolescentului. Acesta a încercat să-l forțeze să renunțe la tranziția hormonală, i-a interzis să ia medicamente și i-a restricționat accesul la telefon.

De asemenea, bărbatul a amenințat că va face publice fotografii personale ale victimei, că va recurge la violență fizică și chiar că îl va încorpora în serviciul militar din regiunea transnistreană. În plus, individul l-a împins, l-a lovit peste față și l-a obligat să-și tundă părul. Expertiza judiciară a confirmat că aceste acțiuni au afectat demnitatea victimei, provocându-i teamă, anxietate și un sentiment de nesiguranță.

Un alt element al hotărârii este faptul că instanța a stabilit explicit că, în cauzele privind violența în familie, împăcarea părților nu înlătură răspunderea penală. Deși victima a declarat ulterior că s-a împăcat cu inculpatul și nu are pretenții față de acesta, instanța a subliniat că infracțiunea de violență în familie nu este una pentru care împăcarea poate duce la încetarea procesului penal.

Această hotărâre transmite un mesaj clar: identitatea de gen a unui copil nu poate fi folosită ca motiv pentru umilire, control, amenințări sau violență. Familia nu este un spațiu în afara legii, iar copiii LGBTQ+ au dreptul la protecție, siguranță și demnitate”, a menționat GENDERDOC-M.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: