Андрей Мардарь, NewsMaker

Maia Sandu a sesizat Curtea Constituțională. Vrea să afle mai multe despre atribuțiile guvernului demisionar

Președinta Republicii Moldova a adresat o sesizare Curții Constituționale cu cererea de a verifica constituționalitatea mai multor articole de lege care limitează Președintele țării și Guvernul demisionar în exercitarea atribuțiilor. Anunțul a fost făcut printr-un comunicat de presă publicat pe 11 ianuarie.

În linii mari, solicitarea ține de dreptul Președintelui și al Guvernului demisionar cu Prim-ministru interimar de a efectua remanieri de cadre în cazuri excepționale și dreptul Guvernului demisionar de a semna tratate internaționale, în anumite condiții.

„De asemenea, am cerut declararea drept neconstituțională a mai multor prevederi din Legea cu privire la Guvern care țin, în special, de desemnarea miniștrilor în exercițiu exclusiv din rândul membrilor Guvernului demisionar, în condițiile în care așa ceva nu este prevăzut de Constituție și, totodată, acest lucru putând crea disfuncționalități și mai mari în gestionarea instituțiilor”, se arată în mesaj.

Maia Sandu a mai menționat că țara s-a pomenit în această situație „după acțiunile iresponsabile ale unor deputați în parlament, ale fostului președinte și fostului premier în încercarea de destabilizare a situației din țară”.

„Guvernul, chiar și demisionar, trebuie să poată asigura administrarea țării, până la numirea următorului guvern. Aceasta înseamnă posibilitatea de a efectua remanieri, de a elibera și numi demnitari și funcționari publici în anumite condiții, de a accesa fonduri în anumite limite constituționale. Situația fără precedent, creată intenționat de fosta guvernare, cu scopul de a face statul și mai slab, și mai vulnerabil, în plină criză pandemică și economică, poate fi soluționată prin expunerea Curții Constituționale și clarificarea lacunelor și contradicțiilor identificate în sesizarea depusă azi”, a menționat președinta țării.

***

Pe 23 decembrie, Ion Chicu și-a anunțat demisia din funcția de premier al țării. Ulterior, acesta a precizat că va rămâne în fruntea guvernului doar până la 1 ianuarie 2021. Împreună cu Ion Chicu și-au anunțat demisia ministrul Finanțelor Serghei Pușcuța, ministrul Sănătății, Viorica Dumbrăveanu și ministrul Economiei, Anatol Usatîi.

Ulterior, Maia Sandu l-a numit în funcția de premier interimar pe ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Aurel Ciocoi.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

30 de mii de persoane, cercetate pentru corupere electorală: Amenzile se ridică la 18 milioane de lei

Peste 30 de mii de persoane au fost documentate pentru implicarea în vânzarea voturilor, înainte de suspendarea procesului de amendare pe perioada campaniei electorale. Declarațiile au fost făcute de șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, citat de Realitatea, care a precizat că suma deja încasată la bugetul de stat se ridică la aproximativ 18 milioane de lei.

„Au fost documentate peste 30 mii de persoane pentru corupere electorală. Suma amenzilor este mai mare, dar suma încasată care a ajuns deja în bugetul de stat este de aproximativ 18 milioane de lei. Au rămas sancțiuni executorii, fie că persoanele nu le-au contestat, fie că le-au pierdut în instanță”, a menționat Cernăuțeanu.

Întrebat dacă poliția va continua să amendeze pentru corupție electorală după încheierea campaniei, Cernăuțeanu și-a exprimat speranța că persoanele vizate vor alege să coopereze cu ancheta, devenind martori, și nu infractori.

Corupția electorală se sancționează în R. Moldova, potrivit legii. Pentru vânzarea, persoanele riscă amendă de peste 37 mii de lei. Cei care mituiesc alegătorii riscă dosare penale și amenzi mai mari. Oferirea de bani, bunuri sau servicii pentru influențarea votului este pedepsită cu închisoare de la 2 la 6 ani și amenzi de până la 57.500 lei. În cazul persoanelor juridice, amenda ajunge până la 400 000 de lei, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

În cazul în care faptele sunt comise în legătură cu grupuri criminale sau entități străine, pedepsele sunt până la 15 ani de închisoare cu amendă în mărime de până la 117 500 de lei și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități pe un termen de la 5 la 10 ani. În cazul persoanelor juridice, amenda ajunge până la 1 milion de lei, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitatea sau cu lichidarea ei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: