Facebook/Maia Sandu

Maia Sandu cere UE undă verde pentru deschiderea negocierile de aderare: „Este vital să ne consolidăm relația”

Președinta Maia Sandu cere Uniunii Europene să ofere undă verde pentru deschiderea negocierilor de aderare la blocul comunitar, la începutul anului 2024. Șefa statului susține că Chișinău este hotărât să obțină acordul țărilor membre ale UE, în ciuda eforturilor pe care trebuie să le întreprindă în acest sens.   

„Aderarea Moldovei la UE este ireversibilă. (…) Acum căutăm state membre UE pentru a deschide discuțiile de aderare. Avem multe de făcut înainte de a intra în bloc, dar suntem hotărâți. (…) Aderarea Moldovei la UE este o investiție crucială în stabilitatea și securitatea comună a Europei. Credem că este vital să ne consolidăm relația și îndemn UE să ia în acest an decizia de a lansa discuțiile de aderare la începutul anului 2024. Pasul ne va oferi impulsul de care avem nevoie pentru a susține reformele și a cimenta poziția Moldovei ca viitor membru”, a declarat președinta Maia Sandu pentru publicația The Economist.

Președinta a menționat că autoritățile de la Chișinău au reușit să facă pași importanți în drumul spre UE. Între aceștia – reformarea justiției, lupta cu corupția și crima organizată, deoligarhizarea, precum și creșterea capacității administrative. Totuși, de lucru mai rămâne pe domeniul securitate și apărare, interconexiune energetică și dezvoltarea infrastructurii – domenii în care autoritățile trebuie să depună eforturi suplimentare.

„Lumea s-a schimbat dramatic din februarie anul trecut, dar nu în modul în care s-ar fi așteptat cei care au ordonat războiul. Ei sperau să ne oblige, împreună cu Ucraina, să privim înapoi, dar nu au reușit decât să ne întărească hotărârea de a rămâne parte a lumii libere. Ei sperau să slăbească securitatea colectivă a Europei, dar noi am consolidat-o. Au vrut ca fragilitatea să înlocuiască agilitatea, dar a fost încă o greșeală de calcul. Doar devenim și mai agili pe măsură ce ne urmăm traiectoria europeană. Moldova, viitoare membră a UE, rămâne fermă, puternică și încrezătoare”, a conchis președinta Sandu.

Amintim că Parlamentul European a cerut Uniunii Europene, recent, începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova, până la sfârșitul anului 2023, după îndeplinirea celor nouă recomandări enunțate de Comisia Europeană. Între timp, 50 de președinți de Parlamente au adoptat, la Praga, o declarație comună prin care Uniunea Europeană și statele membre se angajează să continue susținerea proactivă a procesului de aderare a Republicii Moldova la UE.

De menționat că țara noastră a primit statutul de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană la data de 23 iunie. Pentru începerea negocierilor propriu-zise în vederea aderării la UE, Republica Moldova trebuie să îndeplinească cele nouă recomandări emise de Comisia Europeană în luna iunie. Domeniile vizate sunt: justiția, combaterea corupției și crimei organizate, deoligarhizarea, reforma administrației publice și a serviciilor publice, managementul finanțelor publice, consolidarea rolului societății civile în procesele decizionale și protejarea drepturilor omului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: