absatz.media

Maia Sandu, despre criza din Transnistria: Atât timp cât acolo este armata rusă, malul drept nu-și poate asuma un ajutor substanțial

Situația în regiunea transnistreană este proastă. Atât timp cât acolo este prezentă armata rusă, malul drept nu poate să-și asume un ajutor substanțial pentru oamenii din stânga Nistrului. Declarațiile au fost făcute de președinta Maia Sandu la ediția din 5 martie a emisiunii „Cabinetul de umbră” de la Jurnal TV, în contextul crizei energetice din regiunea transnistreană. Potrivit șefei statului, malul drept are în continuare soluția de urgență, banii Uniunii Europene, ca să fie rezolvate situațiile de criză. „E decizia regimului de la Tiraspol sau cred că, mai degrabă, este decizia Moscovei ca să nu folosească acest ajutor”, a declarat Maia Sandu.

„Situația în regiunea transnistreană este proastă pentru marea majoritate a cetățenilor noștri de acolo. Eu aș vrea ca concetățenii noștri de acolo să înțeleagă că ar fi putut să fie într-o situație mai bună, așa cum sunt cei de pe malul drept, dacă nu exista acest conflict, acest regim susținut de Federația Rusă și toată această situație prin care ei au fost folosiți și sunt folosiți în continuare de Kremlin”, a declarat Maia Sandu.

Potrivit șefei statului, „cel mai mare obstacol în calea redresării situației, așa încât oamenii de pe malul stâng să poată să aibă măcar standardele de viață, pe care le avem pe malul drept” este prezența armatei ruse.

„Atât timp cât acolo este prezentă armata rusă, Republica Moldova, malul drept, nu poate să-și asume un ajutor substanțial pentru oamenii din stânga Nistrului. Asta, evident, nu are sens. Federația Rusă să controleze prin armata sa acolo, care staționează ilegal, și să folosească această regiune, iar noi să ne asumăm costurile. Noi facem pași pe calea reintegrării, dar acești pași sunt limitați de această problemă majoră”, a adăugat Maia Sandu.

Președinta a menționat că pe sectorul energetic, malul drept are în continuare soluția de urgență pentru malul stâng, banii Uniunii Europene, „ca să rezolvăm iată anume situații de criză”. „Până când se refuză acest ajutor. E decizia regimului de la Tiraspol sau cred că, mai degrabă, este decizia Moscovei ca să nu folosească acest ajutor. Din păcate, asta înseamnă că, din timp în timp, oamenii de acolo vor simți aceste probleme energetice”, a conchis Maia Sandu.

***

Pe 4 martie, liderul de facto de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a anunțat aplicarea „Planului A” – un regim moderat de economisire a resurselor energetice – și reactivarea Statului Major Operativ. Potrivit administrației de la Tiraspol, după 3 martie, livrările de gaze naturale au fost reduse brusc, presiunea din rețea scăzând la niveluri critice. Centrala Cuciurgan a fost trecută pe cărbune în dimineața zilei de 5 martie. Gazele naturale nu mai sunt livrate către mai multe întreprinderi industriale, inclusiv Uzina Metalurgică Moldovenească, „Tirotex” și fabrica de cărămidă din Tiraspol. În ceea ce privește încălzirea, activitatea a 158 de centrale termice a fost suspendată, furnizarea căldurii fiind oprită pentru 1.663 de blocuri locative și pentru instituțiile de învățământ. Procesul de studii continuă deocamdată, temperatura în sălile de clasă fiind de aproximativ 19 grade Celsius.

Pe 5 martie, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a declarat că Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică acordă periodic licențe pentru importul de resurse energetice în stânga Nistrului, cu respectarea transparenței și a normelor internaționale. Grosu a subliniat totodată că cetățenii din regiune sunt „ai noștri” și trebuie ajutați.

NewsMaker a explicat AICI ce a provocat noul episod al crizei energetice pe malul stâng al Nistrului, ce legătură are războiul din Orientul Mijlociu cu această situație și la ce „plan B” s-a referit liderul de facto al regiunii.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

politico.com

Pentagon: Războiul SUA în Iran a costat până acum 25 de miliarde de dolari

Statele Unite ale Americii au cheltuit deja 25 de miliarde de dolari pentru operațiunea militară împotriva Iranului. Cifra a fost anunțată de Jules Hurst, care îndeplinește atribuțiile de controlor financiar al Pentagonului, scrie The Insider cu referire la Politico.

Potrivit acestuia, cea mai mare parte a acestor bani a fost folosită pentru muniții, precum și pentru întreținerea tehnică și „înlocuirea echipamentelor”.

Publicația Politico scrie că cifra prezentată de Hurst este semnificativ mai mică decât estimările făcute de surse independente. Între timp, autoritățile discută o finanțare suplimentară de până la 200 de miliarde de dolari, însă suma exactă nu este încă stabilită. Se așteaptă ca în curând Pentagonul să depună o solicitare corespunzătoare. Potrivit inspectorului, acest lucru se va întâmpla după ce ministerul va realiza o evaluare completă a costurilor operațiunii militare.

În același timp, cercetătoarea senior a Institutului American de Întreprinderi pentru Cercetare în Politici Publice și fostă înaltă oficială a Pentagonului, Elaine McCusker, estima la începutul lunii aprilie că primele cinci săptămâni de operațiuni militare au costat între 22,3 și 31 de miliarde de dolari. Calculele ei includ, printre altele, costurile transferului forțelor americane în Orientul Mijlociu, precum și înlocuirea și repararea echipamentelor militare, relatează sursa citată.

***

Amintim că, pe 28 februarie 2026, Israelul a anunțat începutul unei operațiuni militare împotriva Iranului. Președintele SUA Donald Trump a anunțat că Washingtonul s-a alăturat loviturilor, promițând să distrugă infrastructura de rachete a țării, să elimine programul său nuclear și să obțină o schimbare de regim la Teheran. Ulterior, Iranul a răspuns atacând Israelul și bazele militare americane din Orientul Mijlociu.

La începutul lunii aprilie, Trump a anunțat un armistițiu de două săptămâni cu Iranul. Pe 21 aprilie, președintele american a anunțat prelungirea armistițiului cu Iranul. Se menționa că armistițiul va rămâne în vigoare până când Teheranul va formula o propunere comună și până la finalizarea negocierilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: