presedinte.md

Maia Sandu, despre desemnarea lui Gheorghe Avornic în CSP: „Eu sunt foarte dezamăgită, nu știu ce a fost asta”

Decizia Academiei de Științe a Moldovei (AȘM) de a-l desemna pe Gheorghe Avornic, fost avocat al lui Vlad Plahotniuc, în funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) din partea societății civile este o sfidare a intențiilor autorităților de a reforma justiția. Astfel a comentat președintele Maia Sandu hotărârea luată pe 20 ianuarie de Comisia de profil.

„Eu sunt foarte dezamăgită, nu știu ce a fost asta, dar e o sfidare a acțiuilor noastre de curățare a justiției”, a declarat Maia Sandu în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

De menționat că AȘM l-a desemnat pe Gheorghe Avornic la funcția de membru al CSP din partea societății civile. În seara de 27 ianuarie, ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a venit cu un comentariu cu referire la această desemnare, dând de înțeles că integritatea lui Avornic nu este tocmai „ireproșabilă”.

„Am spus din start că scopul nostru este de a avea oameni integri în toate structurile, dar mai ales în instituţiile cheie din justiţie. Mă refer aici în primul rând la CSM şi CSP, care sunt direct responsabile de numirile în funcţii ale judecătorilor şi procurorilor. Tocmai din această cauză promovăm ”pre-vettingul” şi sper, cât de curând, să începem implementarea acestui mecanism de verificare a integrităţii tuturor candidaţilor la funcţiile respective. Este inacceptabil ca în calitate de membri ai CSP şi CSM să fie numiți oameni lipsiţi de integritate. Mai ales că şi legea cere expres ca membrii acestor consilii din partea societății civile să fie cu o „reputaţie ireproşabilă”. În situația în care acest criteriu nu este întrunit, persoana este incompatibilă și, deci, nu poate ocupa funcția de membru în organele de autoadministrare judecătorească sau ale procuraturii”, a scris Litvinenco pe pagina sa de Facebook.

Potrivit Ziarului de Gardă, fostul membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) Gheorghe Avornic este un apărător al fostului lider PDM Vladimir Plahotniuc. Publicația a scris anterior că acesta deține proprietăți și firme în România și a fost cercetat într-un dosar penal.

Menționăm că și Parlamentul desfășoară concursul pentru selectarea candidatului la funcția de membru al CSP din partea Parlamentului. Acesta se desfășoară în două etape: depunerea și admisibilitatea dosarelor și interviul. Candidatul care va obține cel mai mare punctaj va fi prezentat Parlamentului pentru numirea în funcție de membru al Consiliului Superior al Procurorilor.

Membrii Comisiei juridice, numiri și imunități s-au întrunit pe 17 ianuarie în ședință, pentru a examina dosarele depuse de candidații la funcția de membru al CSP.

Aceștia au constatat că niciunul dintre candidați nu respectă criteriul de reprezentativitate a societății civile. Menționăm că la concurs au depus dosarul două persoane – Serghei Pleșca și Vasile Goian. Ambii sunt funcționari publici.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Dobândirea cetățeniei R. Moldova: solicitanții vor fi obligați să cunoască româna și prevederile Constituției

Parlamentul a adoptat în prima lectură proiectul noii legi cu privire la cetățenia Republicii Moldova. Printre prevederile proiectului se numără obligativitatea cunoașterii limbii române și Constituției țării pentru a putea dobândi cetățenia moldovenească. Inițiativa legislativă a fost susținută de 54 de deputați.

Potrivit inițiativei legislative, cetățenia Republicii Moldova va putea fi dobândită prin naștere, recunoaștere, adopție, tutelă și curatelă, redobândire, naturalizare. Proiectul unifică procedurile de dobândire a cetățeniei, care are drept scop asigurarea egalității pentru toți solicitanții, eliminând discriminările sau favorizările pe baza categoriei de persoane. O altă prevedere ține de delimitarea clară a categoriilor de aplicanți pentru cetățenie în funcție de vârsta acestora.

Printre noutățile proiectului se numără introducerea condiției de a cunoaște limba română și prevederile Constituției pentru persoanele care intenționează să dobândească cetățenia țării noastre. De asemenea, proiectul prevede aplicarea unor măsuri împotriva fraudelor și corupției, prin adoptarea unor norme stricte de acceptare a documentelor și verificare riguroasă a acestora, pentru a preveni fraudarea procesului de acordare a cetățeniei și pentru a proteja securitatea națională. Potrivit autorilor inițiativei, în ultimii ani, au fost identificate și contracarate circa 100 de tentative de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova prin fraudă, în baza documentelor de proveniență necunoscută sau falsificate. Prin urmare, instituțiile guvernamentale vor avea responsabilitatea de a verifica mai riguros documentele prezentate de solicitant, precum și alte informații necesare pentru a determina eligibilitatea acestuia pentru cetățenie. Se va verifica istoricul de călătorii internaționale, pentru a se asigura că nu a avut interdicția de a intra sau rămâne în alte țări, antecedentele financiare, starea de sănătate, istoricul familial, integritatea solicitantului.

Documentul delimitează cazurile de respingere a cererilor de dobândire și a celor de refuz în acordare. Respingerea este orientată către aspectele tehnice, iar refuzul se face în cazul în care persoana nu întrunește criteriile legale pentru obținerea cetățeniei. Autorii proiectului propun introducerea unor noi prevederi ce se referă la refuzul acordării cetățeniei persoanelor împotriva cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale. Depunerea cererii pentru obținerea cetățeniei se va face personal de către solicitant, iar posibilitatea depunerii cererilor de cetățenie prin intermediari, prin procură, va fi exclusă pentru a reduce riscul de corupție și influențe externe.

Proiectul conține și prevederi privind excluderea incertitudinii cu referire la categoriile de străini care sunt în drept să depună cerere pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova prin naturalizare, precum și la calcularea perioadei de ședere legală și/sau domiciliere pe teritoriul țării de către solicitanții de cetățenie.

Autorii proiectului menționează că revizuirea legii este necesară ca urmare a unor procese precum migrația masivă a populației, fenomenul cetățeniei multiple, nevoilor de a proteja drepturile diasporei, problemelor de securitate legate de acordarea frauduloasă a cetățeniei, integrarea europeană și racordarea legislației naționale la standardele UE.

Documentul, elaborat de un grup de deputați PAS, urmează a fi examinat de Parlament în lectura a doua.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: