Colaj NM

Maia Sandu, despre primul an de activitate al Veronicăi Dragalin: „Trebuie să ne așteptăm ca oamenii care luptă cu corupția să fie atacați”

Președinta Maia Sandu crede că oamenii care luptă cu adevărat cu corupția sunt atacați de cei care nu-și doresc schimbarea. Precizările au fost făcute de șefa statului în contextul activității șefei Procuraturii Anticorupție, „acuzațiilor legate de diploma ei și declarațiilor de la ședința cu ofițerii CNA și procurorii”. Potrivit Maiei Sandu, Veronica Dragalin „a identificat corect problema fundamentală – corupția din interiorul procuraturii și sistemului judecătoresc”, iar societatea trebuie să-și consolideze eforturile pentru a curăța Moldova de corupție. 

Șefa statului a fost întrebată, în cadrul unui interviu pentru Ziarul de Gardă, cum vede activitatea șefei Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin la un an de mandat.

„Numele dnei Dragalin a apărut la pachet cu diverse acuzații, legate de diploma ei, de declarațiile ei de la acea ședință cu ofițeri ai CNA și procurori. (…) Așteptările pe care le aveați în privința Procuraturii Anticorupție cu dna Dragalin în frunte s-au confirmat sau credeți că este loc de mai bine?”, a fost întrebată Maia Sandu.

Doamna Dragalin a câștigat un concurs pentru a conduce cea mai importantă instituție de combatere a corupției. Șefa PA a identificat corect problema fundamentală și a expus-o public – corupția din interiorul procuraturii și sistemului judecătoresc. Așteptarea societății este ca această problemă să fie rezolvată”, a comunicat Sandu.

Președinta a adăugat că „trebuie să ne așteptăm ca oamenii care luptă cu adevărat cu corupția să fie atacați de cei care nu-și doresc schimbarea”.

De aceea, este important să ne consolidăm eforturile. Lupta cu corupția în Moldova are nevoie de efortul unit al tuturor celor care în mod sincer își doresc curățarea țării de corupție”, a menționat Sandu.

***

În vara anului trecut, Veronica Dragalin s-a întors în Republica Moldova pentru a prelua conducerea Procuraturii Anticorupție, pentru un mandat de 5 ani. A intrat oficial în funcție de la 1 august 2022. La un an de mandat, Dragalin a prezentat un raport de activitate al instituției. Totodată, ea a declarat că vrea ca Procuraturii Anticorupție să i se permită efectuarea măsurilor speciale de investigație, cum ar fi interceptarea telefoanelor și înregistrarea persoanelor cu ajutorul camerelor sau microfoanelor. Potrivit șefei PA, la moment legea nu-i permite instituției să efectueze acest lucru, însă doar așa pot fi acumulate „suficiente probe pentru a atrage la răspundere pe cei care comit infracțiuni de corupție”.

În iunie 2023, presa a făcut publică o scurtă secvență dintr-o ședință a Veronicăi Dragalin cu angajații PA. Reprezentanții PA au confirmat, într-o reacție pentru NM, autenticitatea înregistrării audio. În reacție, Dragalin a spus că secvența ar fi fost scoasă din context și a cerut autorului înregistrării să publice conținutul întregii discuții. Mai târziu, pe rețelele de socializare a fost publicată versiunea integrală a interceptării. Conform înregistrării, procurorul șef de la anticorupție își avertizează angajații corupți că va veni vremea în care vor răspunde pentru faptele comise și lasă să se înțeleagă că nu va permite defăimarea nefondată a PA, a sa personal sau a procurorilor integri.

În iulie, Consiliul Superior al Procurorilor a publicat opinia separată a trei membri privind concursul de numire a șefei Procuraturii Anticorupție, care s-a desfășurat în 2022. În document era vizată șefa PA. În opinia separată a celor trei membri CSP se menționa că diplomele de studii ale Veronicăi Dragalin au fost prezentate în copii și n-au fost traduse în limba română, or studiile au fost făcute în SUA. La fel, diploma nu ar fi fost echivalată în Moldova. Într-o reacție, Dragalin a menționat că a avut mai multe comunicări cu aparatul CSP pentru a concretiza unele aspecte în acest proces, care pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, a permis unui procuror cu studii și experiență în afara țarii să candideze la această funcție conform legii recent adoptate de Parlament. Ea a prezentat mai multe comunicări pentru a nu lăsa „loc de interpretare greșită”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Captură video/privesc.eu

Domnica Manole, prima reacție după ce Moldova a fost obligată de CtEDO să achite despăgubiri de 560.000 de euro

Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, respinge acuzațiile privind presupusa sa responsabilitate în dosarul în care Republica Moldova a fost obligată recent de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) să achite unei companii despăgubiri de aproximativ 560.000 de euro. Reacția vine după ce Partidul „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, a cerut recuzarea magistratei din completul Curții Constituționale care examinează, pe 29 iunie, două sesizări privind excepțiile de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea partidelor politice.

Cererea de recuzare a fost formulată de avocatul formațiunii, Igor Hlopețchi. Acesta a anunțat că, pe 26 iunie, „Moldova Mare” a depus un denunț la Procuratura Generală, după ce CtEDO a obligat, la începutul lunii iunie, Republica Moldova să achite unei companii despăgubiri de aproximativ 560.000 de euro într-o cauză examinată în 2011 inclusiv de Domnica Manole, pe atunci judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Potrivit lui Hlopețchi, faptul că pe numele Domnicăi Manole a fost depus un denunț la Procuratura Generală pune sub semnul întrebării „obiectivitatea și imparțialitatea” magistratei.

În replică, Domnica Manole a declarat că hotărârea CtEDO are la bază un litigiu privind încasarea unei datorii de locațiune în valoare de peste un milion de lei și că, în soluționarea acestuia, au fost implicați în total șapte judecători din trei instanțe.

„CtEDO, dacă ați citit atent acea hotărâre, menționează față de instanțele judecătorești că nu au motivat suficient, deși Curtea de Apel, așa cum e menționat și în decizie, a examinat cauza în lipsa tuturor părților, a audiat toate argumentele și a pronunțat o hotărâre pe 9 pagini. Cât de motivat ar fi trebuit să fie? Poate acum, dacă m-aș uita din punctul de vedere actual, poate ar fi ceva mai mult, dar decizia Curții de Apel a fost menținută de trei judecători ai CSJ”, a declarat aceasta.

Președinta Curții Constituționale susține că prejudiciul constatat de CtEDO nu a fost cauzat de hotărârea instanței, ci de modul în care aceasta a fost executată.

„CtEDO a indicat că prejudiciul care se încasează s-a format în rezultatul vânzării unui bun imobil pentru recuperarea datoriei mai jos decât prețul real de piață și menționează că prejudiciul de bază din cauza aceasta este format, nu din vina judecătorului Manole, care a încasat o datorie în baza unui contract de chirie sau locațiune. Asta este esența cauzei, prin urmare, las plenul Curții Constituționale să decidă privitor la această cerere de recuzare”, a declarat Manole.

După aproape o oră de deliberări, plenul Curții Constituționale a respins cererea de recuzare depusă de Partidul „Moldova Mare”.

***

Amintim că, pe 4 iunie 2026, CtEDO a obligat Republica Moldova să achite 560.000 de euro unei companii. Înainte de aceasta, CtEDO a constatat că instanțele naționale au obligat compania să achite despăgubiri de peste 20 de ori mai mari decât valoarea anuală a unui contract de locațiune, în urma căruia bunurile companiei au fost executate silit și vândute la licitație. Potrivit hotărârii, Republica Moldova trebuie să achite suma în termen de trei luni de la data la care decizia devine definitivă. În cazul neachitării în termen, asupra sumei vor fi calculate dobânzi.

Ministerul Justiției a declarat atunci pentru NewsMaker că hotărârea nu este definitivă și că va deveni definitivă în termen de trei luni de la pronunțare, în cazul în care niciuna dintre părți nu va cere retrimiterea la Marea Cameră. Totodată, Ministerul a precizat că, după ce va deveni definitivă, Guvernul o va executa.

În urma deciziei CtEDO, liderul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a cerut demisia președintei Curții Constituționale Domnica Manole. „Se face vinovata de condamnarea statului Republica Moldova la CEDO. Moldovenii vor trebui sa achite 11 000 000 lei din buzunarul fiecărui cetățean”, comunica politicianul. Fosta ministră a Justiției, Olesea Stamate, a propus, la rândul său, evaluare externă la Curtea Constituțională. „Factura pentru stat: 560 mii de euro, adică 11 milioane de lei semnată de actuala președintă a Curții Constituționale”, declara Stamate.

Precizăm că reacțiile au venit în contextul în care completul de judecată al Curții de Apel, care a respins contestația companiei vizate, ulterior menținută și de Curtea Supremă de Justiție, era atunci condus de Domnica Manole, actuala președintă a Curții Constituționale. Manole nu a comentat acuzațiile.

Invitată pe 25 iunie la ProTV, președinta Maia Sandu a declarat că nu cunoaște despre condamnarea la CtEDO într-un dosar examinat inclusiv de Domnica Manole, actuala președintă a Curții Constituționale: „despre acest caz concret prima dată aud”. Întrebată tot atunci dacă, în contextul condamnărilor la CtEDO, Moldova ar putea obliga judecătorii să achite din propriul buzunar despăgubirile, pentru a fi mai atenți la pronunțarea sentințelor, Maia Sandu a declarat: „Nu asta este soluția. Soluția este, pe de o parte, să ne asigurăm că avem judecători cu integritate în sistem și, pe de altă parte, să ne asigurăm că judecătorii noștri studiază practica CtEDO, așa încât să nu repete greșeli și să nu ajungem să fim condamnați din nou” .


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: