Maia Sandu, discuție cu ambasadorii R. Moldova. Care sunt prioritățile în politica externă în 2025

Președinta Maia Sandu a avut o discuție, prin videoconferință, cu ambasadorii Republicii Moldova. Șefa statului a stabilit direcțiile principale ale politicii externe pentru anul viitor, subliniind importanța promovării intereselor cetățenilor și sprijinirea dezvoltării economice a țării. 

Potrivit unui comunicat al Președinției, Maia Sandu a punctat, în cadrul discuției cu ambasadorii, că politica externă trebuie să răspundă direct la nevoile oamenilor, fie că locuiesc în țară sau peste hotare.

Aderarea la Uniunea Europeană este prioritatea primordială a politicii externe, reconfirmată și de cetățeni prin vot la referendumul constituțional. Progresul în negocierile de aderare este esențial pentru viitorul Republicii Moldova”, a declarat ea.

Președinta a mai subliniat că: „Pe acest drum, este important să livrăm rezultate imediate pentru oameni și mediul de afaceri, precum eliminarea permanentă a cotelor pentru exporturile agricole în Uniunea Europeană, aderarea la Zona unică de plăți în euro și reducerea tarifelor la roaming”.

Prioritățile includ și accelerarea debursării fondurilor europene în valoarea de 1,8 miliarde de euro oferite de Uniunea Europeană pentru implementarea Planului de Creștere Economică.

Șefa statului a cerut ambasadorilor să se implice activ în promovarea diplomației economice: să contribuie la atragerea investițiilor strategice în sectoare de producere, agricultură modernă, energie verde și tehnologiile informaționale și să negocieze noi acorduri de liber schimb, care să extindă accesul produselor moldovenești pe piețele externe.

În relațiile cu diaspora, Maia Sandu a solicitat accelerarea negocierilor pentru semnarea acordurilor bilaterale privind recunoașterea permiselor de conducere cu România, Italia, Marea Britanie și Emiratele Arabe Unite, precum și finalizarea acordurilor de protecție socială cu Franța, Canada, Israel și Elveția.

În domeniul securității și rezilienței, prioritățile includ consolidarea cooperării cu partenerii europeni și internaționali pentru a crește capacitatea Republicii Moldova de apărare și gestionare a provocărilor de tip hibrid, inclusiv cele din domeniul energetic. Totodată, participarea Republicii Moldovei în misiuni de menținere a păcii și sprijinirea altor state în situații de urgență reflectă angajamentul țării noastre pentru stabilitate și securitate regională.

Președinta a apreciat sprijinul extern atras, care a permis implementarea unor proiecte importante din cadrul Programului „Satul European”, extinderea Programului Național de Împădurire, susținerea întreprinderilor mici și mijlocii și compensarea costurilor energetice pentru consumatori în iernile anterioare.

Șefa statului a salutat rezultatele concrete ale politicii externe care au adus beneficii directe cetățenilor moldoveni: deschiderea a 20 de rute aeriene noi, recunoașterea permiselor de conducere cu Spania, Israel, Franța și Grecia, semnarea acordurilor privind securitatea socială cu Italia, Spania și Letonia, precum și creșterea exporturilor agricole în UE prin ridicarea cotelor pentru șapte produse.

Președinta Maia Sandu a subliniat și rolul diplomaților la buna desfășurare a alegerilor și a referendumului constituțional din toamna anului 2024, oferind astfel cetățenilor stabiliți în străinătate posibilitatea de a-și exprima votul și de a-și aduce contribuția la consolidarea democrației și a parcursului european al Republicii Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Guvern

„Criza din martie a arătat cât de mult contează solidaritatea”: Sandu și Munteanu, de Ziua Nistrului

Anual, în ultima duminică din luna mai, este marcată Ziua Nistrului. Președinta Maia Sandu a declarat că, de Ziua Nistrului, ne amintim cât de important este acest râu pentru Republica Moldova și cât de vulnerabili putem deveni atunci când securitatea resurselor naturale este pusă în pericol. Referindu-se la criza din martie 2026, șefa statului a anunțat că a mulțumit celor care au intervenit. Premierul Alexandru Munteanu a declarat că abia în astfel de momente înțelegem pe deplin cât de mult depindem de acest fluviu.

Șefa statului, Maia Sandu, a scris pe o rețea de socializare că „de Ziua Nistrului, ne amintim cât de important este acest râu pentru Republica Moldova și cât de vulnerabili putem deveni atunci când securitatea resurselor naturale este pusă în pericol”. „Criza din martie 2026, provocată de agresiunea rusă împotriva Ucrainei, a arătat cât de mult contează solidaritatea și capacitatea de a acționa împreună în momente dificile. (…) Nistrul este esențial pentru sănătatea oamenilor, agricultură, economie, energie și siguranța comunităților noastre. Protejarea lui trebuie să rămână o preocupare constantă pentru noi toți”, a adăugat președinta.

Șefa statului a anunțat că, pe 29 mai, a mulțumit „celor care au intervenit cu profesionalism și responsabilitate pentru a preveni consecințe mai grave și pentru a avea grijă de oamenii noștri”.

Facebook/Maia Sandu
Facebook/Maia Sandu

În context, instituția prezidențială a invitat doritorii să viziteze o expoziție din fața Președinției și să redescopere „unul dintre cele mai prețioase simboluri naturale ale Republicii Moldova”.

Facebook/Maia Sandu

„Pentru mine, Nistrul a fost mereu mai mult decât o linie pe hartă. O parte din copilăria și tinerețea mea sunt legate de malurile lui. (…) Îmi amintesc verile în care îl traversam înot, fără să mă gândesc prea mult la simboluri, la politică sau la istorie. (…) Poate că tocmai lucrurile pe care le considerăm firești ajung să fie cele pe care le prețuim cel mai mult atunci când le vedem puse în pericol. Anul acesta, după atacurile rusești asupra infrastructurii energetice din zona Novodnestrovsk, mulți oameni au urmărit cu îngrijorare informațiile despre posibilele efecte asupra Nistrului și asupra surselor noastre de apă. (…) Abia în astfel de momente înțelegem pe deplin cât de mult depindem de acest fluviu”, a declarat premierul Alexandru Munteanu.

În ajunul Zilei Nistrului, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a îndemnat autoritățile locale amplasate pe malurile Nistrului să organizeze campanii de salubrizare, iar locuitorii și toți doritorii să se alăture acestor acțiuni.

***

Anual, în ultima duminică din luna mai, este marcată Ziua Nistrului. Resursele de apă ale bazinului Nistrului, în limitele teritoriului Republicii Moldova, sunt evaluate la 10 700 mil. m³, iar mai puțin de 30% din acest volum se formează pe teritoriul țării. Astfel, Nistrul alimentează cu apă potabilă circa 80% din populația țării și 99% din populația municipiului Chișinău. Nistrul își are izvorul în Munții Carpați, are o lungime totală de 1 350 km și o suprafață a bazinului de 72,1 mii km², dintre care pe teritoriul Republicii Moldova cursul său se întinde pe 142,5 km, iar suprafața bazinului este de 19,2 mii km², adică 26,5% din teritoriul total al bazinului.

Amintim că, pe 10 martie 2026, Ministerul Mediului a anunțat despre apariția unor pete uleioase pe Nistru, în amonte de Naslavcea. O zi mai târziu, a confirmat că este vorba despre o substanță petrolieră. Apa contaminată nu a ajuns la Chișinău, însă a fost semnalată în regiunea transnistreană. Kievul a declarat că poluarea ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra complexului hidroenergetic din Novodnestrovsk, din regiunea Cernăuți. Ucraina susține că în râu ar fi ajuns combustibil de rachetă. În consecință, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți a fost suspendată temporar, iar alimentarea cu apă a fost oprită în mai multe localități din nordul țării. 

Pe 16 martie, Procuratura Generală a pornit un proces penal pe acest caz. O zi mai târziu, pe 17 martie, ambasadorul agreat al Federației Ruse în Republica Moldova a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe, unde i-a fost înmânată o notă de protest privind atacul asupra complexului hidroenergetic. Ulterior, Ambasada Rusiei a respins acuzațiile Chișinăului, calificându-le drept „nefondate și pripite”. Rusia își neagă vina și spune că nu există dovezi care să arate implicarea Moscovei în poluarea Nistrului. 

Pe 20 martie, directorul Agenției de Mediu a declarat că analizele prelevate din Nistru indică prezența a patru conținuți chimici – benzen, toluen, etilbenzen și xilen. Toți acești patru sunt derivați ai produselor petroliere ușoare, benzina sau motorina. 

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a estimat că prejudiciul în cazul poluării Nistrului va fi de ordinul miliardelor. Hajder a precizat că va fi întocmit un raport în acest sens, pentru a fi înaintat Federației Ruse și a fi solicitate prejudicii.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: