Facebook/Maia Sandu

Maia Sandu, la Conferința autorităților locale din Parteneriatul Estic: „Planul nostru este să oferim localităților cel puțin €100 mln anual”

Guvernul Republicii Moldova este în curs de elaborare a proiectului „Satul european”, care prevede investiții, anuale, de 100 mln de euro. Declarația a fost făcută de președinta țării, Maia Sandu, în timpul discursului susținut la cea de-a zecea reuniune a Conferinței autorităților regionale și locale din Parteneriatul Estic (CORLEAP), platformă ce întrunește primari și lideri locali din regiune și din statele europene. Au participat la discuții și primarul orașului Edineț, Constantin Cojocari, dar și europarlamentarul român Siegfried Mureșan.

Maia Sandu a menționat că țările Parteneriatului Estic se confruntă cu provocări comune în domeniul guvernării locale, au obiective și aspirații similare. De asemenea, șefa statului a remarcat că depopularea a lovit puternic comunitățile rurale. Președinta țării a mai menționat că este nevoie de investiții ample pentru reînvierea comunităților rurale, iar multă vreme, în Republica Moldova, politicienii de la guvernare au folosit fondurile pentru dezvoltare locală pentru a-și satisface nevoile personale sau a atinge obiective de partid. Totodată, Maia Sandu a menționat că noul Guvern și-a asumat să schimbe această practică vicioasă.

„Lucrăm la un program numit „Satul European”, în care dorim să aducem diverse surse de finanțare pentru dezvoltarea locală și să simplificăm mecanismul de finanțare pentru a îmbunătăți accesul autorităților rurale la fonduri pentru dezvoltare și a asigura un proces mai echitabil de obținere a acestor bani. De asemenea, examinăm posibilitatea extinderii acestui fond pentru a sprijini afaceri de nivel local. Planul nostru este să oferim localităților din Republica Moldova cel puțin 100 de milioane de euro în fiecare an pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare locală din toată țara”, a declarat președinta țării.

Un alt element esențial al succesului dezvoltării locale este descentralizarea fiscală.  Multe localități din Moldova au bugete foarte mici, care nu le permit să aloce resurse pentru lucrări de infrastructură majore.

„Adesea aceste localități se bazează pe asistență externă pentru finanțarea proiectelor majore – alimentare cu apă, canalizare, reparații drumuri, lucrări de eficiență energetică, construcții capitale. Suntem foarte recunoscători pentru sprijinul pe care îl primim de la partenerii noștri externi, dar noi avem nevoie de un model mai durabil pe termen lung pentru țară. După cum am spus de multe ori, cred cu tărie într-o guvernare locală independentă. O administrație locală puternică este un pilon important al democrației”, a mai spus Maia Sandu.

Șefa statului a mai menționat că primarii se numără printre instituțiile care se bucură de cea mai mare încredere în Moldova, iar în ultimii ani, diverși oficiali corupți de la putere în Moldova au făcut presiuni de ordin politic asupra primarilor pentru ca aceștia să se supună agendei lor.

„ Împreună cu colegii din Parlament și Guvern, vom lucra pentru a consolida autonomia administrației locale și pentru a ne asigura că primarii sunt mai puțin vulnerabili la presiuni nelegitime. Sper că situația regretabilă, în care un grup sau un partid politic fără sprijin popular ajunge să controleze marea majoritate a primarilor prin presiune, amenințări, birocrație sau corupție, să nu se repete niciodată în Republica Moldova. Democrația nu poate fi un proiect finalizat, ea este întotdeauna o lecție și un proces în desfășurare”, mai spus președinta și a îndemnat reprezentanții administrației publice locale din țările din regiune să construiască parteneriate, să se sprijine reciproc și să împărtășească bune practici.

Constantin Cojocari, primar de Edineț, a mulțumit UE pentru ajutorul oferit pentru combaterea pandemiei de coronavirus. Acesta a menționat că pandemia a demonstrat o dată în plus că este nevoie de digitalizare și descentralizarea puterii. „Din păcate, foarte des se perturbă încrederea în procesele politice. Pentru autoritățile locale este o problemă acută, pentru că oamenii își pierd încrederea. Regretăm că partenerii din Belarus nu mai participă la acțiunile Summitului Parteneriatului Estic”, a declarat acesta.

Oficialul a mai menționat că este nevoie de un parteneriat mai apropiat între Moldova, Ucraina și Georgia la nivel local și că ar trebui implicați partenerii din Armenia și Azerbaidjan.

***

Amintim că președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, se va afla în zilele de 14-15 decembrie la Bruxelles, unde va participa la cel de-al șaselea Summit al Parteneriatului Estic (PaE). Pe durata vizitei, sunt planificate mai multe întrevederi cu șefi de state și de guverne din țările PaE și UE, precum și cu înalți oficiali ai Uniunii Europene.

Pe 15 decembrie, șefa statului va participa, alături de omologii săi din alte țări, la Summitul Parteneriatului Estic, unde de asemenea va ține un discurs.

Din delegația Republicii Moldova mai fac parte Cristina Gherasimov, Secretar General al Aparatului Președintelui, Nicu Popescu, viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene și Ambasadoarea Daniela Morari, șefa Misiunii Republicii Moldova pe lângă Uniunea Europeană.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM

Sandu, după ce Șor a renunțat la proiectele și primarii din Moldova: „Nu cred că Moscova își schimbă atitudinea”

Președinta Maia Sandu respinge ideea că Rusia și-ar fi schimbat atitudinea față de Republica Moldova, în contextul în care oligarhul fugar Ilan Șor a anunțat că își închide „proiectele sociale” din țară și retrage sprijinul pentru primarii afiliați, acuzând autoritățile de pretinse blocaje financiare. Declarația a fost făcută pe 2 decembrie, după ședința Consiliului Național de Securitate, în cadrul unei conferințe de presă.

Întrebată dacă gestul lui Șor ar putea semnala o schimbare de direcție la Moscova, șefa statului a fost tranșantă: „Nu cred că Moscova își schimbă atitudinea în raport cu Republica Moldova, din păcate. Am vrea să avem o relație normală, am vrea să știm că Kremlinul nu se amestecă în treburile noastre interne, dar așa cum am văzut în ultimii ani și, inclusiv, din ce am văzut după alegeri – atitudinea Kremlinului nu s-a schimbat”.

Maia Sandu susține că „nu este vorba doar despre atitudinea Kremlinului în raport cu Republica Moldova”, dar și în raport „cu multe alte state independente, libere și suverane”.

„De aceea și acest plan (nr: de consolidare a rezilienței democratice pentru următorii doi ani) – fiind conștienți că riscurile nu doar dispar, aceste riscuri vor crește, pentru că devin mai complexe metodele și măsurile prin care se intervine și nu trebuie să ne relaxăm. Dimpotrivă, trebuie să fim și mai vigilenți, și mai pregătiți sistemic. De aceea am aprobat astăzi acest plan”, a conchis șefa statului.

Reamintim, oligarhul condamnat Ilan Șor, care se ascunde de justiția moldovenească în Rusia, a anunțat pe 1 decembrie că își închide proiectele sale „sociale” și își retrage sprijinul politic pentru aleșii locali. Acesta a acuzat guvernarea că i-ar fi blocat și chiar furat banii pe care i-ar fi transferat în țară, motiv pentru care nu ar mai putea să „sprijine populația”. Șor a mai propus, de la Moscova, crearea unui front național comun împotriva partidului de guvernare, PAS. În reacție, purtătorul de cuvânt al Președinției, Igor Zaharov, a declarat pentru NM că instituția „nu are ce comenta minciunile unui criminal condamnat, care se ascunde de justiție într-un regim autoritar și încearcă să destabilizeze Moldova cu bani murdari”. Pe 2 decembrie, la o zi de la anunțul lui Șor, Tatiana Cociu – primărița orașului Orhei – și-a anunțat demisia din funcție. La fel ca și oligarhul fugar, aceasta a lansat o serie de acuzații la adresa guvernării.

Precizăm, membrii Consiliului Național de Securitate au aprobat, în ședința din 2 decembrie, Planul de consolidare a rezilienței democratice pentru anii 2026-2027. Documentul stabilește direcțiile principale prin care statul își propune să prevină ingerințele externe și să protejeze procesele democratice.

Șefa statului a precizat că documentul a fost elaborat pe baza experienței ultimelor trei scrutine, perioadă în care Moldova a fost ținta unor interferențe străine fără precedent: finanțări ilegale ale activităților politice, campanii de dezinformare, atacuri cibernetice și tentative de destabilizare a ordinii publice. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: