Politică

Opt deputați noi PAS în Parlament. Cine sunt și ce averi au declarat

Dumitru Petruleac
| 5 noiembrie, 2025
17:41

Comisia Electorală Centrală (CEC) a luat act de vacanța a opt mandate de deputat în Parlamentul Republicii Moldova atribuite Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și va propune Curții Constituționale validarea mandatelor candidaților supleanți. Printre noii aleși se numără foști funcționari, jurnaliști și profesioniști din administrație, cu venituri declarate pentru 2024 ce variază între 330 de mii și peste 2 milioane de lei. Dintre ei, 4 sunt milionari în lei moldovenești, potrivit declarațiilor de avere.

Este vorba despre:

Igor Talmazan, fost șef al Serviciului Vamal. Potrivit declarației de avere pentru 2024, acesta a ridicat venituri în valoare de peste 500 de mii de lei. Cele mai mari sume le-a câștigat ca secretar general al Parlamentului, ridicând peste 227 de mii de lei, și ca șef al Serviciului Vamal, obținând peste 272 de mii de lei. În declarația de avere nu sunt notate alte câștiguri din activități didactice, științifice sau de creație și nici achiziții noi de bunuri mobile sau imobile.

Angela Munteanu-Pojoga, jurnalistă de profesie a declarat o avere de peste 2 milioane 364 de lei. Cea mai mare parte a veniturilor provine dintr-o donație de 35.883 de dolari (aproximativ 717.000 de lei) de la o companie. Alte sume semnificative includ vânzarea unui apartament pentru 31.500 de dolari (circa 630.000 de lei), salariul ca deputată în Parlament, care depășește 227.000 de lei, și salariul de la ANTA, de 340.000 de lei. De asemenea, a primit compensații neimpozabile de la Parlament în valoare de 156.000 de lei și a vândut o motocicletă pentru aproximativ 130.000 de lei, etc.
Veronica Cupcea, primara satului Sărătenii Vechi din Criuleni, a raportat venituri totale de 330 de mii de lei. Aceasta a declarat un venit salarial de 230 de mii de lei de la Primăria Sărătenii Vechi și remitențe în valoare de 5 000 de euro din Germania pentru anul 2024.
Veronica Briceag, economistă de profesie, a raportat pentru anul 2024 venituri totale de aproximativ 694.281 de lei. Acestea provin din salarii, indemnizații și alocații pentru copil. Cele mai substanțiale venituri au fost obținute de la Parlamentul Republicii Moldova, incluzând salarii și indemnizații neimpozabile, însumând 234.280 de lei. Alte surse semnificative au fost vânzarea unui automobil, aducând 120.000 de lei, și o asociație de proprietari în condominium, cu 93.600 de lei. De asemenea, deputata a obținut venituri de 69.867 lei de la Ministerul Mediului și 12.000 lei de la CMC Chișinău, etc.
Liliana Grosu, psiholog de profesie, a declarat venituri totale de aproape un million 94 de de mii de lei în 2024. Sumele provin din salarii, onorarii, dobânzi și compensații pentru activitățile sale de serviciu. Cel mai mult a câștigat de la Parlamentul Republicii Moldova, unde a obținut, inclusiv pentru acoperirea cheltuielilor de protocol, promovare și transport, 281 710 lei, la care se adaugă salariul în cadrul Parlamentului, de 229 753,06 lei. Alte venituri provin dintr-un salariu de la o bancă, de 223 297,69 lei, și de la Centrul de informare și documentare privind drepturile copilului, totalizând 181 276,84 lei, etc.
Alexandr Trubca, specialist în administrație publică, a declarat venituri totale de peste 2,19 milioane de lei în 2024, provenite din salarii, donații, vânzări, indemnizații și alocații pentru copii. Cele mai importante câștiguri au rezultat din donații și cumetrii, însumând 1.272.000 de lei (aproximativ 48.000 euro și 15.600 euro). De asemenea, din transport și compensații de la Parlament, a obținut 282.120 lei, și din salariul său de la Parlament, 232.654 lei. Alte surse de venit includ salariul de la Moldtelecom, care s-a ridicat la 11.162 lei, vânzarea unui automobil, din care a încasat 250.000 lei, plus dividende și vânzarea de acțiuni, totalizând 12.220 lei, etc.
Gheorghe Ichim, jurist de profesie, a declarat venituri totale de peste 1 milion de lei în 2024, provenite din salarii, indemnizații, vânzări, dobânzi și alocații. Mai mari venituri au fost obținute din Parlamentul Republicii Moldova, inclusiv salariul – 228 378 lei, indemnizațiile pentru transport și cheltuieli de protocol și promovare – 262 000 lei, precum și compensarea pentru închirierea spațiului locativ – 120 000 lei. Alte venituri provin de la compania dentară unde este angajat, salariul fiind de 60 000 lei, din vânzarea autoturismului, care i-a adus 300 000 lei, dobânzile însumând 2 347 lei, ajutorul material de 20 000 lei, etc.
Valeriu Carțîn, primarul comunei Mașcauți și profesor în raionul Criuleni, a declarat venituri totale de 596.390 lei pentru anul 2024. Aceste sume provin din salariile primite și pensie. Veniturile din funcția de primar s-au ridicat la 253.617 lei, iar cele în calitate de profesor la Gimnaziul „Ion Sârbu” din Mașcauți au adus 202.513 lei, etc.

Șase dintre aceștia – Igor Talmazan, Angela Munteanu-Pojoga, Veronica Briceag, Liliana Grosu, Alexandr Trubca și Gheorghe Ichim – au mai deținut mandate de deputat din partea PAS și în componența fostului Parlament.

Precizăm că mandatele acestor deputați devin vacante după ce Parlamentul a luat act, la 31 octombrie, de demisia mai multor deputați PAS. Cinci dintre aceștia au renunțat la funcție pentru a se alătura noului Cabinet condus de premierul Alexandru Munteanu: Vladimir Bolea, Mihail Popșoi, Dan Perciun, Ludmila Catlabuga și Emil Ceban.

De asemenea, Dorin Recean și Artur Mija și-au depus mandatele după ce au anunțat retragerea din viața politică, iar Nicolae Popescu a renunțat la funcția de deputat pentru a prelua rolul de emisar special al Președintelui Republicii Moldova pentru afaceri europene și parteneriate strategice.

Tot în cadrul aceleiași ședințe, CEC a acreditat 12 observatori naționali din partea Asociației Promo-LEX pentru monitorizarea alegerilor locale noi din 16 noiembrie 2025.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

bani, Chișinău, Moldova, top

Știri similare

Politică

Filat, după ce a fost dat în căutare internațională: „Sunt pe loc. Nu mă eschivez”

Viață

O mașină s-a tamponat într-un copac la Ceadîr-Lunga. Șoferul, în vârstă de 20 de ani, a decedat pe loc

Viață

Decanul FRIȘPA critică absorbția universității din Cahul de către UTM: „Nu mai contează nici argumentele, nici bunul simț”

Ana-Maria Dolghii
| 27 decembrie, 2025
15:09

Decanul Facultății de Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative (FRIȘPA) a USM, Alexandru Solcan, a publicat pe 27 decembrie un mesaj în care a criticat proiectul hotărârii de Guvern privind absorbția Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul de către Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM). El a sugerat că scopul reorganizării este, de fapt, acordarea celui de-al treilea mandat consecutiv rectorului UTM, după ce Ministerul Educației și Cercetării a propus o inițiativă care prevede o astfel de posibilitate pentru conducătorii instituțiilor de învățământ superior care au absorbit alte universități. Totodată, Solcan susține că autoritățile centrale ar dori să creeze un precedent pentru a începe să caute modalități prin care posibilitatea unui al treilea mandat consecutiv să fie atribuită și în cazul președintelui țării.

„Absorbția de către UTM a Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul e despre trei mandate consecutive, atunci când legea prevede doar două. Se caută un precedent. Nu mai contează nici argumentele, nici rațiunea, nici bunul simț. Cetățenii trebuie să se deprindă cu formula „al treilea termen”. Decizia a fost luată la cel mai înalt nivel. Toate discuțiile sunt inutile. Pe termen scurt, cei absorbiți vor avea, chiar, de câștigat. Se va investi mult în acest proiect. Este nevoie de o poveste de succes, iar formula „al treilea termen” va fi parte a narațiunii. (…) Urmează identificarea modalității de a deschide calea celui de-al treilea mandat consecutiv pentru președintele/președinta Republicii. Probabil, se va merge pe varianta referendumului constituțional, când, pe de o parte, vor fi accesate la turații maxime motoarele propagandei, manipulării și intimidării, iar pe de alta, resursele administrative și tot ce înseamnă condiția reală de partid-stat. Va fi greu, dar nu imposibil”, a scris Alexandru Solcan pe Facebook.

NM a solicitat o reacție la afirmațiile decanului FRIȘPA de la Președinție, însă, deocamdată, nu am primit un răspuns.

Amintim că Ministerul Educației și Cercetării desfășoară, în perioada 23 decembrie 2025 – 2 ianuarie 2026, consultări publice pe marginea proiectului unei hotărâri de Guvern care privind absorbția Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul de către Universitatea Tehnică a Moldovei. Inițiativa prevede că, după procesul de reorganizare, la Cahul ar urma să fie creat Centrul Universitar „Bogdan Petriceicu Hașdeu” în cadrul UTM. De asemenea, documentul propune instituirea funcției de prorector responsabil de Centrul Universitar, care va fi numit de rectorul UTM și ales din rândul comunității academice locale.

Ministerul Educației și Cercetării a declarat anterior că scopul inițiativei este de a consolida și dezvolta învățământul superior din sudul Republicii Moldova, „prin integrarea universității din Cahul într-o instituție mai mare, cu capacități academice, administrative și financiare sporite”.

Consultările pe marginea proiectului hotărârii de Guvern au fost lansate la mai puțin de o lună după ce MEC a prezentat o serie de modificări la Codul Educației. Una dintre propuneri prevede posibilitatea acordării unui al treilea mandat consecutiv pentru rectorii instituțiilor care au absorbit alte universități. Conform propunerii, rectorul instituției de învățământ superior care a absorbit altă universitate nu obține automat un al treilea mandat: decizia trebuie să fie validată de comunitatea academică.

Actualmente, legislația stabilește că un rector sau decan poate conduce aceeași instituție maximum două mandate consecutive a câte cinci ani.

Propunerea ministerului a fost intens criticată în spațiul public, în special de rectorul USM, Igor Șarov, care a spus că astfel de practici, nu pot fi asociate cu un stat european precum Republica Moldova. Totodată, Șarov, dar și liderul PNM, Dragoș Galbur, au sugerat că scopul inițiativei este acordarea unui mandat suplimentar rectorului UTM, Viorel Bostan. În reacție, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că „atacurile la adresa unuia dintre cei mai dinamici rectori sunt descalificante”.

Viorel Bostan, în vârstă de 53 de ani, a fost ales rector al Universității Tehnice a Moldovei în 2016, iar în decembrie 2020 a fost reales. Bostan a candidat pe lista partidului de guvernământ PAS la alegerile din 28 septembrie 2025, obținând un mandat de deputat. Ulterior, el a renunțat la fotoliul de parlamentar.