NewsMaker

Maia Sandu, mesaj în rusă pentru locuitorii regiunii transnistrene. Ce ajutor propune Chișinăul

Localitățile din Zona de Securitate au nevoie de lemne, peleți, generatoare. Acestea, a comunicat președinta Maia Sandu, sunt necesitățile imediate ale localităților. Ajunsă la Varnița, alături de premierul Dorin Recean și vicepremierul pentru Reintegrare Oleg Serebrian, Maia Sandu a avut și un mesaj, în limba rusă, pentru locuitorii regiunii transnistrene. „Vreau ca ei să cunoască că această criză este creată de Gazprom. Este rută alternativă. Nu este o problemă că gazul nu poate trece prin Ucraina. Gazprom a decis că nu vrea să furnizeze gaz”, a comunicat Maia Sandu. 

Ce au declarat Maia Sandu și Dorin Recean

„Am avut o discuție cu mai mulți primari și șefi de raioane a localităților afectate de această criză energetică. Am ascultat situația din fiecare localitate și am notat care sunt necesitățile imediate. Am înțeles că e nevoie de sprijin sub formă de lemne, sub formă de peleți, e nevoie de generatoare în plus și am discutat o soluție care nu poate fi realizată imediat dar care este foarte importantă și anume să oferim mai multă autonomie instituțiilor publice. Asta înseamnă centrale pe biomasă și așteptăm acum ca Ministerul Dezvoltării Regionale și Infrastructurii, și primăriile, să pregătească aceste proiecte pentru mai multe instituții publice așa încât să putem oferi autonomie pentru mai multe școli, grădinițe, primării și alte instituții publice”, a comunicat Maia Sandu.

Potrivit șefei statului, soluțiile pe termen scurt sunt „furnizarea energiei electrice și asta se poate face zile dar depinde și de capacitatea de a negocia cu reprezentanții întreprinderilor situate în regiunea transnistreană, pentru ca să se poate folosi rețeaua locală”.

Șefa statului a adăugat că sunt discuții cu partenerii externi pentru potențiale ajutoare.

„Am discutat ieri și cu președintele Ucrainei și o potențială soluție ar fi ca Ucraina să furnizeze cărbune pentru întreprinderea de generare a energiei electrice din stânga Nistrului, așa încât să se producă electricitate și stânga Nistrului să se achite cu Ucraina cu electricitate. Ar putea fi o soluție, guvernele țărilor noastre urmează să discute această potențială soluție”, a adăugat Sandu.

Maia Sandu a avut și un mesaj, în limba rusă, pentru locuitorii regiunii transnistrene.

„Noi înțelegem că ei trec prin vremuri grele. Noi suntem gata să-i ajutăm. Vreau ca ei să cunoască că această criză este creată de Gazprom, pentru că Republica Moldova are un contract pentru furnizarea gazului. Potrivit acestui contract, Gazprom trebuie să furnizeze gaz. Este rută alternativă. (…) Deci, nu este o problemă că gazul nu poate trece prin Ucraina. Gazprom a decis că nu vrea să furnizeze gaz, de aceea acum oamenii au așa mai probleme. Noi suntem gata să ajutăm cu generatoare, cu medicamente. Oamenii pot veni pe malul drept dacă au nevoie de un spital sau au alte probleme de rezolvat. Ieri am discutat cu președintele Ucrainei despre faptul că Ucraina poate furniza cărbune pentru ca MGRES să producă electricitate atât pentru malul stâng, cât și pentru malul drept, dar și pentru Ucraina. Există o soluție. Însă este necesar ca Tiraspolul și Moscova să fie de acord să rezolve problemele oamenilor”, a comunicat Maia Sandu.

„Această criză este impusă de Federația Rusă pentru a crea destabilizare aici, în Republica Moldova”, a adăugat la rândul său premierul Dorin Recean.

Ce a declarat vicepremierul pentru Reintegrare Oleg Serebrian

„A fost o discuție cu administrația publică locală din mai multe localități din Zona de Securitate. (…) S-a discutat despre ajutoarele care au fost oferite, despre listele de ajutoare care urmează a fi date în localități, despre conectarea la gaz natural și conectarea la rețelele energiei electrice. (…) Va dura 3-4 luni, este vorba despre investiții destul de mari dar și de lucrări de proiectare și lucrări de teren de durată. (…) De asemenea vom încerca să discutăm cu cei de la Tiraspol despre situația unor localități precum Copanca sau Varnița, care pot fi conectate la rețelele electrice ale Republicii Moldova dar folosind infrastructura care este temporar în administrația lor. Deocamdată evită aceste discuții, sperăm că vom avea aceste discuții săptămâna viitoare”, a comunicat Serebrian.

„Noi sperăm că vom avea și o reuniune în formatul 1+1”, a adăugat Serebrian.

Întrebat dacă are o comunicare cu responsabilul de relații externe al regiunii transnistrene Vitalii Ignatiev, Serebrian a răspuns: „O comunicare în scris”.

La întrebarea „al cui joc îl fac cei de la Tiraspol”, Serebrian a declarat: „Este foarte clar că nu jocul cetățenilor din partea stângă al Nistrului. Nu invidiez deloc situația în care s-au pomenit acești oameni. E un joc geopolitic murdar împotriva autorităților constituționale ale Republicii Moldova, purtat fără îndoială de Moscova”.

***

Pe 28 decembrie 2024, concernul rusesc Gazprom a expediat către Moldovagaz – companie fiică pe care o controlează – o notificare în care a informat că nu va mai livra gaze naturale în Republica Moldova, care sunt direcționate în regiunea transnistreană, începând cu 1 ianuarie 2025. Concernul rus și-a argumentat decizia prin neachitarea pretinsei datorii a Moldovagaz. Datoria nu a fost confirmată în urma efectuării unui audit internațional.

Din volumele de gaz rusesc era acoperit necesarul de consum al regiunii transnistrene și era produsă energie electrică pentru ambele maluri ale Nistrului.

După oprirea livrărilor de gaz, consumatorii casnici din stânga Nistrului au început să se încălzească cu echipamente electrice. Începând cu 3 ianuarie pe malul stâng al Nistrului au loc întreruperi de energie electrică, în contextul în care locutorii din stânga Nistrului consumă mai mult curent electric decât produce sistemul energetic. Liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat că astfel se pot evita avariile și deconectările îndelungate. Între timp durata deconectărilor a fost extinsă,  pentru a asigura stabilitatea sistemului energetic local.

Pe 6 ianuarie, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a decis că 14 localități din Zona de Securitate, aflate sub controlul Chișinăului dar care sunt racordate la infrastructura energetică a malului stâng al Nistrului, vor fi conectate la rețelele de gaze naturale ale operatorilor din cadrul Moldovagaz. Totodată, două dintre acestea vor fi conectate și la rețelele electrice ale Premier Energy. În continuare, operatorii de distribuție urmează să prezinte proiecte în acest sens iar Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) să aprobe propunerile. De asemenea, CSE a decis transmiterea unor generatoare electrice la Varnița și Cocieri, alocarea a 233 de mii de lei pentru aceste localități și transportarea de motorină în comuna Cocieri. Detalii AICI.

În seara zilei de 8 ianuarie, instituția prezidențială de la Chișinău a anunțat că președinta Maia Sandu a avut o convorbire telefonică cu Vladimir Zelenski. Se menționa că discuția a vizat „situația umanitară din regiunea transnistreană, unde oprirea livrării gazelor naturale de către compania rusească Gazprom, contrar obligațiilor contractuale, a generat o criză acută”. Instituția prezidențială menționa că „cei doi lideri au convenit să identifice soluții comune pentru a preveni agravarea crizei umanitare și a proteja populația afectată, inclusiv prin utilizarea unor surse alternative de energie, precum cărbunele”. Detalii AICI.

Urmare a discuției cu Maia Sandu cu privire la situația umanitară din regiunea transnistreană, președintele Vladimir Zelenski a declarat că Ucraina este pregătită să ajute Moldova, în special cu cărbune. Zelenski a adăugat că „este foarte important de a menține stabilitatea”, menționând că „întreaga situație energetică din Moldova, inclusiv de pe malul stâng al Nistrului, este o încercare a Rusiei de a manipula cu resursele energetice împotriva autorităților”. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Petru Jardan și Alexandru Ciutac, ex-directori ai Aeroportului Chișinău, își vor afla sentința în dosarul de abuz în serviciu în noiembrie. Ce pedepse cer procurorii

Dezbaterile judiciare în dosarul în care ex-directorul general al Aeroportului Chișinău Petru Jardan și fostul director al Departamentului finaciar-administrativ al întreprinderii Alexandru Ciutac sunt acuzați că ar fi prejudiciat întreprinderea cu peste 3,6 milioane de lei au fost finalizate. Procurorii anticorupție au solicitat câte 7 ani de închisoare pentru fiecare dintre inculpați. Sentința urmează să fie pronunțată în data de 20 noiembrie.

Cei doi sunt acuzați de abuz de serviciu în interesul unui grup criminal organizat, condus de oligarhul Ilan Șor, care este condamnat în dosarul „Frauda bancară” și se ascunde în Rusia.

Conform unui comunicat al Procuraturii Anticorupție, cei doi ar fi contribuit la reducerea cheltuielilor companiei „Avia Invest”, care a concesionat aeroportul în 2013, transferând asupra întreprinderii de stat plata unor prime de asigurare.

Procurorii susțin că fostul director general interimar ar fi semnat un contract de asigurare în valoare de 379 020 de dolari. Ulterior, primele de asigurare ar fi fost achitate din banii aeroportului, deși contractul de concesiune prevedea că obligația de a procura și menține asigurările revenea companiei „Avia Invest”.

Pe 1 noiembrie 2013, polița de asigurare a fost emisă pe numele „Avia Invest”. Potrivit acuzării, cei doi foști șefi nu ar fi înregistrat însă în contabilitatea întreprinderii de stat acordul prin care drepturile și obligațiile legate de asigurare reveneau companiei concesionare. Astfel, banii achitați de aeroport nu ar fi fost restituiți.

Prejudiciul cauzat întreprinderii de stat este estimat la peste 3,6 milioane de lei.

În cadrul dezbaterilor, procurorii au cerut ca fiecare dintre cei doi inculpați să fie condamnat la 7 ani de închisoare, într-un penitenciar de tip semiînchis, și să fie lipsit de dreptul de a ocupa funcții timp de 5 ani. Totodată, aceștia au solicitat arestarea preventivă a inculpaților în cazul aplicării pedepsei cu închisoarea.

Procurorii au mai cerut ca cei doi să achite întreprinderii de stat prejudiciul de aproape 3,7 milioane de lei.

Sentința urmează să fie pronunțată pe 20 noiembrie, la ora 15:00, de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Precizăm că cei doi figurează și în dosarul privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău, în care mai sunt vizați Iurie Leancă, Valeriu Lazăr, Alla Țubari, Tudor Copaci, Angela Susanu și Maria Șendrilă. Aceștia sunt învinuiți de abuz de putere și abuz de serviciu.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: