Maia Sandu/Facebook

Unire, România, Rusia, Ucraina: Cele mai importante mesaje ale Maiei Sandu la prima conferință de amploare din 2026

Ordinea mondială și locul Republicii Moldova, politica externă și obiectivele pentru 2026, relațiile cu Uniunea Europeană, Rusia, Ucraina și… unirea cu România. La aceste teme, dar și la alte întrebări de actualitate – unele cu impact dincolo de granițele țării – a răspuns președinta Maia Sandu pe 22 ianuarie, în cadrul primei conferințe de amploare din acest an, care a durat două ore.

NewsMaker prezintă, pe scurt, o selecție a celor mai importante răspunsuri oferite de șefa statului la întrebările adresate de jurnaliștii moldoveni și străini.

ACTUALITATE

„Agentul SIS” reținut la Moscova de FSB-ul rus: Acuzațiile sunt false, dar riscurile la adresa cetățenilor sunt reale. Din păcate, sunt mai multe cazuri când cetățenii noștri sunt arestați, sunt închiși, fără ca să existe motive reale pentru aceste acțiuni ale Moscovei. Detalii – AICI.

Drona cu explozibil prăbușită la Ștefan Vodă: Nu este o noutate: nu doar în cazul Republicii Moldova, Rusia încalcă spațiul aerian. Soluțiile, sigur, nu sunt simple. Sunt de acord că doar să ne exprimăm poziția și să condamnăm, în cazul Rusiei, nu este suficient. Moldova trebuie să își crească cheltuielile pentru apărare la 1% din PIB, pentru a-și consolida securitatea. Detalii – AICI.

Alegerile „imposibile” din Găgăuzia: Noi ne dorim ca în autonomie alegerile să fie libere și corecte, indiferent dacă vorbim despre alegerile în Adunarea Populară sau dacă la un moment se va ajunge la alegeri pentru bașcan. Știm ce s-a întâmplat la alegerile precedente. Știm că au fost cumpărate voturi. Știm că alegerile nu au fost libere. Ar fi rușinos pentru noi, ca țară democratică, să asistăm la lucruri similare în următoarele luni. Oamenii de acolo trebuie să decidă cine va ajunge în UTA Găgăuzia sau cine va fi bașcan, nu sacii de bani. Detalii – AICI.

Tudor Mardei | NewsMaker

Ieșirea din CSI: Toate acordurile bilaterale care sunt în beneficiul cetățenilor noștri vor fi păstrate. Dimpotrivă, suntem interesați să vedem cum putem aprofunda colaborarea bilaterală reală, nu pe hârtie, cu unele state care sunt în continuare membre ale Comunității Statelor Independente.

Consiliul lui Trump „pentru pace”: Nu, nu am primit o invitație. Ce cred eu despre acest Consiliu de Pace? Evident, apreciez orice efort autentic de a aduce pacea, dar, bineînțeles, trebuie să ținem cont de dreptul internațional, de respectul pentru integritatea teritorială. Tare sper să putem să contăm pe acest respect pentru integritatea teritorială, chiar dacă vedem că Rusia nu respectă acest drept de mult timp, inclusiv în cazul Republicii Moldova. Detalii – AICI.

Reforma administrativ-teritorială: În raport cu Găgăuzia, nu se schimbă nimic. Autonomia găgăuză se păstrează. Localitățile, însă, se pot amalgama – asta le va aduce mai mulți bani. În Transnistria nu putem să implementăm reforma, așa cum nu putem face nicio reformă. Este un teritoriu pe care autoritățile constituționale nu îl controlează… încă.

Reintegrare: Prezența ilegală a trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova rămâne principalul obstacol în procesul de reintegrare a regiunii transnistrene. Pentru această problemă, la moment, nu avem o soluție. Este clar că Federația Rusă nu vrea să își retragă trupele, care, repet, staționează ilegal. Insistăm pe rezolvarea pașnică a conflictului. Mai multe detalii vom auzi de la Guvern în următoarele luni.

Tudor Mardei | NewsMaker

POLITICA EXTERNĂ

Aderarea la UE:  Nu avem dreptul să eșuăm. Este proiectul pentru care avem susținere populară. Nu este simplu, dar este misiunea noastră. Nu putem să renunțăm la acest proiect important pentru noi. Detalii – AICI.

Unirea cu România: Ceea ce-mi doresc cel mai mult pentru Republica Moldova este să fim în pace. Cetățenii noștri să fie în pace și siguranță și să rămânem parte a lumii libere. Acestea sunt, din punctul meu de vedere, lucrurile cele mai importante, în special în contextul regional și internațional tot mai dificil. Acest lucru poate fi asigurat prin aderarea Republicii Moldova la UE și, eventual, poate fi asigurat dacă Republica Moldova ar fi sub protecția României. Vom merge strict pe decizia cetățenilor. Detalii – AICI.

Relația „strategică” cu România: Reprezintă un pilon esențial al securității, stabilității, al dezvoltării, precum și pentru parcursul european.

Relațiile cu Ucraina: Atâta timp cât durează invazia rusă, securitatea și reziliența Republicii Moldova depind în mod direct de reziliența Ucrainei. Sprijinul ferm și consecvent pentru Ucraina este esențial. Noi în continuare vom rămâne de partea Ucrainei și o vom sprijini cu resursele noastre modeste și cu vocea noastră fermă în forurile internaționale.

Rusia, risc pentru Moldova? În regiunea noastră, dar și pe întreg continentul, Rusia rămâne o sursă majoră de destabilizare. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă în continuare un risc semnificativ de securitate pentru Republica Moldova

Aderarea la NATO, pe agendă? Țara noastră este neutră. Acest lucru este scris în Constituție. Respectăm voința cetățenilor. Dar, respectând Constituția, reușim, totuși, să stabilim parteneriate care să poată să ne ajute să ne consolidăm sistemul de apărare. Odată deveniți membri ai UE, bineînțeles că și protecția, securitatea noastră va fi mult, mult mai înaltă decât astăzi, când nu suntem stat membru.

Tudor Mardei | NewsMaker

OBIECTIVE PENTRU 2026

Aderarea la UE: Creșterea nivelului de pregătire pe toate capitolele; Consolidarea credibilității ca stat candidat capabil să livreze rezultate – nu doar în 2025, dar în fiecare an; avansarea negocierilor pe toate capitolele și mobilizare maximă pe intern.

Apărare: Monitorizarea deplină a spațiului aerian. Nu este suficient să avem un radar modern, este nevoie de mai multe. În 2026 vom primi încă un radar achiziționat din ajutorul nerambursabil al UE. Vom continua să investim în mijloace de apărare aeriană, în special pentru a contracara drone care intră ilegal în spațiul nostru. Aceste drone amenință casele noastre, economia noastră, liniștea noastră. Vom continua să investim în modernizarea infrastructurii pentru a oferi cele mai bune condiții de serviciu pentru apărătorii noștri. Vom continua proceselor de aliniere la standardele occidentale pe tot spectrul domeniului militar și vom dezvolta parteneriate noi cu țări care promovează pacea.

Lupta împotriva corupției și reforma justiției: Chiar dacă nu sunt prerogative directe ale Președinției, dar pentru că lupta împotriva corupției ține de securitatea națională, vom continua să monitorizăm, să supraveghem și – atunci când lucrurile nu merg bine – să abordăm subiecte care țin de reforma justiției. 

Tudor Mardei | NewsMaker

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională: Victimele represiunilor politice pot cere anularea condamnărilor prin revizuire

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, 15 septembrie, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: