captură video

Majorarea salariilor pentru judecătorii CC va reveni în Parlament. Grosu: „Noi am avut senzația că Guvernul a dat aviz pozitiv”

Parlamentul va examina în mod repetat subiectul privind majorarea salariilor pentru angajații Curții Constituționale (CC), implicit cele ale judecătorilor Înaltei Curți. În cadrul ediției din 13 decembrie a emisiunii „În Profunzime” de la Pro TV Chișinău, președintele Parlamentului Igor Grosu a explicat cum s-a întâmplat că proiectul de lege nu a fost avizat pozitiv de către Guvern, motiv pentru care e președinta țării a refuzat să îl promulge.

„Graba strică treaba.  [Majorarea] a pornit de la discuții nu doar despre salariile membrilor Înaltei Curți, dar și a angajaților, care sunt destul de modeste și acolo se face un lucru foarte important, iar această instituție, în general, este foarte importantă în tot ce se numește respectarea legii, Constituție, ș.a.m.d. În vâltoarea acestor evenimente, a fost o lipsă de comunicare cu Guvernul, noi am avut senzația că Guvernul a dat aviz pozitiv… lucrurile se precipitau pentru că noi trebuia să reușim cu tot pachetul de legi la bordul Fondului Monetar”, a explicat speakerul.

Igor Grosu a mai menționat că a avut, chiar astăzi, o discuție cu colegii despre acest subiect: „De data asta, o vom lua fără grabă, pentru că dacă vom interveni repede, la sigur o să mai fie scăpări. Nu ne grăbim nicăieri, revotăm, reexaminăm legea așa cum este, iar apoi vom reveni în procedură liniștit, după discuții cu Executivul, pentru a vedea, pe de o parte, cu cât putem veni pentru angajații Curții, cu cât putem veni pentru membrii Curții Constituționale. De acord, discrepanțele mari tot timpul trezesc semne de întrebare”.

Președintele interimar al PAS a precizat că salariile judecătorilor nu se vor dubla, iar majorările vor fi mai mici. Se va întâmpla anul viitor, când se va ajunge la rectificarea bugetului.

„Scuzați-mă, dar vreau să accentuez: pentru anumite persoane în acest stat, și nu mă refer la mine, la președinte, la prim-ministru – noi vom munci și ne vom face datoria, pentru că avem un angajament necondiționat. Dar pentru anumite funcții în statul ăsta trebuie să ne gândim. Nu zic să le oferim sume exorbitante, dar să ne asigurăm că, dincolo de legislație bună, oamenii ăștia să nu fie atinși de nicio tentație”, a mai spus Igor Grosu.

Amintim că, în urma unui amendament la proiectul politicii bugetar-fiscale, semnat de deputații PAS, Olesea Stamate, Veronica Roșca și președintele Parlamentului, Igor Grosu, a fost aprobată o majorare semnificativă a salariilor judecătorilor Curții Constituționale, de la 44 de mii de lei la aproape 82 de mii. Totuși, amendamentul a fost votat fără a exista avizul Guvernului. Deputații socialiști au declarat ulterior că vor cere CC controlul constituționalității amendamentului, întrucât avizul Guvernului este obligatoriu pentru inițiativele care prevăd cheltuieli bugetare.

Pe 10 decembrie, președinta țării, Maia Sandu, a restituit Parlamentului, Legea cu privire la modificarea unor acte normative privind legislația bugetar-fiscală 2022, pe motiv că nu există avizul Guvernului la amendamentul cu privire la salarizarea angajaților Curții Constituționale.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Partidul Liberal Democrat din Moldova

Sandu, acuzată că ar face campanie pentru PAS la parlamentare. Partidul lui Filat cere să fie sancționată

Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) a depus la Comisia Electorală Centrală (CEC) o contestație în care susține că președinta Maia Sandu s-ar implica în campania electorală pentru alegerile parlamentare, în favoarea Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS). Formațiunea o acuză pe șefa statului, care este fondatoarea PAS, că ar folosi întâlnirile sale cu moldovenii din diaspora, organizate în timpul deplasărilor sale peste hotare, ca „instrument de mobilizare electorală”. Astfel, PLDM a solicitat Comisiei să o sancționeze pe președinta țării cu avertizare publică.

PLDM menționează în contestația sa că vizitele peste hotare întreprinse de Maia Sandu au inclus întâlniri cu cetățenii din diaspora, iar acestea ar fi „depășit cadrul diplomatic sau instituțional”. „În cadrul acestor vizite, desfășurate cu suport logistic și financiar asigurat de stat, s-au organizat întâlniri ample cu comunitățile moldovenești, întâlniri care au avut caracterul unor adunări electorale, dominate de mesaje de mobilizare și apeluri la participarea masivă la scrutin”, a spus formațiunea.

PLDM s-a referit în special „Summitul Moldovenilor Activi din Diaspora”, care s-a desfășurat la Potsdam, în perioada 12-13 septembrie, și la care a participat și Maia Sandu.

Astfel, Partidul Liberal Democrat din Moldova a cere CEC-ului, între altele, să constate o pretinsă „implicare nelegitimă” a șefei statului, prin utilizarea resurselor administrative și „sprijinirea” directă a unui singur partid, mai exact PAS, dar și să emită o decizie de avertizare publică.

Sesizare CEC by Ana-Maria

NM a solicitat un comentariu în legătură cu acuzațiile și contestația PLDM de la Președinție, însă, deocamdată nu am primit un răspuns.

Campania electorală pentru alegerile parlamentare a demarat oficial pe 29 august. Scrutinul propriu-zis va fi organizat la data de 28 septembrie.

În cursa electorală au fost înregistrate 15 partide politice, 4 blocuri electorale și 4 candidați independenți.

Partidul Liberal Democrat din Moldova nu va candida la alegerile parlamentare. CEC nu l-a inclus în lista partidelor cu drept de participare la scrutin, după ce nu a depus actele necesare la Agenția Servicii Publice în termenul stabilit de lege. PLDM a contestat hotărârea CEC până la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), însă instanța a dat câștig de cauză autorității electorale. Formațiunea a calificat decizia judecătorească ca fiind una adoptată cu „vicii grave” de procedură și de fond.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: