Максим Андреев, NewsMaker

Malul drept: fără dificultăți la acoperirea electricității pentru 12 ianuarie. Pe malul stâng, deconectările au fost reduse la 3 ore

Malul drept al râului Nistru și-a acoperit consumul de electricitate pentru ziua de 11 ianuarie, fără a activa contracte de avarie. Sursele utilizate au inclus importuri din România – mai mult de 53% și alte peste 46% – din producția internă. Potrivit Guvernului, nu sunt înregistrate dificultăți nici la acoperirea consumului pentru 12 ianuarie. Ce ține de malul stâng, a comunicat Guvernul, se recurge în continuare la deconectări în evantai. Pe 12 ianuarie, deconectările au loc o dată pe zi cu durata de 3 ore. Deconectările vizează și satele Copanca și Varnița, controlate de Chișinău. 

Situația pe malul drept al râului Nistru

Guvernul a raportat că, pe 11 ianuarie, malul drept al râului Nistru a înregistrat un consum total de 13 792 000 kWh. Acesta a fost acoperit integral pe baza contractelor comerciale, fără necesitatea activării contractelor de avarie. Vârful de consum al energiei electrice a fost înregistrat între orele 18:00 și 20:00, cu un consum maxim de 921 MW.

Sursele de energie utilizate au fost:

SA „Termoelectrica” – 29,89%;

SA „CET-Nord” – 4,32%;

Întreprinderea de Stat „NHE Costești” – 1,17%;

Energie regenerabilă – 11,26%;

Soldul de import al energiei electrice (MD/RO) – 53,36%.

Potrivit Guvernului, nu sunt înregistrate dificultăți nici la acoperirea consumului de energiei electrică pentru data de 12 ianuarie.

„Furnizorul central al energiei electrice, SA „Energocom”, a informat despre rezervarea capacității comerciale suficiente la hotarul cu România”, au menționat reprezentanții Guvernului. Potrivit instituției, consumul total de energie electrică pentru 12 ianuarie se estimează a fi mai mic cu aproximativ 10% decât cel înregistrat pe 11 ianuarie.

Situația pe malul stâng al râului Nistru

În ceea ce privește malul stâng al râului Nistru, a comunicat Guvernul, consumul total de energie electrică a fost de 3 672 000 kWh. Peste 90% din electricitate a fost produsă de către centrala de la Cuciurgan.

„Factorii de la Tiraspol recurg în continuare la deconectări în evantai ca urmare a deficitului acut de energie electrică, în condițiile în care MGRES/Centrala de la Cuciurgan și hidrocentrala de la Dubăsari nu au capacitatea de producție suficientă. Pentru 12 ianuarie, deconectările energiei electrice, în regiunea transnistreană, vor avea loc o dată pe zi cu durata de 3 ore, în intervalele 13:00-16:00 pentru o parte din locuitori, între orele 16:00-19:00 pentru o altă parte și între orele 19.00-22.00”, au menționat reprezentanții Guvernului.

Potrivit Guvernului, deconectările vizează și satele Copanca și Varnița, controlate de autoritățile constituționale.

***

Pe 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazului rusesc prin sistemul său de transport de gaze. S-a întâmplat odată cu expirarea contractului de tranzit, care nu a fost prelungit din cauza invaziei Federației Ruse.

Înainte de aceasta, pe 28 decembrie 2024, concernul rusesc Gazprom a expediat către Moldovagaz – companie fiică pe care o controlează – o notificare în care a informat că nu va mai livra gaze naturale în Republica Moldova, care erau direcționate în regiunea transnistreană, începând cu 1 ianuarie 2025. Chișinăul a purtat discuții cu conducerea companiei despre continuarea furnizării gazului pe ruta transbalcanică, însă aceasta a refuzat. Într-un final, în pofida angajamentelor contractuale, Gazprom a oprit livrările destinate regiunii transnistrene din 1 ianuarie, invocând neachitarea unei pretinse datorii care nu a fost confirmată în urma efectuării unui audit internațional.

Din volumele de gaz rusesc era acoperit necesarul de consum al regiunii transnistrene și era produsă energie electrică pentru ambele maluri ale Nistrului.

După oprirea livrărilor de gaz, consumatorii casnici din stânga Nistrului au început să se încălzească cu echipamente electrice. Începând cu 3 ianuarie pe malul stâng al Nistrului au loc întreruperi de energie electrică, în contextul în care locutorii din stânga Nistrului consumă mai mult curent electric decât produce sistemul energetic. Liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat că astfel se pot evita avariile și deconectările îndelungate. În zilele de 7, 8 și 9 ianuarie, întreruperile au fost de câte 8 ore zilnic. Pe 10 și 11 ianuarie au avut loc întreruperi programate cu durata de 5 ore, o dată pe zi.

Între timp, Moldovagaz și Energocom au anunțat că sunt dispuse să ofere asistență, inclusiv suport tehnic și comercial, companiei Tiraspoltransgaz în organizarea achiziției de gaze naturale pe orice platformă europeană de gaze. Detalii AICI. Compania „Tiraspoltransgaz” ar fi refuzat propunerea. Detalii AICI. Totodată, în luna decembrie, Guvernul de la Chișinău ar fi venit cu soluții către responsabilii din regiune. „Până astăzi nu avem niciun răspuns”, a declarat secretarul de stat al Ministerului Energiei Constantin Borosan. Detalii AICI. Pe 6 ianuarie, liderul de facto al regiunii transnistrene Vadim Krasnoselski a spus că nu a primit nicio scrisoare oficială din partea Chișinăului cu privire la asistență. Detalii AICI. În acest sens, purtătorul de cuvânt al Guvernului Daniel Vodă a prezentat scrisoarea prin care autorităților nerecunoscute de la Tiraspol li s-a propus sprijin. Detalii AICI.

***

Pe 6 ianuarie, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova a decis că 14 localități din Zona de Securitate, aflate sub controlul Chișinăului dar care sunt racordate la infrastructura energetică a malului stâng al Nistrului, vor fi conectate la rețelele de gaze naturale ale operatorilor din cadrul Moldovagaz. Totodată, două dintre acestea vor fi conectate și la rețelele electrice ale Premier Energy.  Detalii AICI.

Pe 9 ianuarie, președinta Maia Sandu, prim-ministrul Dorin Recean și vicepremierul pentru Reintegrare Oleg Serebrian au efectuat o vizită de lucru în Zona de Securitate. La fața locului au fost prezenți și reprezentanți ai companiilor Moldovagaz și Premier Energy. În prima parte a zilei, oficialii au vizitat satul Varnița. În a doua parte a zilei, Maia Sandu a fost în satele Copanca și Hagimus din raionul Căușeni. În timpul unor declarații de la Varnița, Maia Sandu a declarat că localitățile din Zona de Securitate au nevoie de lemne, peleți, inclusiv generatoare. „Am ascultat situația din fiecare localitate și am notat care sunt necesitățile imediate”, a adăugat președinta. Detalii AICI.

Tot pe 9 ianuarie, președintele interimar al Moldovagaz Vadim Ceban a declarat că localitățile din Zona de Securitate pot fi conectate la rețelele Moldovagaz în maximum 3 luni de zile iar procedura include lucrări care presupun traversarea râului Nistru. Ultimele sunt efectuate de companii specializate și se regăsesc în România. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ecologiștii, nemulțumiți că împădurirea se face cu salcâmi. Ministrul Mediului: „Trebuie să ținem cont de realități”

Organizațiile de mediu trag un semnal de alarmă privind plantările masive de salcâm din cadrul Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor 2023–2032, avertizând că această specie invazivă poate afecta biodiversitatea, culturile locale și resursele de apă. În replică, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că salcâmul va reprezenta doar 15–20% din suprafața plantată, fiind folosit exclusiv pe terenuri degradate și că programul va include tot mai multe specii autohtone, odată cu dezvoltarea noilor pepiniere.

Semnatarii petiției subliniază că, deși salcâmul crește rapid, este valoros pentru lemne de foc și apreciat în apicultură, utilizarea sa masivă în cadrul programului nu este justificată. Specia reduce biodiversitatea, afectează culturile locale și consumă cantități mari de apă, punând în pericol regimul hidrologic al terenurilor, explică Cătălina Molodoi, manager de dezvoltare la Ecopresa. Ea subliniază că plantarea copacilor trebuie să fie un proces planificat și științific: pe terenurile degradate se poate planta temporar salcâm, care ulterior să fie înlocuit cu specii autohtone precum frasinul sau stejarul.

„Prin această petiție vrem să evidențiem că cea mai mare parte a puieților plantați sunt salcâmi. Aceasta nu este o specie autohtonă, ci una adusă în Republica Moldova și invazivă. Petiția include link-uri cu dovezi și cercetări care confirmă acest lucru. Specialiștii consideră că salcâmul poate fi plantat ocazional, pentru anumite beneficii, însă plantarea exagerată de acum depășește limitele recomandate”, avertizează Cătălina Molodoi.

Ea a adăugat că Programul Național de Împădurire este unul deosebit de important și chiar istoric pentru Republica Moldova, motiv pentru care autoritățile trebuie să acorde maximă atenție pentru a nu-l compromite.

„Problema este că, în cadrul programului, se plantează prea mult salcâm. Înțelegem că în pepinierele „Moldsilva” materialul săditor este în mare parte salcâm, dar a trecut suficient timp de la începutul programului pentru a include și alte specii. Ne pare rău că această specie invazivă se răspândește atât de mult în țară. Programul este istoric și trebuie susținut, dar nu cu orice preț”, a mai spus ea.

Ministrul Mediului: Salcâmul va reprezenta doar 15–20% din Programul de împădurire

Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor pentru anii 2023–2032, prin care se vor împăduri 145 de mii de hectare, prevede ca salcâmul să reprezinte doar 15–20% din suprafața totală plantată, a declarat ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, pe pagina sa de Facebook.

Oficialul a precizat că autoritățile sunt deschise la dezbateri publice și la sugestii din partea tuturor actorilor interesați, pentru a îmbunătăți programul.

„Mă bucur să văd că Programul de împădurire este tot mai discutat în spațiul public. Am văzut solicitarea ONG-urilor de mediu și suntem deschiși să avem o dezbatere publică pe acest subiect, în care toți actorii interesați să prezinte soluții pentru a îmbunătăți Programul de împădurire”, a menționat Hajder.

Oficialul a explicat că, odată cu construirea noilor pepiniere, va fi posibilă producerea unui sortiment mai larg de puieți autohtoni, inclusiv cu rădăcină protejată, ceea ce va permite creșterea proporției speciilor native în plantații.

„Sunt conștient că avem nevoie de mai multe păduri cu specii autohtone. Totuși, trebuie să ținem cont de realitățile existente: plantăm pe terenurile oferite de primării, care sunt adesea degradate, lutoase, în pantă sau accidentate, și nu pe terenurile pe care ni le-am dori”, a subliniat ministrul.

Gheorghe Hajder a arătat că alegerea speciilor ține cont și de condițiile climatice și că plantațiile de salcâm nu înlocuiesc pădurile autohtone existente.

„De exemplu, în sudul țării, unde clima este mai aridă, unele specii autohtone, cum este stejarul, nu pot avea o dezvoltare corespunzătoare. Intervențiile cu salcâm se realizează exclusiv pe suprafețe degradate, unde nu există vegetație forestieră, iar condițiile climatice nu sunt favorabile altor specii”, a mai spus oficialul.

Potrivit datelor „Moldsilva”, salcâmul reprezintă peste 36% din fondul forestier al țării, iar suprafața ocupată continuă să crească, în loc să fie redusă. Organizațiile de mediu avertizează că plantarea rapidă a suprafețelor cu salcâm, datorită ratei sale de prindere ridicate, sacrifică calitatea ecologică a viitoarelor păduri și va genera costuri suplimentare pentru reconversia acestora.

Petiția propune autorităților limitarea plantării salcâmului doar pe solurile sever degradate, asigurarea ca cel puțin 70% din noile plantații să fie formate din specii autohtone, publicarea datelor despre speciile invazive și crearea unui mecanism extern de verificare a calității plantărilor. Semnatarii avertizează că, dacă nu se corectează direcția actuală a programului, ecosistemele vor fi degradate, banii publici risipiți, iar refacerea pădurilor native întârziată, afectând grav reputația Programului Național de Împădurire.

În prezent petiția a fost semnată de peste 40 de asociații de mediu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: