Telegram/MAN

MAN-ul lui Ceban a depus denunț la Procuratură pentru „criza gazelor”: Guvernarea subestimează subiectul

Mișcarea Alternativă Națională (MAN) a depus, pe 13 decembrie, un denunț cu privire la „criza gazelor” și majorarea tarifelor la Procuratura Generală. MAN a cerut, între altele, investigarea deciziilor luate de persoane publice responsabile, inclusiv din cadrul Moldovagaz, Ministerului Energiei, precum și a prim-ministrului Dorin Recean. 

(UPDATE 16:00) Contactată de NM pentru un comentariu, purtătoarea de cuvânt PAS, Adrian Vlas, a declarat că Ion Ceban evită să spună că „adevăratul dușman” al Republicii Moldova este Kremlinul, care prin șantaj energetic încearcă să destabilizeze țara. Reprezentata formațiunii a menționat că Guvernul va proteja cetățenii, fiind pregătit de orice scenariu.

Știre inițială

În această dimineață, liderul MAN, Ion Ceban, a susținut declarații de presă în fața sediului Procuraturii Generale, în cadrul cărorar a comunicat să formațiunea sa va depune o plângere penală.

Astăzi vom depune un denunț împotriva responsabililor care fac parte din guvernare: mă refer aici la liderii Partidului Acțiune și Solidaritate și nu doar ei. Noi calificăm acțiunile și inacțiunile acestor lideri ca fiind criminale, îndreptate împotriva poporului Republicii Moldova. (…) Este absolut inexplicabil cum un subiect care este numărul unu pe agenda zilei, de câțiva ani încoace, rămâne a fi unul atât de subestimat de către guvernare. (…) Considerăm că toți cetățenii care se fac de vină de situația creată trebuie să răspundă penal fiindcă astfel de lucruri sunt absolut intolerabile”, a spus el.

Ulterior, MAN a precizat, într-un comunicat, că denunțul depus se referă la „criza gazelor” și majorarea tarifelor. Formațiunea a solicitat Procuraturii Generale:

– investigarea deciziilor luate de persoanele publice responsabile, inclusiv din cadrul Moldovagaz, Ministerul Energiei, dar și prim-ministrul Recean;
– verificarea proceselor de negociere pentru aprovizionarea cu gaze naturale și a circumstanțelor care au dus la majorarea tarifelor;
– anchetă detaliată a modului în care starea de urgență a fost utilizată ca „un pretext” pentru a lua decizii prin derogare de la cadrul legal.

Situația din sectorul energetic

Precizăm că, în prezent, Republica Moldova se confruntă cu incertitudine în privința livrărilor de gaze de la concernul rus Gazprom pentru malul stâng al Nistrului, de la 1 ianuarie 2025, atunci când expiră contractul de tranzit prin Ucraina, care nu va prelungit din cauza invaziei Rusiei. La sfârșitul lui noiembrie, Victor Parlicov, ministrul Energiei de la acea vreme, a fost la negocieri cu președintele Gazprom, Alexei Miller, la Sankt-Petersburg. Ulterior, el a anunțat că Gazprom leagă livrările către regiunea transnistreană pe rute alternative – prin Turcia – de achitarea pretinsei datorii a malului drept al Nistrului.

Iar pe 29 noiembrie, în urma unei cereri din partea Moldovagaz, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a aprobat noi tarife, majorate, pentru gazele naturale, începând cu 1 decembrie. ANRE a stabilit un tarif de 16,74 (cu TVA)/1m3 pentru consumatorii casnici. Evenimentul a avut loc în contextul în care premierul Recean a declarat, în septembrie, că cetățenii nu vor plăti mai mult pentru gaz și energie electrică, apoi, în octombrie, Parlicov, ministrul de la acea vreme, a comunicat că nu există premise pentru majorarea tarifelor la resursele energetice, deoarece prețurile la bursele internaționale sunt în descreștere.

Pe fundalul acestor evenimente, pe 5 decembrie, Dorin Recean a solicitat demisia mai multor persoane din sectorul energetic, inclusiv a lui Victor Parlicov, preluând interimatul funcției de ministrul al Energiei. De asemenea, Parlamentul a aprobat, la solicitarea Guvernului, instituirea stării de urgență în energetică pe teritoriul Republicii Moldova pentru un termen de 60 de zile, începând cu 16 decembrie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Stoianoglo și socialiștii apără prietenia cu Rusia și Belarus în Parlament: „Indiferent de greutăți, să păstrăm dialogul”

Fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) a propus, în cadrul ședinței Parlamentului din 7 noiembrie, să fie create grupuri de prietenie cu Federația Rusă și Belarus, după ce formațiunea de guvernământ PAS a decis să renunțe temporar la acestea, din cauza invaziei ruse din Ucraina. Deputatul Blocului „Alternativa” Alexandr Stoianoglo a declarat că acestea ar fi „în interesul cetățenilor” țării noastre și a comunicat că fracțiunea sa susține inițiativa PSRM. În replică, președinta Comisiei pentru politică externă, Doina Gherman, a declarat că Parlamentul renunță la prietenia cu „structurile care mențin războiul”.

Deputații au examinat, în cadrul ședinței, proiectul de hotărâre cu privire la grupurile parlamentare de prietenie cu diverse state.

Liderul fracțiunii socialiștilor, Igor Dodon, a propus să fie create grupuri de prietenie și cu Federația Rusă și Belarus, fiind introdus un amendament în acest sens. Asta deși, cu o zi mai devreme, Doina Gherman, deputată PAS și președintă a Comisiei pentru politică externă, în care formațiunea de guvernământ are majoritate, a anunțat că actualul legislativ renunță la grupurile de prietenie cu aceste două state pe durata invaziei ruse din Ucraina.

Înțelegem rațiunile geopolitice, cu care nu suntem de acord, din partea majorității parlamentare. Dar acesta este un semnal foarte important pentru relațiile bilaterale cu aceste două țări. De aceea, propunem și am venit cu un amendament regulamentar ca să fie create aceste două grupuri de prietenie. Suntem gata să le conducem. Dacă cineva din majoritatea parlamentară nu vrea în aceste grupuri, poate să nu se înscrie. Dar considerăm că aceste grupuri parlamentare trebuie să existe în continuare”, a spus Dodon.

Deputații fracțiunilor „Alternativa” și „Partidul Nostru” și-au declarat susținerea pentru amendamentul socialiștilor.

Înainte de a vota pentru a crea sau a nu crea, trebuie să ne gândim bine toți „corespunde această decizie intereselor cetățenilor Republicii Moldova?” (…) Eu cred că nu corespunde, dintr-un întreg șir de circumstanțe. Ultimele date iData, care au fost publicate cu o lună înainte de alegerile parlamentare, au arătat că 78% de cetățeni ai Republicii Moldova vor relații bune cu Federația Rusă. Și indiferent de greutățile la această etapă, în aceste relații, trebuie să păstrăm dialogul. Pentru că Parlamentul este acel loc care trebuie să promoveze interesele cetățenilor noștri. Blocul „Alternativa” susține amendamentul care a venit din partea fracțiunii socialiștilor”, a declarat deputatul „Alternativa” Alexandr Stoianoglo.

În replică, Gherman i-a spus parlamentarului: „Noi nu renunțăm la prietenia cu popoarele acestor state. Noi renunțăm la prietenia cu structurile care mențin agresiunea și războiul, și care-l promovează. Sunt lucruri absolut diferite. Noi suntem Parlament, respectiv, reprezentăm o instituție. De aceea, referința dvs. la sondaje este total irelevantă”.

Inițiativa a fost susținută de 27 de deputați – număr insuficient pentru a fi introdusă în proiectul de hotărâre.

Precizăm că proiectul de hotărâre care prevede componența numerică și nominală a delegațiilor a fost adoptat cu votul a 70 de deputați. Astfel, au fost create 54 de grupuri de prietenie cu diverse state.

Conform principiului proporționalității, 34 de grupuri de prietenie vor fi conduse de deputații formațiunii de guvernământ PAS, iar alte 20 de grupuri – de reprezentanții opoziției.

La fel ca și în legislatura precedentă, cel mai numeros grup de prietenie va fi cel cu România. Grupul este condus de deputata PAS Veronica Roșca și include 55 de deputați.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: