retina.news

Mandat de arest pentru 18 zile de arest pe numele fostului deputat român, Cristian Rizea

Fostul deputat român, Cristian Rizea, care se ascunde la Chișinău de justiția română și care a fost reținut zilelele trecute, a primit 18 zile de arest provizoriu, informează Jurnal.md.

Condamnat definitiv în România, fostul deputat PSD, Cristian Rizea, încă nu va fi extrădat de către autoritățile Republicii Moldova. În schimb își va petrece următoarele 18 zile în izolator. Mandatul a fost emis astăzi de către magistrații Judecătoriei Ciocana.

Potrivit avocatei lui Cristian Rizea, Corina Stratan, clientul său a cerut azil politic, iar în prezent are statut de solicitant. Astfel, nu poate fi demarată nicio procedură de extrădare. La rândul său Rizea a declarat că justiția moldovenească îi va face dreptate.

***

Amintim că președintele în exercițiu al Republicii Moldova, Igor Dodon, a semnat decretul prin care i-a retras cetățenia moldovenească fugarului Cristian Rizea. Cetățenia ar fi fost obținută în mod ilegal. Rizea a fost condamnat definitv în România pentru trafic de influență la 4 ani și 8 luni de închisoare cu executare. pentru trafic de influență și spălare de bani, într-un dosar în care a pretins și a primit de la un om de afaceri 300 000 de euro.

Rizea fugise, însă, din România cu două luni înainte de anunțarea sentinței, în ianuarie 2019. Acesta se află de aproape doi ani pe teritoriul Republicii Moldova, fiind până nu demult cetățean moldovean.

Cristian Rizea a primit cetățenia moldovenească în 2018.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Uniunea Juriștilor, îngrijorată de posibila reducere a secțiilor pentru alegătorii din stânga Nistrului: „Dreptul de vot trebuie asigurat în egală măsură”

Uniunea Juriștilor din Moldova, care va monitoriza alegerile, își exprimă îngrijorarea față de intenția autorităților de a reduce numărul secțiilor de votare destinate alegătorilor din stânga Nistrului. Într-o reacție pe rețelele de socializare, Uniunea a menționat că „secțiile sunt constituite pe teritoriul aflat sub controlul autorităților constituționale și nu reprezintă un risc pentru securitate”. De asemenea, juriștii susțin că Chișinăul „nu trebuie să se limiteze doar la criteriul prezenței la vot”.

„Dreptul de vot este un drept fundamental și trebuie asigurat în egală măsură tuturor cetățenilor. Secțiile de vot pentru cetățenii domiciliați în localitățile din stânga Nistrului sunt constituite pe teritoriul aflat sub controlul autorităților constituționale și nu reprezintă un risc pentru securitate. Autoritățile cunosc cu certitudine numărul de alegători și nu trebuie să se limiteze doar la criteriul prezenței la vot”, se menționează în declarația Misiunii de Observare a alegerilor a Uniunii Juriștilor din Moldova.

De asemenea, organizația amintește că „Curtea Constituțională a stabilit că autoritățile publice nu pot întreprinde acțiuni care să afecteze drepturile dobândite decât în condițiile legii și dacă acest lucru este absolut necesar pentru interesul public”.

„Misiunea de Observare a Uniunii Juriștilor din Moldova constată lipsa unui interes public necesar în diminuarea numărului secțiilor de vot, fapt ce constituie o restrângere directă a dreptului de a alege pentru un grup de peste 270 de mii de alegători”, susține organizația.

Precizăm că vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Pavel Postica, a declarat în cadrul unei ședințe a instituției,  că la alegerile parlamentare din 28 septembrie, pentru alegătorii din stânga Nistrului ar putea fi deschise 10 secții de votare, conform legislației în vigoare. Potrivit lui Postica, acest număr de secții este corespunzător numărului alegătorilor – în medie 29 de mii – care s-au prezentat la urne la ultimele trei scrutine organizate de autoritățile constituționale. 

Reamintim în acest context că pentru alegerile prezidențiale și referendumul republican constituțional din 20 octombrie 2024 au fost deschise 30 de votare, amplasate în 21 de localităţi de pe malul drept al Nistrului şi în raionul Dubăsari.

Potrivit Codului electoral, pentru a înființa secții de votare, Comisia Electorală Centrală folosește datele din Registrul de stat al alegătorilor și analizează participarea din ultimele trei scrutine. În plus, sunt luate în considerare sugestiile autorităților responsabile cu reintegrarea și securitatea, care la elaborarea propunerilor respective țin cont de structura administrativ-teritorială, căile de acces și comunicare pentru a se asigura că toți alegătorii pot participa la procesul electoral.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: