Medicul de la Spitalul Republican, care i-a reproșat unei paciente că nu vorbește româna, a fost sancționat de Comisia de etică

Medicul de la Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga”, care i-a reproșat unei paciente că nu vorbește româna, a fost sancționat de Comisia de etică. În privința lucrătorului medical a fost aplicat un avertisment, ca sancțiune. Totodată, el va trebui să participe la instruiri suplimentare cu privire la etica și deontologia lucrătorului medical. Precizările au fost făcute pe 8 august de reprezentanții instituției medicale. 

Potrivit reprezentanților Spitalului Clinic Republican „Timofei Moșneaga”, „Comitetul de etică și deontologie al instituției medicale a examinat cazul sub toate aspectele și a constatat că pacienta a beneficiat de asistența medicală necesară, intervenția chirurgicală fiind realizată cu succes de către medicul vizat”.

„La ședințele Comitetului de etică și deontologie au fost ascultate pozițiile părților implicate, iar pacienta a menționat că nu are pretenții față de medic și actul medical”, au comunicat reprezentanții spitalului.

Totuși, potrivit Spitalului, „Comitetul de etică și deontologie a constat unele expuneri ale medicului care deviază de la normele de etică și deontologie, prevăzute în Codul deontologic al lucrătorului medical și farmacistului și a decis aplicarea avertismentului, ca sancțiune, inclusiv participarea la instruiri suplimentare cu tematica „Etica și deontologia lucrătorului medical și a farmacistului””.

„Decizia a fost adusă la cunoștința medicului, cu care a fost de acord”, au comunicat reprezentanții Spitalului Clinic Republican „Timofei Moșneaga”.

***

Pe 20 iulie, pe rețelele de socializare a apărut un video în care un medic al Spitalului Clinic Republican „Timofei Moșneaga” îi reproșează unei paciente că nu știe limba română, deși locuiește în Republica Moldova de mulți ani. Mai mult, acesta a menționat și fraze precum „îmi vine să te împușc” și „eu nu operez ruși”.

Într-o reacție publicată a doua zi, conducerea spitalului a menționat că acest caz va fi analizat în cadrul Comitetului de etică al instituției și și-a cerut scuze de la pacientă. De asemenea, conducerea instituției și-a exprimat public dezacordul și a condamnat „ferm” mesajul.

Medicul a oferit un comentariu pentru presă și s-a plâns că este amenințat cu moartea în urma imaginilor respective. El a mai spus că discuția a fost scoasă din context.

Ministra Sănătății Ala Nemerenco a calificat situația drept un „teatru fals” menit să dezbine societatea: „Toată păruiala aceasta publică e doar un teatru fals, în care fiecare și-a jucat scenariul și rolul propriu, și cam asta e tot. Evenimentul a plecat, ca și circul ambulant, iar limba română tot la colțul străzii în straie de Cenușăreasă rămâne. Fiindcă o limbă e vie atât timp cât e iubită, vorbită, scrisă, corect și frumos. Iar verticalitatea unui popor are la temelie atitudinea față de limba maternă, care e una din valorile sale fundamentale. Dispare limba – nu-i poporul”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Максим Андреев, NewsMaker

Sondaj pe malul drept al Nistrului: Peste jumătate dintre respondenți consideră că Guvernul nu face suficient pentru drepturile omului în Transnistria

50,6% dintre respondenții unui sondaj, cetățeni de pe malul drept al Nistrului, consideră că Guvernul Republicii Moldova nu face suficient pentru protejarea drepturilor omului în regiunea transnistreană. În același timp, 33,7% indică administrația de facto de la Tiraspol drept principalul responsabil pentru asigurarea respectării drepturilor omului, 31,2% – Guvernul Republicii Moldova, iar 11,9% – Federația Rusă. Datele se regăsesc într-un sondaj realizat de Asociația Promo-LEX și ATES Research Group și prezentat pe 22 mai.

Potrivit asociației, datele provin dintr-un sondaj cantitativ, cu colectarea răspunsurilor între 22 februarie și 12 martie 2026. Cercetarea s-a desfășurat pe un eșantion de 1 226 de persoane cu vârsta de 18 ani și peste, reprezentativ la nivel național pentru populația de pe malul drept al Nistrului, cu o marjă de eroare de ±3,0%. Eșantionul nu include locuitorii regiunii transnistrene și nici diaspora.

În ce măsură sunt respectate drepturile omului în regiune?

21% dintre respondenți consideră că drepturile nu sunt respectate deloc, 20,9% le văd respectate „în mică măsură”, iar 20,4% optează pentru categoria de mijloc, „în oarecare măsură”. La capătul opus al scării, doar 8,3% indică „în mare măsură” și 4,4% „în foarte mare măsură”. O pondere de 23,9% declară că nu cunoaște răspunsul, iar 1% nu răspunde.

Cine este responsabilul principal?

La întrebarea privind responsabilul principal pentru asigurarea respectării drepturilor omului în regiunea transnistreană, administrația de facto de la Tiraspol este indicată de 33,7% dintre respondenți, iar Guvernul R. Moldova de 31,2%. Rusia întrunește 11,9%, organizațiile internaționale 4,1%, alte răspunsuri 1,2%, iar 18% declară că nu știu.

Prima și a doua prioritate pentru reglementarea conflictului

„Respectarea drepturilor omului” este indicată ca prioritate numărul unu de 39,2%, iar „retragerea forțelor militare străine și demilitarizarea regiunii” de 29,8%. Urmează „consolidarea măsurilor de încredere între cele două maluri” (8,8%), „stabilirea unui statut juridic clar” (6,1%), „cooperarea economică” (4,6%) și „democratizarea regiunii” (3,5%). „Menținerea situației actuale pentru a evita destabilizarea” întrunește 3,8%.

La a doua opțiune, retragerea trupelor rămâne dominantă (18,5%), urmată de cooperarea economică (15,7%), stabilirea statutului juridic (15,6%) și consolidarea măsurilor de încredere (14,7 %).

Face Guvernul suficiente eforturi pentru drepturile oamenilor din stânga Nistrului?

Cumulând răspunsurile critice, 50,6% (32,7% „nu, nu fac suficiente eforturi” și 17,9% „mai degrabă nu fac suficiente eforturi”) consideră că Guvernul nu face suficient. Răspunsurile pozitive (12,2% „da” și 18,1% „mai degrabă da”) adună 30,3%. La acestea se adaugă 16,3% care nu se consideră informați despre subiect și 2,7% care nu răspund.

Frecvența deplasărilor în regiune

38,9% dintre respondenți declară că nu au fost niciodată în stânga Nistrului, iar 26,2% spun că au fost în trecut, dar nu și în ultimii trei ani. Cumulat, 65,1% dintre cetățenii de pe malul drept au o relație fie inexistentă, fie întreruptă cu teritoriul. Doar 4,1% se deplasează regulat (săptămânal sau lunar), 11,1% de câteva ori pe an, iar 19,3% rar.

Aderarea la UE în relația cu conflictul transnistrean

27,9% consideră că R. Moldova ar trebui să continue pe calea integrării în UE, în timp ce caută soluții pentru rezolvarea conflictului. 24,1% susțin că aderarea ar trebui să aibă loc doar după soluționarea conflictului. 21,6% admit că Republica Moldova poate adera și fără reintegrarea regiunii. 18,5% declară că nu știu, iar 7,9 % nu răspund.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: