Membrii CSM și CSP vor fi aleși într-un mod mai transparent? Proiectul de lege, adoptat în prima lectură

Alegerea și numirea membrilor în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) ar urma să fie reglementată conform unor modificări, menite să aducă mai multă transparență. Un proiect de lege în acest sens a fost adoptat, pe 13 august, în prima lectură, de majoritatea parlamentară, cu 55 de voturi.

Proiectul detaliază modul de alegere a membrilor judecători ai Consiliului Superior al Magistraturii. Adunarea Generală a judecătorilor va alege șase judecători membri ai Consiliului, patru din cadrul judecătoriilor și câte unul din cadrul curților de apel și al Curții Supreme de Justiție. CSM va anunța alegerile cu cel puțin două luni înainte. Candidații pentru aceste funcții se vor înscrie în alegeri cu cel puțin patru săptămâni până la Adunarea Generală a Judecătorilor.

Legea reintroduce cerințele pentru candidații judecător – activitatea efectivă în calitate de judecător timp de trei ani și nesancționarea disciplinară în ultimii trei ani.

Proiectul conține prevederi similare în ceea ce privește alegerile în cadrul Consiliului Superior al Procurorilor. Astfel, CSP va anunța data convocării ședinței cu cel puțin două luni înainte de data ședinței, iar participarea la Adunarea Generală poate avea loc și online. Poate fi ales candidatul care are o vechime în funcție de procuror de cel puțin 3 ani efectiv lucrați și nu a fost sancționat disciplinar, în ultimii 3 ani.

În proiect se stabilește și modul de organizare a Adunării Generale a Judecătorilor. Astfel, participarea la adunare poate avea loc și prin teleconferință. De asemenea, proiectul introducere posibilitatea folosirii votului electronic, în cazuri extraordinare, cum ar fi pandemia, însă acest fapt urmează a fi reglementat de Adunarea Generală a Judecătorilor.

Documentul mai prevede introducerea unui mecanism echitabil de identificare a judecătorilor supleanți. Aceștia nu vor mai trebui să candideze pe o listă paralelă. Ei vor fi considerați următorii candidați în concurs care nu au acces în CSM. Ei vor suplini diferența de mandat, în ordinea descrescătoare a voturilor obținute. De asemenea, numărul judecătorilor supleanți nu va fi limitat, cum este în prezent.

De menționat că ceilalți șase membri ai CSM sunt cei trei membri din oficiu și trei profesori în drept numiți de Parlament. Numărul profesorilor titulari a fost ridicat de la doi la trei, pentru a asigura că în CSM sunt 12 membri, după cum prevede proiectul de modificare al Constituției.

Inițiativa legislativă aparține unui grup de deputați din Fracțiunea parlamentară “Partidul Acțiune și Solidaritate”.

„În baza acestor reglementări, practicile nocive când “cineva vorbește pentru cineva” trebuie să dispară, iar candidații ar trebui să desfășoare adevărate campanii electorale, în care să le explice colegilor punctul lor de vedere asupra problemelor breslei, astfel ca, în final, aceștia să poată acorda un vot informat și să aleagă persoane într-adevăr reprezentantive în aceste organe”, a comentat deputatul Sergiu Litvinenco.

Proiectul urmează a fi aprobat în cea de-a doua lectură.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Partidul „ȘOR”

SUA a impus sancțiuni împotriva unor companii controlate de Ilan Șor

Statele Unite ale Americii au impus sancțiuni împotriva companiilor A7, A71 și A7 Agent, controlate de oligarhul fugar Ilan Șor și de banca rusească „Promsviazbank”. Despre acest lucru a anunțat pe 14 august Departamentul Trezoreriei SUA.

Departamentul Trezoreriei SUA a inclus pe lista de sancțiuni platforma de schimb de criptomonede Grinex din Kârgâzstan, creată de foști angajați ai Garantex pentru a ocoli restricțiile.

Potrivit instituției, Garantex a deservit piețe de pe darknet și grupuri de operatori de programe ransomware. În 2022, platforma și-a pierdut licența estoniană, dar și-a continuat activitatea, folosind infrastructură pentru a ascunde adresele portofelelor de criptomonede. În martie 2025, forțele de ordine americane și europene au blocat domeniul Garantex și au înghețat 26 de milioane de dolari, după care clienții și activele au fost transferate pe noua platformă — Grinex.

De asemenea, măsuri restrictive au mai fost impuse față de companiile implicate în crearea stablecoin-ului A7A5, legat de rubla rusească. Tokenul a fost emis formal de compania kârgâză Old Vector, iar dezvoltarea a fost realizată de Garantex și de firmele rusești A7, A71 și A7 Agent, controlate de Șor și „Promsviazbank”.

Conform Departamentului Trezoreriei SUA, tokenul a fost folosit pentru returnarea fondurilor clienților Garantex și pentru evitarea restricțiilor financiare.

Garantex a transferat fonduri către Grinex, iar clienților care au pierdut bani în urma acțiunilor autorităților li s-a oferit compensație sub formă de token A7A5”, a menționat instituția.

Amintim că, în iulie, compania A7, creată de Ilan Șor, a fost sancționată și de Uniunea Europeană. Consiliul UE a precizat că firma a fost implicată în tentative de influențare a alegerilor prezidențiale din referendumul constituțional privind integrarea europeană a Republicii Moldova din 2024.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: