moldova.org

Mesaje pro-Palestina, de la marșul în susținerea comunității LGBT, au provocat critici. Explicația unuia dintre organizatori

Marșul solidarității – Pride 2024 – în susținerea comunității LGBT, care a avut loc pe 16 iunie la Chișinău, a stârnit reacții în mediul activist, dar și printre internauți. Moldova.org a atras atenția că la eveniment unii au venit cu pancarte de susținere a Palestinei. Acestea, potrivit sursei, au trezit întrebări și nedumeriri. Unul din organizatorii marșului, Centrul de Informaţii Genderdoc-m, a venit cu explicații după ce unii activiști s-au arătat nemulțumiți că organizația nu ar susține mesajele pro-Palestina. 

Precizările activiștilor

Pe 3 iulie, portalul moldova.org a scris că la Marșul Feminist din 8 martie și la Marșul Pride din 16 iunie au fost pancarte cu mesajul „Queers for Palestine”. Queers for Palestina este denumirea unei mișcări din comunitatea LGBTQ+, prezentă în multe țări de pe glob, care își manifestă deschis suportul pentru Palestina. Jurnaliștii au menționat că mesajul de susținere a Palestinei a trezit întrebări și nedumeriri în mediul activist, dar și printre internauți.

Activista Constanța Dohotaru a spus, pentru sursa citată, că pentru ea a fost important să iasă cu mesaje pro-Palestina la ambele marșuri. „Pentru o mare parte din comunitatea queer ceea ce se întâmplă în Gaza este o crimă și trebuie să vorbim despre asta”, a menționat ea.

Activista și co-organizatoarea marșului feminist Alina Andronache a menționat că „nu mesajele erau problema, dar drapelele, și lucrul ăsta cumva a divizat co-organizatorii”. Totodată, ea a adăugat că mesajele de susținere pentru victime sunt necesare. „Suntem alături de victimele din Palestina. Dar afișarea unui drapel se asociază cu susținerea unui stat și nu toți au fost de acord cu asta”, a menționat ea. Deși nu s-a ajuns la un compromis și unii activiști au ieșit cu simbolistica Palestinei, Alina Andronache nu crede că mesajul de bază a fost distorsionat.

Potrivit sursei citate, nu toți membrii comunității LGBTQ din Moldova susțin mișcarea Queers for Palestine. Angelica Frolov, directoarea Centrului de Informații Genderdoc-M, a făcut o postare post-eveniment în care a vorbit despre motivele care au făcut-o să nu vină la marșul feminist. „Când se vine cu «Queers for Palestine», cu steagul, cu mesajul «De la râu până la mare», nu pot să mă asociez cu ele”, a scris ea.

Ulterior, la Marșul Pride din iunie s-a luat în premieră decizia ca participanții să se grupeze în coloane. Unii activiștii cu mesaje pro-Palestina la marșul Pride consideră, însă, că organizarea în coloane le-a limitat dreptul la protest pașnic.  

Activistul și directorul de programe la Centrul de Politici și Reforme Andrei Lutenco a spus că la proteste sunt binevenite o multitudine de poziții și mesaje. Totodată, el a adăugat că marșurile nu aparțin organizatorilor, ci sunt o platformă deschisă: „Cum filtrăm mesajele înainte de protest? Cum balansăm numărul de mesaje? Astea sunt probleme majore, care pun foarte multe întrebări despre libertatea de exprimare, despre cenzură și autocenzură”. 

Vizavi de mesajele pro-Palestina, Lutenco a adăugat că atunci „când au loc încălcări foarte grave asupra drepturilor omului, noi, ca activiști, trebuie să vorbim despre asta”: „Să spui că așa un subiect nu-și are loc într-un protest esențialmente politic și legat de drepturile omului nu mi se pare serios”.

Reacția Genderdoc-m

Pe 4 iulie, reprezentanții Centrului de Informaţii Genderdoc-m au declarat că „în acest an, Marșul Pride a fost organizat în coloane anume pentru a oferi spațiu unor participanți să se exprime și să vină cu mesajele dorite, iar altor participanți – să aibă libertatea să nu se alăture mesajelor cu care nu rezonează”.

„Afirmăm angajamentul față de promovarea drepturilor persoanelor LGBT+ și de combaterea discriminării bazate pe orientare sexuală și identitate de gen. În acest sens, organizația adoptă o politică de neutralitate și non-implicare în conflictele internaționale în situația în care nu există o poziție unică a tuturor membrilor organizației. Aceste subiecte ar putea afecta o parte din beneficiarii organizației și ar putea diviza comunitatea pe care ne străduim să o susținem. Astea fiind spuse, Centrul GDM condamnă orice război, vărsarea de sânge și omorurile populației civile. (…) Cu ocazia asta, punctăm repetat că în acest an Centrul GDM nu a fost singurul organizator al Marșului, evenimentul fiind dezvoltat în colaborare cu platforma mai multor organizații și activiștx LGBTQI+, însă acuzațiile par să fie aduse concertat în adresa GDM. (…) Ca organizație pentru drepturile omului, condamnăm orice crimă și atac asupra libertăților noastre, precum și abuzul de libertatea de exprimare, care se transformă în hărțuire și bullying”, au comunicat reprezentanții Centrului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

dsns

Ucraina, atacată cu peste 100 de drone într-o singură noapte. O școală din Kiev și un centru de afaceri din Odesa – printre ținte

Armata Federației Ruse a lansat, în noaptea de 30 septembrie spre 1 octombrie, 107 drone asupra teritoriului Ucrainei, dintre care 87 au fost doborâte. Cele mai puternice atacuri au vizat orașul Odesa, unde a fost lovit un centru de afaceri, și Kievul, unde au izbucnit incendii la un depozit și la o cafenea. Totodată, o dronă a lovit clădirea unei școli din capitala ucraineană. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a precizat că elevii se aflau în adăpost în momentul bombardamentelor.

Serviciul ucrainean pentru situații de urgență a anunțat că, în urma loviturii asupra centrului de afaceri din Odesa, a izbucnit un incendiu. Acoperișul și fațada clădirii au fost avariate, iar geamurile au fost sparte. O persoană a fost rănită.

Un alt rănit a fost raportat în urma unui atac asupra unui depozit din raionul Obolon al Kievului. În raionul Solomianskîi al orașului, un incendiu a cuprins spațiul unei cafenele aflate la parterul unui bloc cu 16 etaje, precum și mai multe automobile parcate în apropiere.

Potrivit lui Vitali Kliciko, o altă dronă a lovit o școală din Kiev, provocând un incendiu. În momentul atacului, copiii se aflau în adăpost.

În orașul Izium, atacurile rusești au avariat peste 20 de locuințe particulare, un automobil și clădirea unei întreprinderi. O persoană a fost rănită. Administrația militară locală a precizat că orașul a fost atacat cu bombe aeriene ghidate.

Ministerul rus al Apărării susține că forțele sale au lovit la Kiev centrul de transport și logistică „Renta Logistic”, unde, potrivit instituției, ar fi funcționat un atelier de producere a ambarcațiunilor fără echipaj. De asemenea, autoritățile ruse afirmă că au atacat un centru de date din Odesa și un cargou aflat în portul Ciornomorsk, care ar fi transportat mărfuri destinate armatei ucrainene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: