Ultimul lider al URSS, Mihail Gorbaciov, a murit, informează BBC și agențiile de stat rusești. Acesta avea 91 de ani.
Potrivit presei rusești, Mihail Gorbaciov a fost bolnav un timp îndelungat.
Gorbaciov a fost ultimul secretar general al Uniunii Sovietice. A deținut această funcție din 1985 până în 1991. La sfîrșitul anilor 80 a fost președintele Consiliului Suprem al URSS, iar între anii 1990 și 1991 – președinte al URSS. În 1990 a fost apreciat cu premiul Nobel pentru Pace.
Biografia lui Gorbaciov
Bunicii lui Mihail Gorbaciov au fost deportați în perioada lui Stalin, pentru că au fost acuzați că ar fi fost culaci, adică țărani înstăriți. În copilărie, Mihail Gorbaciov a muncit în agricultură, iar la 16 ani l-a ajutat pe tatăl său să strângă o recoltă record. Pentru acest lucru, Mihail Gorbaciov a primit ordinul Steagul Roșu și dreptul să studieze la Facultatea de Drept a Universității din Moscova. Acolo și-a cunoscut soția, pe Raisa.
S-a întors apoi la Stavropol, unde se născuse, și a lucrat puțină vreme ca procuror. Apoi, a decis să devină birocrat al Partidului Comunist, adică nomenclaturist. A fost desemnat să se ocupe de agricultură, astfel că tânărul Mihail Gorbaciov a urmat la fără frecvență și cursurile unui institut agronomic. El a reorganizat fermele colective, a mărit loturile în folosință pe care le cultivau țăranii pentru nevoile proprii și le-a dat oamenilor mai multă libertate. Acest lucru a dus la sporirea producției, iar rezultatele bune l-au propulsat pe Mihail Gorbaciov în Comitetul Central.
Apoi, a fost ales deputat în Sovietul Suprem al Uniunii Sovietice. Ascensiunea sa a continuat în Biroul Politic al Comitetului Central. Gorbaciov a devenit protejatul lui Iuri Andropov, șef al KGB-ului, care preluase conducerea Uniunii Sovietice. Ulterior a devenit șeful secției de cadre a Partidului Comunist sovietic și a început să își impună proprii săi oameni.
După moartea lui Iuri Andropov, el a colaborat foarte bine cu succesorul său, Constantin Cernenko, iar în 1985, după moartea acestuia, Mihail Gorbaciov a devenit lider al URSS. Avea doar 54 de ani. Prioritatea sa era să reformeze partidul, să revigoreze economia și să întărească Uniunea Sovietică. A pus capăt războiului din Afganistan, a căutat să combată alcoolismul, care devenise o plagă în URSS, și a promovat concepte precum glasnost și perestroika, adică transparență și reconstrucție.
Mihail Gorbaciov a promovat o politică de deschidere în relația cu Occidentul. De asemenea, a acordat libertatea cuvântului. Reformele sale au dus la reaparația mișcărilor naționale în interiorul URSS. În 1989, s-au prăbușit regimurile comuniste din statele satelit ale URSS. În republicile unionale au avut loc alegeri, care au adus la putere deputați necomuniști. Acestea au început să ceară și să obțină tot mai multă autonomie față de Moscova.
Statele baltice au început să lupte pentru independență, iar în Nagorno-Karabah a început un război între armeni și azeri, pe care sovieticii nu au putut să îl controleze. Mihail Gorbaciov a încercat să transforme URSS într-o federație voluntară și a creat funcția de președinte al Uniunii. Însă republicile au început să își proclame independența.
În 1991, vechii comuniști au organizat un puci, care a eșuat datorită președintelui Rusiei, Boris Elțân. Mihail Gorbaciov a pierdut orice putere reală, iar de Crăciun, în 1991, a demisionat. Uniunea Sovietică a fost dizolvată oficial la 1 ianuarie 1992, informează RFI.ro.
