livejournal.com

Mihail Gorbaciov a murit la vârsta de 91 de ani

Ultimul lider al URSS, Mihail Gorbaciov, a murit, informează BBC și agențiile de stat rusești. Acesta avea 91 de ani.

Potrivit presei rusești, Mihail Gorbaciov a fost bolnav un timp îndelungat.

Gorbaciov a fost ultimul secretar general al Uniunii Sovietice. A deținut această funcție din 1985 până în 1991. La sfîrșitul anilor 80 a fost președintele Consiliului Suprem al URSS, iar între anii 1990 și 1991 – președinte al URSS. În 1990 a fost apreciat cu premiul Nobel pentru Pace.

Biografia lui Gorbaciov

Bunicii lui Mihail Gorbaciov au fost deportați în perioada lui Stalin, pentru că au fost acuzați că ar fi fost culaci, adică țărani înstăriți. În copilărie, Mihail Gorbaciov a muncit în agricultură, iar la 16 ani l-a ajutat pe tatăl său să strângă o recoltă record. Pentru acest lucru, Mihail Gorbaciov a primit ordinul Steagul Roșu și dreptul să studieze la Facultatea de Drept a Universității din Moscova. Acolo și-a cunoscut soția, pe Raisa.

S-a întors apoi la Stavropol, unde se născuse, și a lucrat puțină vreme ca procuror. Apoi, a decis să devină birocrat al Partidului Comunist, adică nomenclaturist. A fost desemnat să se ocupe de agricultură, astfel că tânărul Mihail Gorbaciov a urmat la fără frecvență și cursurile unui institut agronomic. El a reorganizat fermele colective, a mărit loturile în folosință pe care le cultivau țăranii pentru nevoile proprii și le-a dat oamenilor mai multă libertate. Acest lucru a dus la sporirea producției, iar rezultatele bune l-au propulsat pe Mihail Gorbaciov în Comitetul Central.

Apoi, a fost ales deputat în Sovietul Suprem al Uniunii Sovietice. Ascensiunea sa a continuat în Biroul Politic al Comitetului Central. Gorbaciov a devenit protejatul lui Iuri Andropov, șef al KGB-ului, care preluase conducerea Uniunii Sovietice. Ulterior a devenit șeful secției de cadre a Partidului Comunist sovietic și a început să își impună proprii săi oameni.

După moartea lui Iuri Andropov, el a colaborat foarte bine cu succesorul său, Constantin Cernenko, iar în 1985, după moartea acestuia, Mihail Gorbaciov a devenit lider al URSS. Avea doar 54 de ani. Prioritatea sa era să reformeze partidul, să revigoreze economia și să întărească Uniunea Sovietică. A pus capăt războiului din Afganistan, a căutat să combată alcoolismul, care devenise o plagă în URSS, și a promovat concepte precum glasnost și perestroika, adică transparență și reconstrucție.

Mihail Gorbaciov a promovat o politică de deschidere în relația cu Occidentul. De asemenea, a acordat libertatea cuvântului. Reformele sale au dus la reaparația mișcărilor naționale în interiorul URSS. În 1989, s-au prăbușit regimurile comuniste din statele satelit ale URSS. În republicile unionale au avut loc alegeri, care au adus la putere deputați necomuniști. Acestea au început să ceară și să obțină tot mai multă autonomie față de Moscova.

Statele baltice au început să lupte pentru independență, iar în Nagorno-Karabah a început un război între armeni și azeri, pe care sovieticii nu au putut să îl controleze. Mihail Gorbaciov a încercat să transforme URSS într-o federație voluntară și a creat funcția de președinte al Uniunii. Însă republicile au început să își proclame independența.

În 1991, vechii comuniști au organizat un puci, care a eșuat datorită președintelui Rusiei, Boris Elțân. Mihail Gorbaciov a pierdut orice putere reală, iar de Crăciun, în 1991, a demisionat. Uniunea Sovietică a fost dizolvată oficial la 1 ianuarie 1992, informează RFI.ro.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Maia Sandu, la Riga, cu îndemn către deputații letoni să susțină aderarea Moldovei la UE: „Ajutați-ne să încheiem călătoria”

Președinta Maia Sandu a susținut miercuri un discurs în Parlamentul Letoniei, la Riga, în cadrul unei vizite oficiale menite să consolideze sprijinul Letoniei pentru aderarea Moldovei la UE. Ea a trasat o paralelă istorică între cele două țări, unite de rezistența comună față de ocupația sovietică impusă prin Pactul Ribbentrop–Molotov din 1939. Sandu a descris interferența rusă în alegerile moldovenești drept un „laborator” pe care Moscova îl va folosi împotriva altor democrații europene. Președinta a argumentat că aderarea Moldovei la UE nu este o chestiune națională, ci o necesitate strategică pentru întreaga Europă. Discursul s-a încheiat cu un apel direct către deputații letoni să-și folosească vocea la Bruxelles în favoarea integrării Moldovei la UE.

Împărtășesc aceste lucruri pentru că Moldova a fost un laborator — și pentru că Rusia va învăța din eșecurile sale și își va calibra strategia pentru următoarea țintă. Forma concretă va fi diferită. Logica de bază nu. Doamnelor și domnilor, Astfel ajung la faptul că aderarea Moldovei la UE nu este doar despre Moldova. Moldova are 1.200 de kilometri de frontieră cu Ucraina. Ucraina rămâne scutul nostru. În fiecare zi în care Ucraina rezistă, Moldova rezistă. Suveranitatea ucraineană nu este separată de suveranitatea Moldovei, ci o asigură. Moldova nu va uita acest lucru”, a tranmis șefa statului.

Tot în plenul legislativului leton, Președinta Sandu s-a referit la provocările actuale la adresa democrației și la importanța Uniunii Europene ca ancoră pentru pacea, libertatea și siguranța țării noastre. Șefa statului a accentuat însă că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană nu este doar un obiectiv național, ci o decizie cu impact pentru întreaga regiune:

,,Locul Moldovei este în Uniunea Europeană. Nu este un act de generozitate, ci un act de coerență strategică. Sprijinirea aderării noastre și apărarea propriei dumneavoastră democrații sunt, în esență, același act de rezistență” , a adăugat oficiala.

În finalul discursului, Sandu s-a adresat direct deputaților letoni, chemându-i să folosească vocea Letoniei la Bruxelles:

„Sprijinirea aderării noastre și apărarea propriei dumneavoastră democrații sunt, în esență, același act de rezistență. Aproape am ajuns. Ajutați-ne să încheiem călătoria”, a încheiat Maia Sandu.

Menționăm că Maia Sandu se află astăzi într-o vizită oficială la Riga, Letonia. Președinta a avut întrevederi cu omologul său, Edgars Rinkēvičs, prim-ministra Evika Siliņa și cu conducerea Parlamentului leton.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: