Imagine simbol/Igor Grosu/Facebook

Mii de euro pentru reclamă pe Facebook. Vlah, Năstase, Furtună, PAS și Guvernul – în topul celor care investesc în promovare

În ultimele 30 de zile, partide, politicieni, instituții publice și organizații din Republica Moldova au cheltuit zeci de mii de euro pentru promovarea conținutului sponsorizat pe Facebook, arată datele Meta.

Cea mai mare sumă a fost cheltuită de Partidul „Inima Moldovei”, condus de fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah. Formațiunea a investit peste 6.200 de euro în promovarea a 116 postări sponsorizate. Irina Vlah a sponsorizat și de pe pagina sa oficială peste 50 de postări, pentru care a achitat peste 3.000 de euro. Majoritatea materialelor promovate vizează protestele anti-guvernare pe care partidul le organizează – manifestații despre care autoritățile afirmă că ar fi coordonate din afara țării.

Pe locul doi în clasamentul cheltuielilor se află fostul lider al Platformei DA, Andrei Năstase, care și-a anunțat candidatura ca independent pentru alegerile parlamentare. El a investit aproape 6.000 de euro pentru 55 de reclame sponsorizate, cu mesaje preponderent electorale – în care își anunță candidatura sau își expune viziunile despre viitorul Republicii Moldova. Asta, deși campania electorală oficială nu a început încă.

În topul celor care au investit în promovarea online se regăsește și Partidul „Moldova Mare”, condus de fosta procuroare anticorupție Victoria Furtună, asociată în mai multe investigații jurnalistice cu oligarhul fugar Ilan Șor. Formațiunea a cheltuit peste 3.800 de euro pentru 34 de postări sponsorizate, în care promovează, în principal, mesaje anti-guvernamentale și, uneori alarmiste, precum: „Moldova își pierde suveranitatea” sau „Moldova rămâne fără apă”.

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la guvernare, a plătit peste 3.300 de euro pentru 123 de postări sponsorizate de pe pagina sa oficială. În plus, mai multe organizații teritoriale, inclusiv PAS Chișinău, au avut propriile campanii de promovare. PAS Chișinău a investit aproape 2.000 de euro, în timp ce alte filiale au cheltuit în jur de 100 de euro fiecare. În general, PAS a promovat candidații formațiunii la parlamentare, miniștri, membri ai Guvernului care promovează reușitele guvernării.

Nu doar partidele și politicienii au fost activi în acest sens. Guvernul Republicii Moldova a investit peste 2.500 de euro pentru 32 de postări. Ministerul Educației a cheltuit peste 700 de euro pentru 20 de postări, iar Ministerul Infrastructurii – aproape 350 de euro pentru 12 postări. Majoritatea materialelor promovate vizează proiectele guvernamentale, inclusiv cele din cadrul programului „Satul European”, inițiative pentru tineri și realizări recente ale executivului.

Și liderii instituțiilor publice au sponsorizat mesaje: premierul Dorin Recean a plătit aproape 1.000 de euro pentru 12 postări; președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a cheltuit peste 460 de euro pentru 18 postări; iar primarul capitalei și liderul MAN, Ion Ceban, a investit aproape 400 de euro pentru 19 postări sponsorizate.

De menționat că o parte considerabilă din aceste sume a fost direcționată către promovare cu tentă electorală, deși campania oficială pentru alegerile parlamentare din toamnă va începe abia pe 29 august.”

Conform politicii Meta, reclamele ce vizează teme politice sau de interes public sunt incluse într-o bibliotecă publică, care conține informații despre sursa finanțării, bugetul și numărul de afișări.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Adunarea Populară a Găgăuziei insistă să își organizeze singură alegerile și să numească șefii structurilor de forță. Deputații cer CC să respingă sesizarea Ministerului Justiției

Adunarea Populară a Găgăuziei a respins, în cadrul unei ședințe extraordinare din 29 aprilie, sesizarea ministrului Justiției, Vladislav Cojuhari, adresată Curții Constituționale în privința unor prevederi din legea privind statutul Găgăuziei, inclusiv norma care permite Adunării Populare să aprobe componența organului electoral regional. Autoritățile susțin că aceasta creează un „dualism instituțional”. Deputații consideră că ministrul încearcă să folosească instanța pentru a lipsi autonomia de competențe pe care Chișinăul nu le poate retrage prin Parlament, și cer CC să respingă cererea fără a o examina pe fond. 20 din 21 de deputați prezenți au votat pentru această poziție, potrivit Nokta.md.

În aviz, deputații cer Curții Constituționale să respingă sesizarea fără examinare pe fond, susținând că normele contestate corespund Constituției și modelului de autonomie stabilit în 1994. Aceștia afirmă că sesizarea „nu conține exemple concrete de încălcări și substituie evaluarea juridică cu argumente politice”.

Vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leici, a declarat că la elaborarea avizului au fost atrași constituționaliști cunoscuți, iar toți au ajuns la aceeași concluzie.

„Toate propunerile pe care le înaintează în fața CC nu doar că golesc de conținut esența autonomiei, ci neagă însăși teza posibilității existenței autonomiei în țara noastră cu acele competențe care au fost stabilite în 1994″, a declarat Leici.

Deputații susțin, totodată, că ministrul Justiției încearcă să folosească instanța judecătorească pentru a lipsi Găgăuzia de competențe pe care Chișinăul nu le poate retrage prin Parlament, unde ar fi necesară o majoritate calificată de două treimi din voturi.

„Cererea ministrului justiției este absolut inconsistentă și inacceptabilă”, a adăugat Leici.

În aceeași ședință, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, aflată în Penitenciarul nr. 13, a transmis un apel membrilor Comitetului Executiv al autonomiei. Documentul a fost citit de un deputat. În adresare, ea a declarat că există presiuni din partea autorităților centrale și tentative de a influența procesele electorale din Găgăuzia.

Astăzi sunt din nou nevoită să vorbesc despre principalul lucru — despre presiunea fără precedent asupra autonomiei noastre și încercările autorităților centrale de a prelua controlul total asupra proceselor electorale din Găgăuzia”, se arată în apel.

Guțul a declarat că Chișinăul încearcă „să limiteze autonomia politică a regiunii”.

Astăzi ne confruntăm cu o situație în care Chișinăul deja atentează deschis la ceea ce este cel mai important — la subiectivitatea politică a Găgăuziei. (…) Ni se încearcă a ni se demonstra că găgăuzii nu mai trebuie să-și aleagă în mod independent bașcanul și Adunarea Populară. Se încearcă să fim convinși că acest drept poate fi transferat autorităților centrale”, a scris ea.

Apelul a fost transmis din Penitenciarul nr. 13 prin intermediul avocaților. Nu este primul apel al Evgheniei Guțul din detenție.

***

Criza electorală din Găgăuzia durează de peste un an. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, iar alegerile au fost reprogramate de mai multe ori din cauza disputei juridice privind denumirea organului electoral regional — legea autonomiei folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, în timp ce Codul electoral național operează cu termenul „Consiliu Electoral Central”.

Pe 9 martie, ministrul Vladislav Cojuhari a sesizat Curtea Constituțională, solicitând verificarea constituționalității unor prevederi din Legea privind statutul special al Găgăuziei, din Legea privind activitatea poliției și din Codul electoral. Pe 3 și 7 aprilie, Curtea de Apel Cahul a suspendat deciziile Adunării Populare privind organizarea alegerilor pe 21 iunie. Pe 9 aprilie, Adunarea Populară a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție. Adunarea Populară are termen până pe 4 mai să transmită Curții Constituționale poziția sa oficială.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: